Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 954/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 954/R/2009
Ședința publică din data de 10 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean vicepreședinte al Curții de APEL CLUJ
JUDECĂTORI: Denisa Băldean, Valentin Mitea, Lucia Ștețca președinte al Curții de APEL CLUJ
- - - președintele secției civile
Grefier:
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul recurent CONSILIUL LOCAL AL MUN. C-N, precum și recursul declarat de intervenienta recurentă GRĂDINIȚA NR. 64, împotriva deciziei civile nr.674/A/C/2.12.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe pârâții și (în calitate de moștenitoare a defunctei ), și BANK ROMANIA, având ca obiect acțiune în constatare.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 3 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
La data de 9 aprilie 2009, reclamantul recurent Consiliul Local al mun. C-N a depus la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea civilă formulată de reclamantul Consiliul Local al municipiului C-N împotriva pârâților, a () și -, s-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să constate nulitatea absolută parțială, numai cu privire la suprafața de 713 mp. teren expropriat, aflat în proprietatea publică a Statului Român, a contractului de vânzare-cumpărare nr. 491/13.03.2002 autentificat de BNP, asupra imobilului situat în C-N,-, județul C, înscris în CF nr. 19515 C, nr. top 10861, încheiat între a și - în calitate de vânzători și și în calitate de cumpărători, contractul având cauza ilicită, fiind încheiat cu rea credință atât de către vânzători, cât și de cumpărători prin fraudarea legii, să dispună radierea suprafeței de 713 mp. teren din CF nr. 19515 C, nr. top 10861, suprafața de teren rămasă în favoarea pârâților fiind de 287 mp. și să se dispună rectificarea CF nr. 31329 C nr. top 10861, de la suprafața de 1000 mp. la cea rămasă de 713 mp. în favoarea Statului Român, teren cu destinația "curtea grădiniței", cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate prevederile art. 966, art. 968, art. 969, art. 984 cod civil raportat la art. 1200 pct. 1 Cod civil, art. 36 pct. 1 din Legea nr. 7/1996.
II. Întâmpinarea
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâții și au solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepția autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă nr. 4622/1995 și sentința civilă nr. 15030/1997, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului, pârâții au arătat că la data încheierii contractului a cărui nulitate se invoca vânzătorii - și erau proprietarii imobilului casa și teren în suprafața de 1000 mp. situat în C-N,-, dreptul lor de proprietate fiind înscris în cartea funciara în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile. Reclamantul nu justifica cu ce titlu pretinde ca ar avea un drept asupra acestui teren. Acest imobil a fost restituit foștilor proprietari, astfel ca nu se poate susține ca ar fi redevenit, nici chiar parțial, proprietate de stat.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, pârâții au arătat că prin sentința civilă nr. 4622/1995 a Judecătoriei Cluj -N s-a constatat caducitatea decretului de expropriere și s-a dispus restituirea imobilului în favoarea acestora, iar prin sentința civilă nr. 15030/1997 s-a respins acțiunea având ca obiect constatarea nulității titlului pârâților - și, în contradictoriu și cu pârâtul Consiliul Local al municipiului C-N, instanța constatând că acest titlu era perfect valabil. Doar după ce aceasta sentință a rămas irevocabilă, pârâții au cumpărat imobilul de la proprietarii tabulari.
III.Cerere de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta Grădinița nr. 64 din C-
În cauză, s-a formulat o cerere de intervenție în interes propriu de către intervenienta Grădinița nr. 64, cu sediul în C-N, str. -. - nr. 64, județul C, prin care se solicită să se constate că terenul înscris în CF nr. 31329 C, nr. top 10861, în suprafață de 1000 mp. care a făcut obiectul Decretului de expropriere nr. 353/1962, este efectiv ocupat de edificate de interes public doar pe o suprafață de 713 mp. (curtea grădiniței și alei); să se constate ca din terenul din CF nr. 19515, nr. top 10861, care a făcut obiectul Decretului de expropriere nr. 353/1962 este liberă de astfel de edificate doar suprafața de 287 mp. și să se dispună rectificarea CF nr. 19521 C, nr. top 10861 de la suprafața de 1000 mp. la cea rămasă liberă de 287 mp.; să se dispună rectificarea CF nr. 31329 C, nr. top 10861 de la suprafața de 1000 mp. la suprafața reală de 713 mp. cu menținerea proprietarului Statul Român, în administrarea Consiliului Local C-N, aflat în folosința intervenientei cu destinația de "curtea grădiniței, alei și spații verzi"; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de intervenție, se arată că intervenienta este o unitate de învățământ bugetară, edificată încă din anul 1973 care, pentru funcționarea normală, are în dotare și folosința directă, alături de drumul de acces auto, curtea betonată din incinta, precum si parcul de joacă al copiilor. În prezent, terenul în litigiu, cu nr. top 10861 este proprietatea publică a Statului Român, în administrarea Consiliului Local C-N, terenul fiind dat în folosința directă a Grădiniței nr. 64 C-
Dreptul de folosință al intervenientei este un drept special, instituit si ocrotit de normele imperative ale legii, deoarece alături de alte unități si instituții care funcționează în marile orașe intervenienta este considerată instituție de interes public.
