Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 931/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 931/R/2008
Ședința publică din data de 23 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Mitea vicepreședinte al Curții de Apel
JUDECĂTORI: Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca președintele secției
- -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul contestator împotriva deciziei civile nr.98/A/ 07 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bistrița - N în dosarul nr- privind și pe pârâții UNIVERSITATEA " " C-N și STATUL ROMÂN prin COMUNA, având ca obiect acțiune în constatare - întabulare - contestație în anulare.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 18 aprilie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Prin serviciul de registratură al instanței, la data de 21 aprilie 2008, pârâta intimată Universitatea " - " a depus la dosar concluzii scrise.
De asemenea la data de 22 aprilie 2008, reclamantul contestator a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, concluzii scrise.
CURTEA:
Deliberând, reține că prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița sub nr-, la data de 14 martie 2007, contestatorul Ferenc contra intimaților Universitatea "-" și Statul Român prin Comuna, reprezentată de primar, a solicitat anularea sentinței civile nr. 1659/17.03.1999, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. 14/1999 și, totodată, repunerea în termenul de introducere a contestației.
În motivele contestației, contestatorul susține că procedura de citare în fața Judecătoriei Bistrița nu a fost îndeplinită potrivit dispozițiilor legale, astfel că nu a fost în măsură să introducă nici o cale de atac împotriva acesteia. Citarea și comunicarea actelor de procedură s-au făcut prin publicitate, în condițiile în care intimații cunoșteau că pârâtul este decedat și există un moștenitor legal.
, titlul de proprietate dobândit în aceste condiții de către Universitatea "-" este lovit de nulitate, fiind obținut în contradictoriu cu o persoană decedată, motiv de contestație reglementat prin art. 317 alin. 1 pct. 1.pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 2199/27.06.2007 Judecătoria Bistrițaa respins ca tardivă cererea de repunere în termen și a respins contestația în anulare formulată de contestatorul Ferenc, ca tardivă, păstrând în tot sentința atacată.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut faptul că în baza sentinței civile nr. 1659/1999 a Judecătoriei Bistrița, Universitatea "-" și-a înscris în cartea funciară 230, dreptul de proprietate asupra imobilelor identificate cu nr. top. 2159 și 52/2 reprezentând castel, anexe, parc, arător și livadă în suprafață totală de 16 ha, 4700 mp; înscrierea a operat în conformitate cu încheierea CF nr. 3232 din 30 aprilie 1999.
Prin notificarea formulată în condițiile Legii nr. 10/2001, contestatorul Ferenc a solicitat măsuri reparatorii pentru imobilul descris mai sus, menționând că anexează notificării "copia fidelă a CF" din care rezultă faptul că imobilul a fost transcris în favoarea Universitatea "-", la data de 30 aprilie 1999, "în condiții legale discutabile".
Cererea de repunere în termen trebuia formulată de contestator în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării, izvorâtă dintr-o împrejurare mai presus de voința părții. În speță, faptul că acest contestator a omis să solicite consultarea dosarului nr. 14/1999, arhivat de către Judecătoria Bistrița, nu poate fi asimilată unei împrejurări mai presus de voința sa, de natură să excludă orice culpă a părții.
Instanța apreciază că în nici un caz nu se poate considera că o astfel de împrejurare a încetat la data de 22 februarie 2007, când în mod expres contestatorul a solicitat eliberarea unei copii după sentința contestată.
În considerarea celor ce preced, judecătoria a respins contestația în anulare, ca tardivă.
Prin decizia civilă nr. 98/A/07.11.2007, Tribunalul Bistrița -N a respins ca nefondat apelul contestatorului Ferenc împotriva sentinței civile nr. 2199/2007 a Judecătoriei Bistrița.
Verificând legalitatea hotărârii apelate, tribunalul a constatat că soluția primei instanțe este legală și temeinică, că ea se sprijină pe probele dosarului, având la bază o stare de fapt reală și o aplicare corectă a dispozițiilor legale, astfel că nu există motive de desființare sau de schimbare.
Analizând notificarea pe care contestatorul a formulat-o în anul 2001, în baza Legii nr. 10/2001, tribunalul reține că la data notificării contestatorul a cunoscut de existența sentinței civile nr. 1659/1999 a Judecătoriei Bistrița, a căreia anulare o pretinde în prezent, și în baza căreia intimata și-a înscris dreptul în cartea funciară, în condiții pe care tot contestatorul le aprecia, la acel moment, ca fiind "discutabile".
Sentința care face obiectul prezentei contestații nu este susceptibilă de executare silită, astfel că termenul pentru introducerea contestației este de 15 zile de la data la are contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile art. 319 alin. 2.pr.civ. Or, acest text de lege nu impune condiția referitoare la cunoașterea hotărârii în integralitatea ei, ci doar proba aptului că partea a cunoscut această hotărâre.
