Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 819/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-

DOSAR NR-

DECIZIA NR.819

Ședința publică din 2 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac

JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta moștenitoare a defunctei, domiciliată în com. sat, jud.P, împotriva deciziei civile nr.230/26.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta - TRANS SA, cu sediul în P, str.- -,.131 A,.3, jud.

Recurs timbrat cu 87 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria - nr.-/01.09.2009 și 5 lei timbru judiciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă C prin avocat, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 11 dosar și intimata-reclamantă - SA P prin avocat OG din Baroul d e Avocați P, potrivit împuternicirii avocațiale nr.1273/29.10.2009 și avocat - din Baroul d e Avocați P, în substituire pentru avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 14 dosar.

Avocat depune OG la dosar întâmpinare care se comunică și apărătorului recurentei-pârâte.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Față de obiectul cauzei (sub 100.000 lei) prin raportare la dispozițiile art.2821Cod pr.civilă și art.299 Cod pr.civilă, Curtea, în temeiul art.129 alin.4 Cod pr.civilă, invocă un motiv de nulitate de ordine publică, ce vizează competența de soluționare a recursului, singura cale de atac ce se poate exercita împotriva sentinței nr.10629/21.11.2007 a Judecătoriei Ploiești, în favoarea Tribunalului Prahova.

Avocat, având cuvântul, arată că, raportat la obiectul cauzei (38.000 euro), consideră ca fiind legal investită Curtea de Apel Ploiești în soluționarea cauzei și solicită respingerea motivului nulității de ordine publică invocat din oficiu de instanță.

Avocat pentru OG intimata-reclamantă - SA P, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la motivul de nulitate de ordine publică, privind competența de soluționare a cauzei.

Avocat - pentru intimata-reclamantă - SA P, cu privire la motivul de nulitate de ordine publică,privind competența de soluționare a cauzei, arată că lasă la aprecierea instanței.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, Curtea constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr-, reclamanta TRANS a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței, ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate că a dobândit prin vânzare-cumpărare de la pârâtă terenul in suprafața de 2600 mp.situat în comuna, sat, parcela 87/71, tarlaua T5.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat ca la data de 28.06.1996 a cumpărat, printr-un înscris sub semnătură privată, două terenuri, situate în comuna, de la numita și de la pârâtă, plata prețului făcându-se în mai multe tranșe, achitat integral la data de 14.01.1997.

A mai precizat reclamanta că actul nu s-a încheiat în formă autentică, deoarece nu se eliberase titlul de proprietate vânzătoarelor și nu exista un plan cadastral, însă a posedat terenul de la data achitării prețului fără să fi fost tulburata în niciun mod.

Totodată, reclamanta a învederat că pârâta refuză să se prezinte la notariat pentru perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, motiv pentru care a solicitat să se constate că intre părți a intervenit vânzarea-cumpărarea acestui teren.

Față de împrejurarea că pârâta a decedat la data de 30.11.1998 (certificat de moștenitor nr. 124/2000), reclamanta a indicat ca unică moștenitoare pe numita C-în calitate de fiică.

În raport de susținerile reclamantei, pârâta Caf ormulat, în baza disp.art.115-118 pr.civ. întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata, arătând că la data de 28.06.1996, s-a încheiat între reclamantă, și autoarea sa un înscris sub semnătură privată intitulat "Proces verbal", prin care se înstrăina un teren în suprafață de 2600 mp. indicându-se că pârâta era proprietara exclusivă a acestui teren situat în,

P 87/70, înscris care ar fi urmat să aibă valoare de antecontract de vânzare-cumpărare.

A mai precizat pârâta că acest înscris nu poate fi interpretat ca fiind un antecontract de vânzare-cumpărare, deoarece prețul nu a fost determinat sau cel puțin determinabil, ceea ce conduce la nulitatea înscrisului și, pe cale de consecință, la respingerea acțiunii.