Dreptul de folosință al intervenientei este înscris ca atare în cartea funciara, sens în care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul acesteia, terenul grădiniței este proprietatea publică a Statului Român, de interes local, astfel că terenul grădiniței este inalienabil, imprescriptibil și insesizabil.
În drept, intervenienta și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 975 Cod civil, art. 36 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, art. 275. proc. civ.
IV. Judecata în primă instanță
1.Prin sentința civilă nr. 7596/2006 a Judecătoriei Cluj -, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Consiliul Local al mun. C-N si a respins acțiunea acestuia, a respins excepția autorității de lucru judecat si a fost respinsa si cererea de intervenție formulata de intervenienta Grădinița nr. 64.
În considerentele hotărârii s-a reținut, în esență, ca prin hotărârile pronunțate anterior între părțile din litigiu, s-a stabilit ca Statul Român nu a avut niciodată un drept de proprietate asupra imobilului care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate absoluta se invoca in prezenta acțiune.
Raportat la cauza nulității absolute invocata de către reclamant în cererea sa și dată fiind condiția sa de terț față de contractul de vânzare-cumpărare a cărui nulitate se invoca, instanța a apreciat ca acesta nu justifică interesul ocrotit de lege care să îi confere legitimare procesuală activă pentru promovarea unei astfel de acțiuni. Cu privire la cererea de intervenție, instanța a apreciat că aceasta are un caracter accesoriu, în apărarea intereselor reclamantului și a fost respinsă.
Prin decizia civilă nr. 122/A/2007 a Tribunalului Cluj, a fost admis apelul declarat de intervenienta Grădinița nr. 64 si s-a dispus trimiterea cauzei, spre rejudecare, cu privire la cererea de intervenție, apreciindu-se de către instanța de apel, ca cererea de intervenție a avut un caracter principal si ca aceasta nu trebuia recalificata ca o cerere de intervenție accesorie. Instanța de apel a respins apelul declarat de reclamantul Consiliul Local al mun. C-
Prin decizia civilă nr. 1324/R/2007, Curtea de APEL CLUJa admis recursul formulat de Consiliul Local al municipiului C-N, în sensul ca a admis apelul declarat de acesta si a desființat, în întregime, hotărârea primei instanțe, trimițând cauza spre rejudecare. S-a reținut că acțiunea în nulitate și acțiunea în rectificare de carte funciară poate fi intentată de orice persoană interesată iar reclamantul justifică un astfel de interes prin faptul că imobilul in litigiu a făcut în trecut obiectul exproprierii, ca acesta figurează în prezent înscris în două cărți funciare cu proprietari diferiți si ca asupra terenului se invocă existența în fapt a unei afectațiuni publice, corespunzătoare unui drept de proprietate publica de interes local.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj -N, sub nr-, iar prin precizarea cererii de intervenție în interes propriu, intervenienta Grădinița nr. 64, invocat, pe cale de excepție, nulitatea absoluta parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 491/13.03.2002 de BNP, numai cu privire la suprafața de teren de 713 mp. aflată în proprietatea publică a statului și nulitatea absoluta parțială a certificatului de moștenitor nr. 254/1996 al BNP, cu privire la suprafața de teren de 713 mp. aflată în proprietate a publica a statului.
Intervenienta a arătat ca, de la data exproprierii, din anul 1964 si până în prezent, nici vânzătorii și nici cumpărătorii nu au folosit decât o suprafața de teren de 278 mp. si ca intervenienta nu a fost niciodată tulburată în folosirea terenului de 713 mp. deși pârâții au tranzacționat cu privire la acest teren. Pârâții s-au intabulat, in mod formal, pe terenul de 1000 mp, o parte din acest teren figurând în inventarul domeniului public al statului. Intervenienta a invocat si faptul ca trebuie să se analizeze dacă prețul de 27.000 USD reflecta cumpărarea construcției și a 300 mp. de teren sau 1000 mp. de teren si ca trebuie sa se facă si o comparare a celor doua titluri de proprietate al statului si al pârâților, urmând a se acorda preferință titlului statului care este mai caracterizat.
Pârâții si, prin întâmpinarea formulată față de precizarea cererii de intervenție, au arătat ca prin sentința civilă nr. 15030/1997 și prin decizia civilă nr. 638/A/1998 a Tribunalului Cluj si decizia civilă nr. 98/1999 a Curții de APEL CLUJ, a fost tranșata problema nulității contractului și a certificatului de moștenitor, iar pârâții au cumpărat terenul în litigiu numai după ce au fost epuizat toate căile posibile si s-au convins ca vânzătorii sunt adevărații proprietari ai imobilului. Terenul nu constituie bun public deoarece acesta, la data intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998, se afla deja în proprietatea privată a lui - și.