În aceste circumstanțe, tribunalul stabilește, asemenea primei instanțe, faptul că Ferenc a cunoscut hotărârea contestată în anul 2001, la data când a depus notificare în baza Legii nr. 10/2001, solicitând acordarea unor despăgubiri bănești pentru imobilul înscris în CF 1172.
Împotriva acestei decizii, în termenul legal, contestatorul Ferenc a declarat recurs, solicitând casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În principal, contestatorul susține că în raport cu temeiul juridic al contestației în anulare, art. 317 alin. 2 pct. 1.pr.civ. contestația a fost introdusă în termen.
În considerentele celor două hotărâri ale instanțelor de fond se recunoaște faptul că sentința civilă nr. 1659/1999 a Judecătoriei Bistrița, nu a fost comunicată contestatorului și cu toate acestea se invocă faptul că din cuprinsul cărții funciare contestatorul a aflat despre existența sentinței.
Contestatorul afirmă și motivează incidența în speță a dispozițiilor art. 317 alin. 1 pct. 1.pr.civ. în condițiile în care prezenta contestație în anulare a fost introdusă înăuntrul termenului de 15 zile, calculat de la data la care a luat cunoștință de sentința atacată, în integralitatea ei, prin comunicarea unei copii de pe această hotărâre judecătorească.
Precizează contestatorul faptul că în varianta inițială a Legii nr. 10/2001 putea solicita numai despăgubiri bănești pentru imobilul preluat abuziv de la bunicul său, nu și restituirea în natură. Dat fiind faptul că era vorbe despre un imobil folosit de o unitate de învățământ, avea dreptul numai la despăgubiri și în cunoștință de cauză a formulat notificarea, fiind evident fără nici un sens cercetarea sentinței civile contestate, menționată în cartea funciară. Numai după intrarea în vigoare a Legii nr. 48/2004 și a Legii nr. 247/2005 a dobândit dreptul la restituire în natură a imobilelor și în aceste circumstanțe, la data de 22 februarie 2007, luat cunoștință de sentința atacată, prin solicitarea comunicării acesteia.
Intimata Universitatea "-", prin întâmpinare, și-a exprimat poziția procesuală în sensul respingerii recursului ca nefondat, întrucât la data notificării contestatorul avea cunoștință de hotărârea atacată și de la acea dată până la înregistrarea prezentei contestații, au trecut mai bine de 5 ani. Dispozițiile procedurale în materie nu raportează termenul de 15 zile la data comunicării hotărârii, ci la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, or, este dovedit că această dată corespunde cu data notificării, respectiv 7 august 2001 ( 13-15 dosar).
Prin concluziile orale și cele scrise formulate de recurent în dezbaterile judiciare asupra fondului, acesta a solicitat recalificarea contestației în anulare în apel și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bistrița -N sau, în subsidiar, admiterea cererii de repunere în termen, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoria Bistrița sau, "cu totul subsidiar", modificarea hotărârilor atacate în sensul respingerii contestației ca prematur introdusă, având în vedere că există încă pentru partea în proces posibilitatea de a exercita căile ordinare de atac, nefiind îndeplinită procedura de citare și comunicare a hotărârea în conformitate cu dispozițiile.art. 86.pr.civ. ( 20-22 dosar).
Verificând hotărârea atacată, curtea apreciază că recursul contestatorului este nefondat.
În principal, constată curtea că cererea de recalificare a prezentei contestații în anulare, din contestație în anulare, în apel, cu consecința trimiterii spre competentă soluționare Tribunalului Bistrița -N, a fost tardiv formulată, atâta timp cât înăuntrul termenului de 15 zile reglementat în art. 301 coroborat cu art. 303 alin. 1 și alin. 2.pr.civ. nu a fost afirmată și nu a fost motivată nelegalitatea hotărârii recurate, pentru greșita calificare a căii de atac.
Motivul nu se constituie într-unul de ordine publică, întrucât curtea observă că voința expresă a părții a fost de a învesti instanțele cu judecarea unei contestații în anulare, motivată în fapt și în drept pe dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 1.pr.civ. Nici în apel contestatorul nu a invocat greșita calificare juridică a căii de atac, de natură să afecteze competența soluționării acesteia, reglementată prin norme procedurale imperative.
Cu privire la prezenta contestație în anulare, curtea reține faptul că sentința care face obiectul acestei contestații a fost pronunțată cu nr. 1659/1999, la data de 17 martie 1999, în dosarul civil nr. 14/199 al Judecătoriei Bistrița. Prin această sentință este admisă acțiunea reclamantei Universitatea "-" din C-Napoca, contra Statului Român prin Consiliul Local al comunei și și, în consecință, se constată că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor înscrise în CF 230, cu nr. top. 2159 și nr. top. 52/2, prin efectul Legii nr. 84/1995, republicată, imobile cu privire la care a exercitat anterior un drept de administrare. Totodată, instanța dispune întabularea dreptului de proprietate pe numele reclamantei, conform raportului de expertiză tehnică judiciară și tabelului de mișcare parcelară.