Deasemenea, s-a mai susținut că reclamanta nu i-a îndeplinit obligația de plată a prețului vânzării, chiar dacă s-a întocmit nscrisul din data de 14.01.1997, contestându-se și semnătura defunctei de pe cel de-al doilea înscris, sens în care s-a solicitat efectuarea unei expertize grafologice.

Pe calea cererii reconvenționale, pârâta a solicitat să se constate nulitatea absolută a antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat de autoarea sa și reclamantă la data 28.06.1996, repunerea în situația anterioară și obligarea reclamantei la plata prețului real al terenului.

În motivarea acestei cereri, pârâta a menționat că își susține primul capăt de cerere pe aceleași considerente prezentate în întâmpinare, că repunerea părților în situația anterioară decurge din nulitatea antecontractului de vânzare- cumpărare, iar cel de-al treilea capăt de cerere îl susține n măsura în care instanța va admite acțiunea reclamantei.

În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților, cu înscrisuri, interogatorii reciproce, martori, expertiză tehnică de specialitate topo și grafologică, Judecătoria Ploieștia pronunțat sentința civilă nr.10.629/21.11.2007, prin care a respins ca neîntemeiate atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională, reținând că înscrisul sub semnătură privată intitulat "proces-verbal", încheiat la data de 28.06.1996, nu poate fi apreciat ca fiind un contract de vânzare-cumpărare valabil încheiat și nici asimilat unui antecontract de vânzare-cumpărare, promisiune bilaterala de vânzare-cumpărare, câtă vreme reclamanta nu a făcut dovada că între părți s-a încheiat o asemenea convenție având ca obiect un teren proprietatea defunctei .

Prima instanță a constatat că această convenție nu respectă condițiile necesare pentru a putea fi apreciată ca valabil încheiată având în vedere că la întocmirea acesteia nu au participat ambii proprietari (lipsind astfel consimță-mântul unuia dintre proprietari), obiectul vânzării nu a fost determinat, indicându-se suprafața de 2600mp. situata in /71, vecini la sud și la nord, suprafață ce nu se regăsește în titlul de proprietate emis pe numele defunctei și al paratei C de pe urma autorului comun, acestea având teren în /7, în suprafață de 5000mp. care nu are aceleași vecinătăți cu terenul pretins înstrăinat.

Totodată, prima instanță a reținut că defuncta nu era singura proprietară a terenului, astfel încât era imperios necesar ca și pârâta C să-și fi exprimat consimțământul la vânzare. În ceea ce privește prețul vânzării, s-a constatat că a fost indicat un preț global pentru terenurile ambelor vânzătoare, fără a se indica prețul concret pentru fiecare în parte, același aspect repetându-se și cu privire la suma de 10.000.000 lei achitata cu titlu de acont, despre care nu se specifică cărei vânzătoare i-a fost achitată, partea fiecăreia ori dacă s-a achitat ambelor vânzătoare.

In ceea ce privește chitanța din 14.09.1997, prima instanță a reținut, astfel cum rezultă din raportul nr.70/21.02.2006 al Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice B, că semnătura din dreptul vânzătoarei nu aparține acesteia, ci martorului, care nu a avut un mandat valabil să o reprezinte pe aceasta.

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel în termen legal reclamanta Trans, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că motivarea, potrivit căreia pârâta împreună cu defuncta sa mamă erau coproprietare ale terenului, este eronată, câtă vreme imobilul era proprietatea lui, respectiv a lui.

O altă critică a vizat faptul că dreptul de proprietate exista la momentul convenției și a fost transmis la momentul realizării acordului de voință, iar în privința prețului vânzării s-a menționat că, chiar presupunând că acesta nu a fost plătit integral, nu constituie o cauză de nulitate absolută a convenției de vânzare-cumpărare.

Reclamanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și, pe fond, admiterea acțiunii.

La rândul său și pârâta Cad eclarat apel în termen legal împotriva aceleiași sentințe, arătând că prețul vânzării celor două terenuri nu a fost achitat integral, o dovadă în acest sens fiind și refuzul defunctei de a încheia actul în formă autentică.

Dezvoltând motivele de apel, pârâta a precizat că terenul înstrăinat a aparținut tatălui său-, pe numele căruia s-a și făcut reconstituirea dreptului de proprietate, astfel încât defuncta avea o cotă de, iar fiica sa- Coc otă de 3/4, apreciată ca majoritară.

Pârâta a învederat că nici susținerile cu privire la plata de către reclamantă a impozitelor aferente imobilului nu sunt reale, martorii audiați relevând faptul că defuncta și, ulterior fiica sa, au avut posesia terenului.

Referitor la cererea reconvențională, pârâta a apreciat că aceasta trebuia admisă întrucât prețul nu a fost achitat integral, la momentul vânzării terenul în suprafață de 2.600 mp se afla în indiviziune ( lipsind consimțământul unuia dintre coproprietari la înstrăinare), astfel încât vânzarea era lovită de nulitate absolută.

Prin decizia civilă nr. 230/26.03.2009, Tribunalul Prahovaa respins apelurile reclamantei și pârâtei ca nefondate, în baza acelorași considerente pentru care prima instanță a respins ca neîntemeiate atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională.

Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs pârâta, în care a reiterat motivele de apel.

Față de valoarea obiectului cauzei, prin raportare la dispozițiile art. 2821Cod proc.civilă și art. 299 Cod proc.civilă, Curtea, în temeiul art. 129 alin.4 Cod proc.civilă, a invocat un motiv de nulitate de ordine publică, ce vizează competența de soluționare a recursului, singura cale de atac ce se poate exercita împotriva sentinței civile nr. 10629/21.11.2007 a Judecătoriei Ploiești.

Examinând motivul de nulitate invocat, în raport de dispozițiile legale în materie, Curtea reține următoarele:

Conform art. 2821Cod proc.civilă și art. 299 Cod proc.civilă, hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv sunt date fără drept de apel, fiind supuse recursului.

În cazul în speță, prin acțiunea principală se solicită a se constata că s-a dobândit prin vânzare-cumpărare, terenul în suprafață de 2600 mp, situat în comuna, sat, parcela 87/71, tarlaua T5.

Din lecturarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor sub semnătură privată invocate, intitulate "proces-verbal", datat 28.06.1996 și "chitanță", datat 14.01.1997, se reține că valoarea obiectului litigiului este sub 100.000 lei.

În aceste condiții,față de dispozițiile legale menționate, sentința civilă nr. 10629/21.11.2007 a Judecătoriei Ploiești este supusă numai recursului, în competența de soluționare a Tribunalului Prahova.

Ori, în speță, Tribunalul Prahovaa judecat ca instanță de apel, în compunerea de doi judecători, prevăzută de lege pentru judecarea apelului și nu ca instanță de recurs, în compunerea de trei judecători, astfel cum se impunea în lumina dispozițiilor legale menționate, ceea ce determină incidența cazului de casare prevăzut de art. 304 pct.1 Cod proc.civilă.

Față de considerentele arătate, Curtea, în baza art. 312 Cod proc.civilă raportat la art. 304 pct.1 Cod proc.civilă, va admite recursul, va casa decizia civilă nr. 230/26.03.2009 a Tribunalului Prahova și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru soluționare ca instanță de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta moștenitoare a defunctei, domiciliată în com. sat, jud.P, împotriva deciziei civile nr.230/26.03.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta - TRANS SA, cu sediul în P, str.- -,.131 A,.3, jud.P și în consecință:

Casează decizia civilă nr. 230/26.03.2009 a Tribunalului Prahova și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Prahova, ca instanță de recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 noiembrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez

--- - --- - -

Grefier,

Red.

Tehnored.CC

5 ex./3.11.2009

nr- Judecătoria Ploiești

nr- Tribunalul Prahova

, -

operator de date cu caracter personal

notificare nr. 3120/2006

Președinte:Cristina Paula Brotac
Judecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 819/2009. Curtea de Apel Ploiesti