Pârâții au invocat excepția inadmisibilității primelor două capete de cerere ale cererii de intervenție formulata inițial, arătând că nu este admisibilă constatarea unei stări de fapt.
2.Prin sentința civilă nr. 8818/18.07.2008, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr-, s-a respins cțiunea civilă formulată de reclamantul Consiliul Local al municipiului C-N, împotriva pârâților, a () și -, având ca obiect nulitate titlu.
S-a respins cererea de intervenție in interes propriu formulată de intervenienta Grădinița nr. 64, împotriva reclamantului Consiliul Local al municipiului C-N și a pârâților, a (), - și Bank România, având ca obiect acțiune în constatare și rectificare de carte funciară. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, față de situația de fapt reținută, instanța a apreciat, raportat la hotărârile judecătorești prin care au fost soluționate litigiile dintre părți cu privire la imobilul cu nr. top 10861, că s-a statuat cu titlu de autoritate de lucru judecat pozitivă, care este întinderea dreptului de proprietate al succesorilor persoanei expropriate, respectiv a pârâților si -, dar și că asupra imobilului în litigiu Statul Român nu a avut niciodată un drept de proprietate. Chiar si în ipoteza în care instanțele investite cu soluționarea cauzelor, au reținut si interpretat, in mod eronat dispozitivul si considerentele sentinței civile nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj, statuările acestor instanțe se opun cu titlu de autoritate de lucru judecat față de orice judecată ulterioară.
Astfel, s-a reținut că pârâții si -, în calitate de proprietari ai imobilului înscris în CF nr. 19515 C, nr. top 10861, puteau face acte de dispoziție asupra acestui bun. Aceasta, cu atât mai mult cu cât contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat după finalizarea litigii lor existente între părți, litigii prin care s-a stabilit ca antecesoarea pârâților si -, precum si pârâții sunt proprietari asupra întregului imobil.
Nu se poate reține că prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare s-a urmărit fraudarea intereselor Statului Român, deoarece actul a fost încheiat după ce au fost soluționate definitiv si irevocabil procesele având ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu. De asemenea, actul nu a fost încheiat nici cu încălcarea prevederilor Legii nr. 213/1998, deoarece, la data intrării în vigoare a acestei legi, bunul in litigiu se afla deja în patrimoniul vânzătorilor.
Atât reclamantul, cât și intervenienta au invocat faptul că terenul din C-N,-, aferent Grădiniței nr. 64, face parte in domeniul public al municipiului C-N, însă în cauză nu s-a făcut dovada existenței acestui drept de proprietate, adeverința depusă la fila nr. 164 din dosar neconstituind o probă în acest sens. Chiar și în situația în care s-ar fi putut reține că terenul face parte din domeniul public al municipiului C-N, acest fapt nu ar fi dus, automat, la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, deoarece s-ar fi pus problema vânzării bunului altuia, vânzare care nu este sancționată cu nulitatea absolută în situația în care cumpărătorul a fost de bună-credință si nu a acționat în frauda intereselor reclamantului.
S-a reținut deja ca pârâții cumpărători, bazându-se pe constatările făcute de instanțele judecătorești, au avut convingerea ca terenul în litigiu aparține pârâților vânzători si -.
Nici faptul ca prețul cu care s-a cumpărat imobilul în litigiu nu a corespuns valorii reale de circulație practicate la data încheierii actului, nu este de natura a duce la concluzia ca pârâții au fost de rea-credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Prețul vânzării este un element care se lasă la aprecierea părților contractante, iar atât timp cât acesta nu este neserios, nu intervine nicio sancțiune a actului.
În cauză, intervenienta a solicitat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate având ca obiectiv stabilirea valorii de circulație a imobilului in litigiu, precum și a unui metru pătrat de teren la nivelul anului 2002. Din raportul de expertiză efectuat de expert, rezultă că în situația în care s-ar fi vândut casa împreună cu 287 mp. de teren, valoarea casei ar fi fost de 21.490 USD si valoarea unui metru pătrat de teren de 63 USD, iar în ipoteza vânzării casei si a terenului de 1000 mp. valoarea unui metru pătrat de teren ar fi fost în anul 2002 de 63 USD.
La interogatoriul luat pârâtului, acesta a recunoscut că a folosit, încă din anul 1990 când avea calitatea de chiriaș a imobilului, numai suprafața de teren de 278 mp. aceasta fiind suprafața îngrădită. Pârâtul a arătat că la data la care a cumpărat terenul, acesta nu a fost măsurat, însă ulterior încheierii actului a primit de la Primărie un proces verbal de predare a terenului de 1008 mp. aceasta recunoscând ca i se cuvine pârâtului aceasta suprafața, iar vânzătorii au delimitat suprafața cu Ť. Faptul ca pârâții au folosit numai suprafața de 287 mp. din teren, iar restul terenului face parte din curtea grădiniței, rezultă și din declarațiile martorilor, declarații consemnate la filele 226 si 227 din dosar.
de considerentele reținute, instanța a apreciat că actul de vânzare-cumpărare încheiat între pârâții a și - în calitate de vânzători și pârâții si în calitate de cumpărători, nu are o cauză ilicită si imorală, motiv pentru care instanța a respins acțiunea reclamantului, precum si excepția de nulitate a contractului invocata de către intervenienta.
Cererea de rectificare a cărților funciare în care este înscris imobilul în litigiu a fost respinsa ca efect al respingerii capătului principal al acțiunii, având în vedere că în conformitate cu art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, temeiul juridic invocat de reclamant în acțiune, rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face atunci când s-a constatat, definitiv si irevocabil, că actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, condiție care nu este îndeplinită în cauză.
Intervenienta a invocat, pe cale de excepție, si nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 254/1996 al BNP, cu privire la suprafața de teren de 713 mp. aflată în proprietatea publică a statului, excepție care nu a fost reținută ca întemeiată, pentru aceleași considerente pentru care nu s-a procedat nici la constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâți. Imobilul înscris în CF nr. 19515 C, nr. top 10861 fost inclus în mod legal în masa succesorală rămasă după defuncta, bunul nefiind la data eliberării certificatului, parte din domeniul public al municipiului, ci făcând obiectul dreptului de proprietate privată.
Capetele de cerere ale intervenției prin care se solicită să se constate ca terenul înscris în CF nr. 31329 C, nr. top 10861, în suprafața de 1000 mp. care a făcut obiectul Decretului de expropriere nr. 353/1962 este efectiv ocupat de edificate de interes public doar pe o suprafața de 713 mp. și să se constate că din terenul din CF nr. 19515, nr. top 10861, care a făcut obiectul Decretului de expropriere nr. 353/1962 este liberă de astfel de edificate doar suprafața de 287 mp. au fost respinse ca inadmisibile, având în vedere că în conformitate cu art. 111. proc. civ. nu este posibilă constatarea unor stări de fapt, ci numai a existenței sau inexistenței unui drept.
Instanța a respins și cererile intervenientei de a se dispune rectificarea CF nr. 19521 C, nr. top 10861 de la suprafața de 1000 mp. la cea rămasă libera de 287 mp. și rectificarea CF nr. 31329 C, nr. top 10861 de la suprafața de 1000 mp. la suprafața reală de 713 mp, având în vedere ca în conformitate cu art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face atunci când s-a constatat, definitiv si irevocabil, că actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, condiție care nu este îndeplinită în cauză.
De asemenea, în conformitate cu art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, rectificarea de carte funciară se poate face și atunci când s-a constatat că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului. Este adevărat că, în prezent, imobilul în litigiu, este evidențiat în două cărți funciare diferite cu proprietari diferiți, însă aceasta situație nu se circumscrie situației reglementate de art. 34 pct. 4 Legea nr. 7/1996, care are în vedere situația de fapt a imobilului si nu situația juridică a acestuia.
Cu toate că au solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, pârâții și nu au dovedit existența si cuantumul acestora, deși sarcina probei le revenea, în temeiul art. 1169.civ. astfel că instanța nu a acordat în cauză cheltuieli de judecată.
Apelul
Împotriva sentinței civile nr. 8818/18.07.2008, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr- au declarat apel reclamantul Consiliul Local al municipiului C-N și intervenienta în nume propriu Grădinița nr. 64 C-
VII. Judecata în apel
Prin decizia civilă nr. 674/A/02.12.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului C-N reprezentat prin Primar și cererea de aderare la apelul Consiliului Local al Municipiului C-N formulată de apelanta intervenientă Grădinița nr. 64 din municipiului C-N, împotriva sentinței civile nr. 8818/18.07.2008, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -
Apelanții au fost obligați să plătească intimatului, suma de 2600 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu privire la apelul declarat de Consiliul Local al municipiului C-N, a cărui calitate procesuală activă a fost statuată în mod irevocabil prin decizia civilă nr. 1324/R/2007, respectiv cea de casare a sentinței civile 7596/2006 a Judecătoriei Cluj -N, și care în considerarea prevederilor art. 315 alin. 1 este obligatorie pentru judecătorii fondului cu privire la problemele de drept dezlegate, Tribunalul a reținut că acesta conține, în esență, două teze:
- prima, referitoare la faptul că autorii intimaților, prin Sentința civilă nr. 4622/1995 pronunțată de Tribunalul Cluj, nu au redobândit proprietatea decât asupra construcției din CF nr. 19515 C nr. top 10861, și nu și asupra terenului din această CF, iar ulterior, consecință a interpretării eronate a dispozitivului acestei sentințe, s-a operat în mod nelegal în CF nr. 19515 C cu privire la terenul construcției, acest teren trebuind să rămână în mod legal în proprietatea Statului Român;
- a doua, referitoare la faptul că imobilul ar face parte din domeniul public al municipalității.
În privința primei teze, anterior invocate, Tribunalul a constatat faptul că, așa cum în mod corect a reținut atât instanța de fond cât și intimații, apelanta ignoră efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al sentințelor și deciziilor pronunțate în legătură cu acest teren cu nr. top. 10861, și expuse pe larg în cadrul sentinței civile apelate.
Atâta timp cât s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat pozitivă care este întinderea dreptului de proprietate al autorilor intimaților asupra imobilului din CF nr. 19515 nr. top. 10861, orice alte alegații nu au suport probator deoarece s-ar ajunge, în ipoteza în care nu s-ar lua în considerare aceste hotărâri, ca această decizie să contrazică celelalte hotărâri irevocabile, ceea ce nu este permis, deoarece controlul instanței asupra unei hotărâri emisă de altă instanță se poate face doar în căile de atac stabilite de legiuitor.
Avându-se în vedere că sentința civilă nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj este definitivă și irevocabilă, în prezenta cale de atac, nu se mai poate aduce atingerea statuărilor acestei instanțe și statuărilor celorlalte instanțe care au pronunțat sentința civilă nr. 15030/1997, pronunțată în dosar civil nr. 14734/1997 a Judecătoriei Cluj -N, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului în cadrul deciziei civile nr. 638/A/1998 a Tribunalului Cluj și a recursului prin Decizia civilă nr. 98/1999 a Curții de APEL CLUJ.
Aceeași problemă de drept a fost avută în vedere și în cadrul sentinței civile nr. 9117/2000, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 386/A/2001 a Tribunalului Cluj și recursului prin decizia civilă nr. 1994/2001 a Curții de APEL CLUJ.
De menționat că în cadrul sentinței civile nr. 15030/1997 a Judecătoriei Cluj -N, prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a titlului prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare în CF nr. 19515 C în favoarea intimaților a și -, s-a menționat faptul că titlul, a cărui nulitate s-a solicitat a se constata, este sentința civilă nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj, sentință care nu a fost atacată, motiv pentru care, printr-o altă hotărâre, nu se poate efectua un control jurisdicțional asupra acesteia, și, ca urmare, acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Mai apoi, în cadrul sentinței civile nr. 9117/2000, s-a reținut faptul că dreptul de proprietate asupra imobilului din CF nr. 19915 C nu a ieșit niciodată din patrimoniul proprietarei, iar, în considerentele deciziei civile nr. 1994/2001 a Curții de APEL CLUJ, s-a reținut extrem de concis faptul că hotărârea judecătorească, prin care s-a radiat dreptul de proprietate al statului asupra imobilului și s-a înscris dreptul de proprietate al intimaților și, constituie autoritate de lucru judecat față de Statul Român.
În considerarea expunerilor de mai sus, este evident că în prezent nu se poate statua, așa cum solicită apelantul Consiliul Local al municipiului C-N, în sensul că autorii intimaților ar fi dobândit dreptul de proprietate doar asupra construcției și că Statul Român ar fi proprietar și în prezent asupra terenului cu nr. top. 10861.
Acesta este motivul pentru care Tribunalul a considerat că încheierea de CF nr. 19836/1995, prin care s-a restabilit situația de carte funciară din CF nr. 19515 nr. top. 10861 în favoarea proprietarului de sub B1, este legală, fiind făcută în temeiul unei hotărâri definitive și irevocabile, ale cărei statuări nu au putut fi răsturnate prin stabilirea unei alte stări de fapt sau de drept.
În privința celei de-a doua teze, respectiv că acest teren face parte din domeniul public al Municipiului C-N, Tribunalul a reținut că și aceasta critică este nefondată, neexistând nici o dovadă a faptului că din anul 1995 (data la care acest imobil a intrat în proprietatea privată a autorilor intimaților prin restituirea acestuia din patrimoniul Statului Român, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile) acest teren a reintrat în domeniul public al Municipiului C-N.
Faptul că s-a depus o copie a inventarului domeniului public care vizează și terenul litigios nu este o probă în sensul dorit de apelantă, deoarece, repetăm, s-a statuat în mod irevocabil asupra radierii dreptului de proprietate al Statului Român asupra acestui imobil încă din anul 1995, motiv pentru care apelanta nu mai este îndreptățită să treacă acest teren în inventarul anterior amintit.
Cu privire la cererea de aderare la apelul făcut de Consiliul Local, cerere formulată de apelanta intervenientă Grădinița nr. 64, Tribunalul a reținut că și aceasta este nefondată.
Astfel,în privința primului motiv invocatîn cadrul acestui apel, și anume faptul că sentința nr. 7596/2006 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în primul ciclu procesual al acestui dosar, în privința respingerii excepției autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj, este definitivă și irevocabilă, intrând în puterea lucrului judecat din acest punct de vedere, Tribunalul a reținut că această teză este vădit nefondată.
S-a reținut faptul că această sentință a fost casată prin decizia civilă 1324/R/2007 a Curții de APEL CLUJ, urmare a modificării deciziei pronunțate în apel, sentința fiind desființată în totalitate, cauza trimisă spre soluționare Judecătoriei Cluj -N, iar sentința pronunțată în cadrul rejudecării face obiectul prezentului apel.
Așa cum se cunoaște, în considerarea prevederilor art. 311 alin. 1.pr.civ. hotărârea casată nu are nici o putere, iar pe de altă parte dispozițiile art. 315 alin. 1.pr.civ. indică faptul că, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs sunt obligatorii pentru judecătorii fondului doar în privința problemelor de drept dezlegate.
Raportat la acest ultim text de lege invocat, Tribunalul a reținut faptul că, prin decizia de casare, s-a dezlegat în drept în mod irevocabil doar asupra excepției calității procesuale active a Consiliului Local al Mun. C-N și de asemenea, doar asupra calificării cererii de intervenție a Grădiniței nr. 64 ca fiind una principală și nu accesorie, așa cum greșit a calificat-o prima instanță la acel moment.
Ca urmare, doar din acest punct de vedere instanța de fond cât și instanța de apel sunt ținute de cele statuate de Curtea de APEL CLUJ, în privința tuturor celorlalte probleme de drept invocate și în fapt a întregii acțiuni, sentința civilă nr. 7596/2006 a Judecătoriei Cluj -N neavând nici o putere, în considerarea prevederilor art. 311 alin. 1.pr.civ. anterior menționate.
Faptul că prin această decizie s-a soluționat doar recursul Consiliului Local, precum și al Grădiniței nr. 64 și nu s-a discutat această excepție, nu are nici o relevanță din punctul de vedere al art. 311 alin. 1.pr.civ. dispozitivul deciziei Curții de Apel nelăsând loc de nici o interpretare.
În privința celuilalt motiv de apel, și anume, că instanța de fond nu a analizat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 491/2002, prin prisma fraudei aduse la lege în considerarea faptului că acest teren era cuprins în proprietatea publică a Statului Român, Tribunalul a reținut că aceste critici sunt nefondate, instanța de fond analizând în mod temeinic și legal și această cauză de nulitate, statuând că prin acest contract nu s-a eludat nici o normă prohibitivă, care să interzică în mod legal vânzarea acestui teren.
Astfel, prima instanță a arătat faptul că nu s-a urmărit fraudarea intereselor Statului Român, deoarece contractul de vânzare-cumpărare anterior menționat a fost încheiat după finalizarea litigiilor existente între părți, litigii prin care s-a statuat în mod irevocabil că intimații a și - sunt proprietari asupra întregului imobil din CF nr. 19515 C, nr. top. 10861. Ori aceasta presupune faptul că terenul era în proprietatea privată a acestora, și nici într-un caz în domeniul public al Statului Român.
Corect a mai reținut prima instanță faptul că pârâții cumpărători, bazându-se pe constatările făcute de instanțele judecătorești, au avut convingerea că terenul în litigiu aparține pârâților vânzători și, aceasta cu atât mai mult cu cât intimații au cumpărat doar după epuizarea tuturor litigiilor prin care ei au încercat să anuleze dreptul de proprietate dobândit de și asupra acestui teren.
Față de aceste considerente, Tribunalul a apreciat că nu existat nici o fraudă la lege la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 491/2002 din punctul de vedere al art. 966.civ. nici din partea vânzătorilor și nici din partea cumpărătorilor.
Pe cale de consecință, alegațiile apelantei Grădinița nr. 64, cum că terenul în litigiu nu se afla în patrimoniul vânzătorilor și la momentul vânzării nu au nici un suport probator, rămânând simple afirmații în condițiile în care, așa cum s-a arătat și în apelul Consiliului Local, s-a statuat în mod irevocabil, cu putere de lucru judecat pozitivă, asupra faptului că din anul 1995 acest teren a ieșit din patrimoniul Statului Român.
Mai apoi, susținerea din motivele de apel cum că instanța de fond trebuia să compare titlul Statului Român asupra terenului din litigiu, și care este Decretul de expropriere nr. 353/1962, cu titlul intimaților, și care este contractul de vânzare-cumpărare nr. 491/2002, este nefondată deoarece o astfel de comparare de titluri se face în cadrul unei acțiuni în revendicare, acțiune cu care instanța de fond nu a fost investită, acțiunea principală fiind, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare cumpărare anterior menționat.
Nefondate sunt și criticile aduse sentinței în privința statuării asupra bunei credințe a intimaților, Tribunalul apreciind că la analizarea acestei s-a luat în mod corect în considerare faptul că imobilul din litigiu a fost cumpărat abia la momentul la care instanțele judecătorești au statuat în mod irevocabil în privința întinderii dreptului de proprietate al vânzătorilor și.
De asemenea, este nefondată și susținerea cum că în mod real familia a cumpărat doar 287 mp. deoarece doar atâta era îngrădit, atâta timp cât în contractul de vânzare-cumpărare autentic s-a menționat faptul că s-a cumpărat suprafața de 278 stj.p., voința părților fiind clar și concis exprimată.