În baza acestei hotărâri judecătorești, Universitatea "-" din C-Napoca și-a înscris dreptul de proprietate sub B9-13 în CF nr. 230, asupra imobilelor identificate cu nr. top. 2159 și 52/2, la data de 30 aprilie 1999, conform încheierii CF nr. 3232/1999.
Contestatorul Ferenc, în calitate de moștenitor al pârâtului, a depus prezenta contestație în anulare la data de 7 martie 2007.
Potrivit dispozițiilor art. 317 alin. 1 cpt. 1.pr.civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu o contestație în anulare în cazul în care procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită conform cu cerințele legii și numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
În privința termenului de exercitare a contestației în anulare, alin. 2 al art. 319.pr.civ. distinge după cum hotărârea atacată este susceptibilă de executare sau, dimpotrivă, este o hotărârea irevocabilă care nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită.
În primul caz, contestația se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei, până la împlinirea termenului stabilit în art. 401 alin. 1 lit. b sau
În cel de-al doilea caz, termenul de exercitare a contestației în anulare este de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Termenul obiectiv de un an, marchează limita,maximă de timp până la care poate fi formulată o contestație în anulare și, implicit, anulată o hotărârea judecătorească irevocabilă învestită cu puterea lucrului judecat.
Dovada momentului la care contestatorul a luat cunoștință de hotărârea, ca stare de fapt, poate fi făcută prin orice mijloc de probă și acest moment a fost determinat în cauză de către instanțele de fond, ca fiind data la care contestatorul a formulat o notificare în baza Legii nr. 10/2001, solicitând acordarea unor despăgubiri pentru imobilul asupra căruia Universitatea "-" avea înscris în cartea funciară un drept de proprietate, în baza sentinței civile nr. 1659/1999.
Opțiunea contestatorului pentru exercitarea prezentei căi extraordinare de atac este una discutabilă, pentru că formulând contestația în anulare, contestatorul acceptă implicit caracterul irevocabil al sentinței pe care o atacată, condiție impusă imperativ prin dispozițiile alin. 1 al art. 317.pr.civ. Altfel, contestatorul putea considera că se află încă în termenul de exercitare a apelului sau a recursului, și în aceste circumstanțe prezenta contestație în anulare este vădit inadmisibilă.
Oricum, din perspectiva dispozițiilor art. 319 lin. 2.pr.civ. rezolvarea pe care instanțele de fond au dat-o contestației este una legală.
Sentința civilă are face obiectul prezentei contestații are o singură dispoziție executorie, aceea referitoare la întabularea dreptului de proprietate pe numele reclamantei Universitatea "-" și această dispoziție a fost executată prin înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei în cartea funciară, la data de 30.04.1999. În raport cu această dată, evident prezenta contestație în anulare este tardivă.
Instanțele de fond au apreciat însă că în ansamblul ei sentința contestată nu este una susceptibilă de a fi dusă la îndeplinire pe cale de executare silită, verificând teza a II-a a art. 319 alin. 2.pr.civ. În raport cu momentul reținut de către instanțele de fond ca fiind acela la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, respectiv data notificării formulate în baza Legii nr. 10/2001, împlinirea termenului de 15 zile în care se putea formula contestația, este evidentă.
O reapreciere a probelor care au fost administrate pentru determinarea datei la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, nu este permisă instanței de recurs, în condițiile în care dispozițiile art. 304 pct. 11 au fost abrogate expres prin art. I pct. 112 din nr.OUG 138/2000. Rămâne instanței de recurs să constate că în raport cu acest moment, tribunalul a aplicat în mod corect dispozițiile art. 319 alin. 2 teza a II-a, apreciind că este tardivă prezenta contestație în anulare.
În mod corect a fost respinsă și cererea de repunere în termen, atâta timp cât contestatorul nu a dovedit, în condițiile art. 103.pr.civ. că a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de voința sa, să exercite această cale de atac înăuntrul termenului legal, fiind opțiunea proprie de a cere comunicarea sentinței civile nr. 1659/1999, abia la data de 22 februarie 2007. De altfel, contestatorul justifică această opțiune prin faptul că în redactarea inițială a Legii nr. 10/2001 nu putea pretinde restituirea imobilelor în natură, ci doar despăgubiri, dreptul la restituire fiindu-i conferit prin acte normative ulterioare, care au modificat conținutul Legii nr. 10/2001. Or, așa după cum au subliniat instanțele de fond data la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, în sensul dispozițiilor art. 319 alin. 2.pr.civ. nu coincide întotdeauna cu data comunicării acesteia, fiind posibilă informarea și într-o altă modalitate, în speță, prin cercetarea cuprinsului cărții funciare în care era menționată această hotărâre judecătorească, cercetare pe care contestatorul, conform recunoașterii sale, a făcut-o în anul 2001.
Pentru cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1.pr.civ. curtea va respinge prezentul recurs și va menține în tot hotărârea Tribunalului Bistrița -
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 98/A din 7 nov. 2007 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.BD/dact.
2 ex.
jud.apel: /
Președinte:Valentin MiteaJudecători:Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca
