Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 916/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurari sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 916/R/2008
Ședința publică din 21 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta DIN, împotriva deciziei civile nr. 643/A din 9 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, -, R, N și, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâților intimați, R și, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 18 aprilie 2008, prin registratura instanței, reprezentanta reclamantei recurente din, avocat a depus la dosar o cerere prin care solicită lăsarea cauzei la ora 10,00.
Reprezentanta pârâților intimați, R și arată că nu se opune acestei cereri.
Instanța lasă cauza la a doua strigare, pentru ora 10,00, pentru a da posibilitatea reprezentantei reclamantei recurente să se prezinte la cauză.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantei recurente din, avocat, reprezentanta pârâților intimați, R și, avocat, reprezentanta pârâtelor intimate și, avocat, și reprezentanta pârâților intimați n și, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Reprezentanta pârâtelor intimate și depune la dosar Statutul celor patru Parohii care s-au format din reformată C în traducere și arată că această traducere corespunde cu cea depusă de către reprezentanta reclamantei recurente din, de asemenea, depune la dosar ca și practică judiciară decizia civilă nr. 2681/R din 4 decembrie 2006 Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr-, dată de același complet.
Reprezentanta reclamantei recurente din arată că decizia civilă depusă de reprezentanta pârâtelor intimate și nu are nici o similitudine cu această cauză întrucât în acea decizie este vorba de Colegiul.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente din solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Cluj -N, având în vedere că această instanță a soluționat cauza pe excepție, dezvoltă pe larg motivele arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar.
Reprezentanta pârâtelor intimate și solicită respingerea recursului, și menținerea deciziei atacate ca fiind legală, dezvoltând pe larg motivele arătate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocațial conform chitanțelor depuse la dosar.
Reprezentanta pârâților intimați, R și pune aceleași concluzii ca și reprezentanta pârâtelor intimate și, în sensul că solicită respingerea recursului ca nefondat, și menținerea deciziei atacate ca fiind temeinică și legală, și arătă că s-a ajuns la această situația când s-a tradus la nivelul anului 1938, și nu se poate pune problema unei erori de traducere, un imobil de la altă stradă este înscris pe numele Parohiei, iar dacă se susține în continuare că o asemenea idee a fost o eroare a înscrierii dreptului de proprietate la nivelul anului 1938, nu există nici un petit de rectificare a înscrierii dreptului de proprietate în CF, dimpotrivă existau la nivelul anului 1938 două persoane juridice distincte Comunitatea și, cu cheltuieli de judecată, conform chitanțelor depuse la dosar.
Reprezentanta pârâților intimați și pune aceleași concluzii ca și reprezentanta pârâtelor intimate și, și reprezentanta pârâților intimați, R și, și solicită respingerea recursului, și menținerea în totalitate a deciziei atacate, depune la dosar concluzii scrise, pe care le susține și verbal, de asemenea, susține că proprietara tabulară Comunitatea Bisericii din nu este identică cu, nu este o traducere oglindă, ci două entități care funcționează distinct, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței depuse la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2683 din 31 martie 2006 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dos.nr.14575/2004, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei DIN C-N și în consecință, s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanta din C-N, împotriva pârâților Consiliul local al municipiului C-N, -, -, -n, -, - și R -, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare și radierea dreptului de proprietate, cu restabilirea situației anterioare de carte funciară.
A fost obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei către pârâta, 1000 către pârâta, 700 lei către pârâții și și 300 lei către pârâții.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanta nu are calitate procesuală activă, întrucât imobilul înscris în CF nr.2811 C, nr.top 598, casă din cărămidă acoperită cu țiglă și grădină în str. - nr.24, a aparținut inițial Comunității Bisericii e din C, iar în baza Decretului nr.176/1948 a fost preluat de Statul Român în administrarea Ministerului Învățământului Public. Ulterior, imobilul cu nr.top 598/1 s-a transmis în CF nr.- și CF nr.- C, în favoarea Statului Român, în administrarea Consiliului local al municipiului C-
Din probele administrate în cauză, nu a rezultat că reclamanta din, ar fi continuatoarea în drepturi a proprietarului tabular Comunitatea Bisericii e din Aceasta din urmă presupune o grupare de persoane aparținând religiei reformate.
Comunitatea Bisericii e din Caf ost persoană juridică de drept privat, înregistrată potrivit Legii nr.21/1924. Fiind vorba de o persoană juridică fără scop lucrativ, era necesar să se producă dovezi că fostul proprietar nu mai este în ființă și că în prezent din este continuatoarea lui în drepturi.