Cu privire la prețul cumpărării acestui imobil, și anume, că ar fi mai mic decât valoarea reală de circulație, Tribunalul a reținut că acesta este un element al vânzării, lăsat la libera apreciere al părților contractante, iar, în speța de față, apelanta nu a făcut dovada că ar fi vorba de un preț neserios pentru a putea interveni vreo sancțiune asupra acestui contract.
În privința solicitării din cadrul cererii de intervenție de a se constata nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 254/1996 autentificat de BNP, Tribunalul a reținut că, asupra acestei nulități, s-a pronunțat în mod irevocabil, în sensul respingerii cererii instanța investită cu soluționarea acțiunii civile nr. 14734/1994 a Judecătoriei Cluj -N, definitivă și irevocabilă, și amintită mai sus în cadrul considerentelor.
S-a mai reținut în privința petitelor 3 și 4 din cadrul cererii de intervenție că instanța de fond a reținut în mod corect că acestea se circumscriu constatării unei stări de fapt, sens în care devin incidente dispozițiile art. 111.pr.civ. motiv pentru care sunt inadmisibile.
În apel, intervenienta a precizat că nu-și mai susține petitele de rectificare de CF.
VIII. Recursul
1. Recursul reclamantului Consiliul Local al municipiului C-
Prin recursul declarat, se solicită admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii apelului și, în consecință, admiterea în întregime a acțiunii promovate de reclamantul Consiliul Local al municipiului C-
În motivarea recursului, se afirmă că decizia a fost data cu nerespectarea dispozițiilor legale incidente in materie.
Tribunalul Cluj nu a analizat legalitatea preluarii de catre Statul Rai mobilului teren si nici problema caducității asupra terenului imobil dedus judecatii, nu a administrat probe in acest sens, neexitand autoritate de lucru judecat în dosar nr. 926/1995 din acest punct de vedere, ci doar cu privire la constructia de pe teren.
Ca urmare a nepronuntarii instantei asupra situatiei terenului, nu s-a intocmit nici procesul verbal de punere în posesie cu numita a, terenul ramanand in continuare in proprietatea Statului R, punerea în posesie făcându-se pe fam. după cumpărarea terenului prin actul autentic contestat.
Statul Român a operat și în cartea funciara exproprierea asupra intregului imobil teren si constructie, în anul 1974 s-a întabulat Statul Român în CF nr. 19515 nr. top 10861, iar ulterior s-a și stat acest CF, terenul trecând în alte CF -uri. Pe scurt, el a trecut în CF nr. 27738 C sub, apoi în CF nr. 31323 C sub 9 unde sub B 58 se transcrie în CF nou comasat 31329 C sub tot pe Statul Român cu destinația menționată în CF de "curtea grădiniței" și care, sub B 5 initial se încearcă o radiere cu ocazia întabulării sențintei civile din 1995, iar apoi, văzând ca aceasta radiere nu are temei juridic se revine asupra ei și poarta alăturat mentiunea de "eronat" (respectiv nu se mai radiaza. În concluzie, profitând de o sentință civilă care dispunea asupra restituirii constructiei, (casa pe care nu a folosit-o de mai mulți ani la data restituirii) numita s-a întabulat cu evidentă rea-credință asupra întregului teren deținut anterior exproprierii, de 1000 de mp.
Astfel, pârâții s-au întabulat cu bună știință pe terenul proprietatea publică a Statului Român, dobândind în acest sens un teren pe care nu îl au si nu l-au avut niciodata în folosință.
2. Recursul declarat de intervenientaGradinițanr. 64 C-N
Prin recursul formulat, intervenienta solicită repunerea în termenul de apel, modificarea in intregime a deciziei atacate și, pe cale de consecință, admiterea cererii de interventie principală, iar pe cale de excepție constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața aflată în proprietatea publică a Statului Român, respectiv 713 din terenul înstrainat, (suprafața fiind efectiv expropriată), cu privire la imobilul situat în C-N str. -. -, actuala-. imobil înscris în CF nr. 19515 C nr. top. 10861, datorita nerespectarii dispozițiilor Legii nr. 213/1998 cu privire la înstrăinarea proprietății publice, (este incheiat prin frauda la lege, neaflandu-se in circuitul civil), constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 254/1996, cu privire la suprafața aflată în proprietatea publica a Statului Român, respectiv 713 mp.teren efectiv expropriat, cu privire la imobilul situat în C-N str. -. -, actuala-, imobil înscris în CF nr. 19515 nr.top.1 0861, datorită nerespectării dispozițiilor Legii nr. 213/1998, cu privire la transmiterea proprietatii publice, (terenul nefiind in circuitul civil).
La termenul din data de 14.10.2008 instanta de apel din oficiu, invocând tardivitatea introducerii apelului, a anulat ca tardiv introdus apelul, cu toate că a fost prezentată în instanta dovada postala de comunicare a hotararii atacate pe care figureaza ultima stampila de comunicare la data de 8.08.2008 si apelul a fost expediat la data de 23.08.2008 cu scrisoare recomandată cu confirmare poștală la Judecatoria Cluj, deci apelul a fost expediat cu o zi inainte de expirarea termenului impus de dispozițiile art. 284. proc. civ. respectiv in termenul procedural de 15 zile.
