Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 853/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 853
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Daniela Părău Sorina Romașcanu
- - -
GREFIER - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenta-pârâtă - GRUP, împotriva sentinței civile nr. 250/D din 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică, dosarul fiind lăsat la a doua strigare, se prezintă av. pentru recurenta-pârâtă - GRUP, lipsă fiind celelalte părți.
rocedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată recursul ca fiind la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen și legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Avocat arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având cuvântul pe fond pentru recurenta-pârâtă - GRUP solicită admiterea recursului. Nu solicită obligarea intimaților-reclamanți la plata cheltuielilor de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.250/13.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamații, G, și în contradictoriu cu pârâta
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților prima de Paști și de C pentru anul 2005, 2006, 2007 în temeiul art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă în sumă totală de 6950 lei fiecăruia, constând în 1400 lei - fiecăruia - primă de C 2005, câte 1850 fiecăruia primă Paști 2006, câte 1850 lei fiecăruia primă C 2006, câte 1850 lei primă Paști 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 1500 lei reprezentând onorariu avocat câte 100 lei fiecărui reclamant.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Bacau și înregistrată sub nr- din 25.04.2008 reclamanții reclamanții, G, au chemat în judecată SC SA - membru GRUP solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să le plătească suma de 7350,60 lei, sumă ce urmează a fi actualizată prin aplicarea coeficientului de inflație, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, reprezentând prima de Paști și de C pentru anii 2005,2006 și 2007 potrivit art.168 CCM încheiat la nivelul societății pentru anii 2005-2007.
întâmpinare, SC SA a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul din 14 noiembrie 2008 instanța a dispus, în temeiul art.129 alin. 5 Cpc, efectuarea unei expertize contabile și a stabilit ca onorariul să fie achitat de către pârâtă având în vedere dispozițiile art.287 Codul muncii, obligatie pe care aceasta nu si-a indeplinit-
Analizând înscrisurile aflate la dosar, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.168 alin.1 din CCM încheiat în 2003 între SNP SA și salariații reprezentați de cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA, cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment urmând să înceapă negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, a modalității de acordare, a condițiilor, criteriilor și a beneficiarilor.
Alineatul 2 al aceluiași articol stabilește că în anul 2003 suplimentările salariale prevăzute de alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Pentru a verifica daca suplimentările salariale introduse în salariul de bază în anul 2003 au fost menținute și în anii următori astfel încât obligația prevăzută de art.168 CCM sa fi fost îndeplinită de către societate, instanța a considerat oportuna efectuarea unei expertize contabile care să precizeze mai întâi modalitatea în care a fost stabilit cuantumul primelor cuvenite salariaților de Paști și de C la nivelul anului 2003 (societatea pârâtă nefăcând nici un fel de dovadă în acest sens) și care să stabilească dacă prin menținerea sumelor acordate în anul 2003 în salariile reclamanților se poate concluziona că obligația prevăzută de art.168 CCM a fost îndeplinită de către SC SA.
Având în vedere, însă, că societatea pârâtă a refuzat să achite onorariul stabilit în sarcina sa, față de dispozițiile art.287 Codul muncii potrivit cărora sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, instanța a constatat că acțiunea este întemeiată, pârâta nefăcând dovada acordării drepturilor salariale solicitate, și pe cale de consecință a obliga SC SA să plătească reclamanților prima de Paști și de pentru anii 2005, 2006, 2007, în temeiul art. 168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, în sumă totală de 6950 lei fiecăruia, constând în 1400 lei fiecăruia prima C 2005, câte 1850 lei fiecăruia primă Paști 2006, câte 1850 lei fiecăruia prima C 2006, câte 1850 lei primă Paști 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, în conformitate cu dispozițiile art.1084 Cod civil.
În temeiul art. 274 din Cpc a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecata, constând in onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs pârâta, recurs declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrată pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
În esență s-a criticat sentința pentru următoarele considerente:
- dreptul reclamantelor la acțiune este prescris, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art.283 alin.1 lit.e din Codul muncii;
- evoluția în timp a dispozițiilor a fost în sensul includerii drepturilor salariale suplimentare în salariu începând cu anul 2003; voința părților a fost aceea de a include primele de Paști și de C în salariu, dovadă fiind și consemnările Comisiei Paritare;
- așa cum rezultă din adresa nr.2919/12.11.2007 salariul de bază mediu pe a crescut în fiecare an, ori instanța de fond a apreciat eronat cuantumul sumelor datorate, înlăturând neîntemeiat valorile salariilor de bază medii prezentate prin adrese depuse la dosar; nu s-a ținut cont că valorile pretinse de reclamanți indicau valori brute.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și față de dispozițiile art.304, 3041, 312 Cod procedură civilă Curtea constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În speță nu suntem în prezența neexecutării unei clauze sau a contractului colectiv de muncă, reclamanții adresându-se instanței pentru plata unor drepturi salariale. În aceste condiții sunt aplicabile dispozițiile art.283 al.1 lit.c din Codul muncii conform cărora "cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat", dispoziții ce urmează a fi corelate și cu textul art.166 alin.1 din Codul muncii referitor la dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor de plată a salariilor, prin care se stabilește termenul de 3 ani, care curge de la data când aceste drepturi erau datorate.
Referitor la criticile formulate pe fondul cauzei și anume că sumele pretinse nu sunt datorate întrucât ar fi fost cuprinse începând cu anul 2003 în salariul de bază al fiecărui salariat, acestea nu pot fi reținute.
Astfel, contractul colectiv de muncă la nivelul anului 2004 prevăzut în art.168 alin.2 că:
"Pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1(de Paști și de C) vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
În anii următori același aliniat al art.168 a căpătat forma"În anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Având în vedere faptul că redactarea este rodul negocierilor părților transpusă în clauze contractuale cel mai probabil de juriști din interpretare teleologică rezultă că, în realitate, doar în anul 2003 cele două drepturi au fost incluse în salariu.
Deși s-a invocat și concluzia comisiei paritare, înregistrată sub nr.5140 din 31.08.2007 încheiată între "" SA și Federația Sindicatelor Libere Independente, acesta nu poate avea caracter retroactiv, astfel fiind respinsă și această susținere a recurentei.
Un ultim motiv de recurs a vizat greșita reținere a cuantumului sumelor datorate, reținere greșită - susțin reclamanții ca urmare a calculării acestora raportat la salariul de bază brut și nu mediu. Și acest motiv de recurs va fi înlăturat întrucât prima instanță a dat dovadă de rol activ punând în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize contabile și stabilind în sarcina pârâtei(recurenta în speța dată) obligația de plată a onorariului de expert, ori, aceasta nu s-a conformat acestei obligații.
Mai mult nu a prezentat în instanță un calcul propriu zis care să evidențieze o altă modalitate de calcul care să poată fi verificate de instanță pentru a se aprecia asupra susținerilor recurentei.
Indicarea de către recurentă a adresei nr.2919/2007 prin care s-a stabilit și comunicat în anul 2007 salariul de bază mediu retroactiv pe anii 2004 - 2007 nu poate fi reținută în sprijinul susținerilor că ar fi fost eronat calculate sumele în cauză, întrucât cele menționate în adresă sunt contradictorii în raport de adresele comunicate anual, așa cum de altfel în mod corect a reținut și instanța de fond.
Privitor la faptul că sumele stabilite ca fiind datorate de recurentă sunt impozabile, nici această susținere nu poate fi reținută, atât timp cât recurenta nu și-a făcut aceste apărări la fondul cauzei și nu a probat aceste susțineri prin administrarea probei cu expertiză contabilă.
Față de cele arătate, sentința instanței de fond fiind legală, nefiind date motive de nelegalitate, și nici motive de casare de ordine publică, în temeiul dispozițiilor legale sus-menționate recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de pârâta - GRUP împotriva sentinței civile nr. 250/D din 13 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
- -
Red. /
Red.
Tehnored./18 ex.
05.08.2009
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Daniela Părău Sorina Romașcanu