Prin decizia civilă nr.668 din 18 octombrie 2006 a Tribunalului Cluj, s-a luat act de renunțarea la judecata apelului declarat de pârâții - și -.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta din, împotriva sentinței civile nr.2683 din 31.03.2006 a Judecătoriei Cluj -N, pe care a menținut-o în totul.
A fost obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată în apel, în sumă de 500 lei intimatei, în sumă de 300 lei intimatei, în sumă de 300 lei intimatei R, în sumă de 833 lei intimaților și, în sumă de 949,62 lei intimaților și și în sumă de 1000 lei intimatei -.
Pentru decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit extrasului CF nr.2811 C, asupra imobilului cu nr.top 598, s-a înscris la data de 8.03.1938 dreptul de proprietate al Comunității e din Ulterior, la data de 12.09.1949, acest imobil a fost preluat de stat în baza Decretului nr.176/1948, cu întabularea dreptului de proprietate în favoarea Statului Român, în administrarea Ministerului Învățământului Public.
După trecerea în proprietatea statului, imobilul a fost dezmembrat în mai multe apartamente, iar la apariția Legii nr.112/1995, le-a fost vândut foștilor chiriași.
Din probele administrate în cauză, nu a rezultat că proprietarul de carte funciară Comunitatea Bisericii e din C, a fost dizolvată conform dispozițiilor art.25 din Legea nr.21/1924 și nici că reclamanta din ar fi continuatoarea în drepturi a acesteia. Susținerile reclamantei că la apariția Decretului-lege nr.115/1938, întabularea în favoarea Comunității Bisericii e din C s-a făcut printr-o transcriere din cărți funciare mai vechi și că ar exista o greșeală de traducere, nu a putut fi dovedită. Faptul că prin art.2 din Decretul nr.176/1948, s-au desființat orice asociațiuni particulare, implicit și Comunitatea Bisericii e din C, nu duce la concluzia că apelanta este continuatoarea în drepturi a acesteia.
Apelanta a invocat dispozițiile art.4 alin.4 din OUG nr.94/2000, dar nu a produs nici o dovadă în sensul că ea este o persoană de la care s-a preluat imobilul.
În temeiul art.246 pr.civ. s-a luat act de renunțarea pârâților și, la judecata apelului.
Prin decizia civilă nr.545 din 16 martie 2007 a Curții de Apel Cluj, s-au admis apelurile declarate de reclamanta din și de pârâții - și - împotriva deciziei civile nr.668/A din 18.10.2006 a Tribunalului Cluj, pe care a casat-o cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
La pronunțarea acestei soluții, instanța de recurs a avut în vedere că instanțele de fond au reținut ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei din, în considerarea faptului că aceasta nu este identică și nici continuatoarea Comunității Bisericii e din C, care apare înscrisă în cartea funciară ca proprietară tabulară a imobilului revendicat. Comunitatea Bisericii e din Caa vut personalitate juridică distinctă, fiind o persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, astfel că s-ar fi impus ca reclamanta să dovedească împrejurarea că este continuatoarea în drepturi a acestei entități.
Recurenta a subliniat că problema este mai degrabă de ordin lingvistic, fiind esențial să se stabilească dacă înscrierea în cartea funciară a avut la bază o corectă traducere din limba maghiară a cuvântului "egyhazkozseg", sugerându-se că acest termen ar fi fost tradus "în oglindă", iar nu în spiritul limbii și că o corectă traducere ar fi desemnat " din C", ca proprietar tabular al imobilului.
Instanța de recurs a constatat că pricina nu a fost lămurită deplin sub aspect probator, raportat la susținerile reclamantei-recurente. Aceasta nu a afirmat că ar fi continuatoarea persoanei juridice înscrise în cartea funciară ca proprietar asupra imobilului în litigiu, ci că această persoană juridică nu este alta decât C, astfel încât nu se poate reține ca o culpă procesuală a reclamantei, faptul că nu a probat o teză pe care nu o susține.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța de recurs a considerat că se impune completarea probatoriului, în sensul cercetării temeiniciei susținerilor reclamantei, potrivit cărora așa-numita a Bisericii e din C, ar fi una și aceeași cu C, iar în situația în care se va adeveri acest lucru prin prisma probelor ce se vor administra, urmând să fie soluționat apelul reclamantei în conformitate cu prevederile Codului d e procedură civilă, apreciindu-se în ce măsură prima instanță a cercetat fondul cauzei.
Prin decizia civilă nr.643/A din 9.11.2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată ca urmare a casării cu trimitere, s-a luat act de renunțarea pârâților - și - la judecata apelului.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta din, împotriva sentinței civile nr.2683 din 31.03.2006 a Judecătoriei Cluj -N, pe care a menținut-o în totul.
A fost obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată în apel, în sumă de 1500 lei în favoarea intimatei -, în sumă de 600 lei intimatei, în sumă de 600 lei intimatei R -, în sumă de 2023 lei intimaților -n și, în sumă de 1449,62 lei intimaților și, în sumă de 3000 lei intimatei - și în sumă de 950 lei intimaților - și -.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că Judecătoria Cluj -N a fost învestită de reclamanta din, cu o cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între pârâtul Consiliul local al municipiului C-N și pârâții persoane fizice, cu privire la apartamentele situate în municipiul C-N, str.- nr.24, înscrise inițial în CF nr.2811 C și ulterior transcrise în CF colectivă nr.- și nr.- C, precum și radierea cărților funciare individuale, cu restabilirea situației anterioare.
Imobilul construcție și teren în suprafață de 288 stj.p., înscris în CF nr.2811 C, nr.top 589, a fost proprietatea Comunității Bisericii e din C, întabulat în anul 1938. În baza Decretului nr.176/1948, imobilul a fost preluat de stat și dat în administrarea Ministerului Învățământului Public
Potrivit art.3 din Statutul Bisericii e, este compusă din două eparhii și anume Clujului și. În art.4 din același statut, se prevede că, precum și organele sale cu drept de autoconducere, anume parohiile, protopopiatele și eparhiile, sunt persoane juridice.
În mod corect a stabilit prima instanță că din C și Comunitatea Bisericii e din C, aparțin cultului reformat.
Conform art.1 din Decretul nr.176/1948, pentru buna organizare și funcționare a învățământului public de stat și pentru lărgirea și democratizarea învățământului, toate bunurile mobile și imobile ce au aparținut bisericilor, congregațiilor și comunităților religioase, asociațiilor particulare, cu sau fără scop lucrativ și în general particularilor, persoanelor fizice sau juridice și au servit funcționării școlilor de învățământ trecute conform art.35 din Legea învățământului public de stat, trec în proprietatea statului. Art.4 din același decret prevede că pe data publicării lui, se dizolvă orice asociațiune cu sau fără scop lucrativ care au drept obiect organizarea și funcționarea unor școli particulare de învățământ.
Apelanta a invocat dispozițiile art.4 alin.4 din OUG nr.94/2000, conform cărora în absența unor probe contrare, existența și după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive. De asemenea, apelanta a mai invocat și dispozițiile art.15 din Statutul Bisericii e din, conform cărora comunitatea organizată - conform normelor bisericești - a membrilor bisericii pe un teritoriu determinat în vederea susținerii slujbei bisericești și a exercitării drepturilor religioase potrivit confesiunii, este.
În probațiune apelanta a depus copia contractului de închiriere nr.3897/25.04.1932 în limba maghiară, de unde rezultă că locator este din
Institutul de și Istorie " " din cadrul Filialei Ca A cademiei Române, a răspuns prin adresa nr.267/07.08.2007, că nu are specialiști care să își exprime punctul de vedere cu privire la solicitarea traducerii din limba maghiară a expresiilor "Comunitatea Bisericii e din C", " din " și " din ". Însă, având în vedere conținutul semantic în limba română și în limba maghiară al substantivelor "parohie" și "", care desemnează cea mai mică unitate administrativă bisericească, expresia sau sintagma din, constituie un non sens. Corecte sunt denumirile de genul: "A us ", "A us ", etc. care traduse în limba română înseamnă din, din, etc.
Din înscrisul aflat la fila 63 al dosarului de apel, rezultă că în municipiul C-N existau mai multe parohii, acestea fiind identificate în funcție de denumirea străzii pe care era situată respectivă. Din hotărârile judecătorești depuse la dosar de intimați, a rezultat că în anul 1938 au fost efectuate întabulări atât în favoarea Comunității Bisericii e C, cât și în favoarea e din, ceea ce înseamnă că cele două entități au funcționat în paralel.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, a rezultat că nu există identitate între Comunitatea Bisericii e din C și din C, în acest oraș funcționând mai multe parohii reformate.
Dacă la efectuarea înscrierilor în cartea funciară cu privire la imobilul în litigiu s-a strecurat o eroare materială derivată din traducerea greșită a denumirii Parohiei e din C, nu există nici un impediment pentru rectificarea denumirii și clarificarea acestui aspect, prin rectificarea înscrierii.
Pârâții - și -, au renunțat la judecata apelului, prin înscrisul depus la dosar la termenul din 18 octombrie 2006.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta din, solicitând casarea ei, admiterea apelului și trimiterea cauzei spre a fi judecată în fond de Judecătoria Cluj -
În motivarea recursului, reclamanta a susținut că decizia atacată este nelegală, contradictorie și chiar forțată. Argumentele pe care se bazează decizia recurată nu corespund nici logicii formale, nici logicii juridice, nefiind raportate la inscripțiile din cartea funciară și nici la lămuririle Institutului de.
Astfel, este clar că din, corespunde în ungurește expresiei " us ", iar este echivalentă cu "egyhazkozseg", echivalentă și cu comunitatea bisericească reformată. În cartea funciară figurează Comunitatea din C, iar nu din, astfel că nu există nici unnon sens, așa cum a reținut tribunalul. Aceasta înseamnă în maghiară (us ) din C, nu din.
În anul 1932, nu existau mai multe parohii reformate, astfel că nu există nici o contradicție. Este greu de înțeles că după o serie de cauze de acest gen, tribunalul mai are nelămuriri cu privire la organizarea ierarhică a Bisericii
Recurenta a mai arătat că se cuvine a se accentua că există și funcționează în paralel atât, comunitatea bisericească de bază, cât și eparhia, care este organul superior, centrul de cult în concepția OG nr.94/2000. Tocmai de aceea, din are calitate procesuală activă în promovarea acestei acțiuni.
Conform art.4 din Statutul Bisericii e, din Republica Populară Română, precum și organele sale cu drept de autoconducere anume: parohiile, protopopiatele și eparhiile sunt persoane juridice. Organizațiile bisericești sunt: le, protopopiale și eparhiale (art.28 din Decretul nr.177/1948). Instanța de apel a parohiei este protopopiatul, iar a protopopiatului este eparhia.
Potrivit art.15 din același statut, comunitatea organizată conform normelor bisericești, a membrilor bisericii pe un teritoriu determinat în vederea ținerii slujbei bisericești și a exercitării drepturilor religioase potrivit acestei confesiuni, este.
Prin urmare, este evident că potrivit Statutului Bisericii e, expresia "comunitate bisericească" este identică cu parohie reformată.
Într-un alt dosar al Curții de Apel Cluj, cu nr-, având ca obiect constatarea nulității absolute contractelor de vânzare-cumpărare din același imobil, s-a decis irevocabil că din are calitate procesuală activă, Comunitatea C însemnând de fapt din C, parte componentă aed in.
Intimații, R -- și - prin întâmpinare depusă la dosar 19-23, au solicitat respingerea recursului în principal ca inadmisibil iar în subsidiar ca nefondat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatele și prin întâmpinare depusă la dosar 26-29, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în recurs.
Intimații și prin reprezentantul lor prezent în instanță la termenul de astăzi și prin concluziile scrise depuse la dosar 105-106, au solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
Examinând recursul prin prisma motivelor formulate, care pot fi circumscrise pct.9 al art.304 pr.civ. chiar dacă recurenta nu și-a motivat în drept calea de atac, curtea reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta a învestit judecătoria cu o acțiune prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr.112/1995, între pârâtul Consiliul local al municipiului C-N reprezentat de SC SA C-N și pârâții persoane fizice, cu privire la apartamentele situate în C-N, str.- nr.24, înscrise în CF nr.2811 C, și transcrise ulterior în CF colectivă nr.- și nr.-, radierea dreptului de proprietate al pârâților persoane fizice din cărțile funciare individuale și restabilirea situației anterioare de carte funciară în favoarea Statului Român.
Reclamanta a depus cerere de retrocedare la Comisia specială de retrocedare, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000, cu modificările și completările ulterioare. Pentru a se putea dispune retrocedarea în natură, este necesar ca în prealabil să fie readus imobilul în proprietatea Statului Român și aceasta nu se poate face decât prin constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între SC SA C-N și pârâții persoane fizice, în baza Legii nr.112/1995, radierea dreptului lor de proprietate din cărțile funciare și restabilirea situației anterioare de carte funciară.
Este adevărat că în cadrul procedurii administrative prevăzute de OUG nr.94/2000, aprobată prin Legea nr.501/2002, conform art.3 alin.1, cererile se depun prin centrul eparhial sau după caz, centrul de cult, la Comisia specială de retrocedare. Această procedură cuprinde dispoziții speciale, derogatorii de la dreptul comun, atât în privința dovedirii calității de cult religios, cât și a îndreptățirii la retrocedare.
În speță însă, este vorba de o acțiune de drept comun, în care reclamanta trebuia să dovedească riguros exact identitatea dintre ea și titularul dreptului de proprietate înscris în cartea funciară nr.2811 C, nr.top 598, la data de 8 martie 1938, respectiv a "Comunității Bisericii din C".
Condițiile pe care o persoană fizică sau juridică trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru exercitarea acțiunii civile, sunt dreptul, interesul, capacitatea și calitatea procesuală. Or din nu a dovedit că are calitate procesuală activă în cauză, deoarece nu a fost și nu este titulară a dreptului de proprietate înscris în cartea funciară, unde a figurat Comunitatea Bisericii e din Deși se sprijină pe interes, calitatea procesuală nu se identifică însă cu el, ci are o existență autonomă. De aceea, interesul nu este suficient pentru a solicita constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare.
Apoi, persoanele morale de drept privat sunt reprezentate în procesul civil prin organele de conducere, sau prin desemnarea unui reprezentant. În speță, din nu a fost desemnată de organele de conducere ale Comunității Bisericii e din C, să o reprezinte în procesul civil, mai ales că reprzentantul eparhiei susține că prin Comunitatea Bisericii e din C, s-ar înțelege nr.1 din C-
Câtă vreme reclamanta nu a dovedit că există identitate între ea și titulara dreptului de proprietate înscris în cartea funciară în anul 1938, acțiunea nu putea fi admisă, pentru lipsa calității procesuale pasive.
În dreptul român, practica judiciară nu reprezintă izvor de drept, astfel că hotărârile judecătorești depuse la dosar pentru orientarea instanței nu sunt obligatorii, iar argumentele lor nu sunt convingătoare.
La pronunțarea deciziei recurate, instanța de apel nu a fost nicidecum în eroare cu privire la sensurile exacte ale termenilor și traducerile lor în limba română.
S-a dovedit prin înscrisurile depuse la dosar, că în perioada de referință a anului 1938 și chiar în anul 1932, s-au făcut înscrieri în cărțile funciare având ca titulari atât Comunitatea Bisericii e din C, cât și din C, ceea ce înseamnă că cele două entități erau persoane juridice distincte, nefiind vorba despre una și aceeași persoană juridică, respectiv din
Reclamanta nu a formulat un capăt de cerere cu caracater de chestiune prejudicială, prin care să solicite instanței să constate că între Comunitatea Bisericii e din C și nr.1 C-N, există identitate, ori că aceasta din urmă este continuatoarea celei dintâi și să facă dovada că nr.1 C-N prin organele sale de conducere, a împuternicit-o pe din, să o reprezinte în justiție.
Aceasta pentru că în procesul civil, fiecare persoană juridică morală de drept privat trebuie să stea în judecată în nume propriu sau prin reprezentantul său legal, nefuncționând raporturile ecleziale de ordin ierarhic stabilite în statutele lor proprii. Procesul civil este guvernat de dispozițiile Codului d procedură civilă, iar nu ale dreptului canonic.
Totodată, nu ne găsim nici în cadrul procedurii administrative, în care centrul de cult poate formula cereri de retrocedare a imobilelor aparținând cultelor religioase.
Față de cele ce preced, prevederile art.4 și ale art.15 din Statutul Bisericii e, nu îi conferă reclamantei din, calitate procesuală activă, într-un litigiu de drept comun, în care fostul titular al dreptului înscris în cartea funciară, a fost Comunitatea Bisericii e din
Pentru aceste considerente, în temeiul art.304 pct. 9 pr.civ. coroborat cu art.312 alin.1 același cod, se va respinge recursul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274 alin.1 pr.civ. reclamanta va fi obligată să le plătească intimaților cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorarii de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta DIN împotriva deciziei civile nr.643/A din 9 noiembrie 2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimaților cheltuieli de judecată în recurs, după cum urmează:
- în favoarea lui, 300 lei;
- în favoarea lui R, 300 lei;
- în favoarea lui și, 300 lei;
- în favoarea lui, 1.190 lei;
- în favoarea lui, 595 lei;
- în favoarea lui și, 595 lei.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 21 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - ---
Red.DT: 22.04.2008
Dact.CA:05.05.2008 - 2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