Cu toate ca s-a solicitat instantei ca sa proroge pronuntarea asupra acestui aspect, instanta a si anulat apelul ca tardiv introdus de la primul termen de înfațișare, desi a fost un termen de amane fara discutii. La termenul proxim, a depus dovada intoarsa la dosarul de fond (de la fila nr.299) care poarta mentiunea scrisa de mana pentru data de 6.08.2008 si care nu este opozabila, precum si reclamanția administrativă făcută la Oficiul poștal central, a facut cerere de repunere în termenul de apel, în cauză, întrunindu-se toate conditiile pentru admiterea acestei cereri, însă dacă instanța deja s-a pronuntat cu privire la acest aspect, în final s-a respins cererea, admițăndu-se doar cererea de aderare la apelul reclamantului Consiliul local al Municipiului C-
Cu privire la nulitatea absolutaă a contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 491/ 13.03.2002 datorită prețului neserios achitat între părțile contractante, invocata pe cale de exceptie, se arată că aceast preț a fost dovedit la dosarul cauzei prin raportul de expertiză dispus a fi efectuat în cauza de către ing. exp, raport necontestat in termenul legal de nicio parte, care a stabilit valoarea de circulatie a imobilului la data vanzarii.
Pe cale de consecinta, confom contractului de vanzare-cumparare atacat, pretul de 26.000 USD (echivalent in lei la cursul din martie 2002) reprezinta un procent de 23% din pretul real de circulatie de la data vânzării, respectiv mai puțin de parte, ceea ce în mod evident reprezintă un pret neserios.
În subsidiar, cu privire la celelalte aspecte pe fondul cauzei retinute in mod eronat de instanta de apel, se menționează că rezulta din toate probele administrate la dosarul cauzei că terenul expropriat este proprietatea publica a Statului Român, în administrarea Consiliului Local al Municipiului C, terenul din litigiu fiind înscris simultan în cele 2 CF -uri: nr. 31329 și nr. 19521 C din momentul operării in mod eronat a senței civile nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj.
Dreptul de folosinta este înscris ca atare, în CF nr. 31329 C, nr. top 10854/2, 10855, 10857/1, 10859, 10860, 10861 cu destinatia de "curtea grădiniței, or în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul acesteia, îndeosebi anexa nr. III, raportat la dispozițiile OUG nr. 184/2001 art.1, terenul gradinitei este proprietatea publica a Statului Român de local, în administrarea Consiliului Local C, asupra lui subscrisa intervenienta avand un drept special de folosință, exercitat continuu si netulburat de la expropriere si până în prezent asupra suprafeței de 713 din terenul de 1.000 de mp. cu nr.top comasat 10861.
Terenul gradinitei este inalienabil, imprescriptibil, indivizibil, sens în care este motivata întru totul atât actiunea Consiliului Local al municipiului C, cât și cererea de interventie principală.
Cu privire la "autoritatea de lucru judecat", instanta de fond in primul dosar prin sentința civilă nr. 7596/2006 a Judecătoriei Cluj -N a respins exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de catre pârâții cu privire la sentința civilă nr. 4622/1995 pronuntata de Tribunalul Cluj
Aceasta respingere a ramas irevocabila deoarece excepția a fost invocata de catre pârâții încă de la fond, ei nu au apelat si nici nu au recurat aceasta sentinta, sens in care respingerea s-a pronuntat cu autoritate de lucru judecat, instanta apreciind ca nu sunt intrunite conditiile art.1021 Cod civ. raportat la dispozițiile art. 166 Cod de proc.civ.
Reținând acest aspect, în mod evident, instanta este obligata sa respinga intreaga aparare a pârâților care se centreaza pe această sentinta nr. 4622/1995 a Tribunalului si sa aprecieze ca aceasta sentinta anterior mentionata s-a pronuntat doar partial cu privire la caducitatea Decretului de expropriere nr. 353/1962, doar cu privire la construcția edificată pe terenul din litigiu, care nu face obiectul actualului litigiu.
Pe fondul cauzei, actiunea promovata de reclamantul Consiliul Local al municipiului, precum si cererea noastra de interventie este întemeiată.
Titlul Statului Român asupra terenului din litigiu e Decretul de expropriere nr. 353/1962, care nu a fost declarat niciodata prin nicio hotărâre judecătorească caduc în întregime, ci numai în parte, fapt care chiar dacă nu este exprimat expres, ci ambigu, se deduce în mod implicit, respectiv numai cu privire la constructia din litigiu si la terenul de sub ea, care este efectiv liber, decret depus la dosarul cauzei, care a fost operat in cartea funciara, cu efect constituiv de drepturi reale.
Instanta trebuie să compare acest titlu cu cel invocat de catre pârâți, nu numai într-o actiune în revendicare, asa cum se sugereaza în motivarea deciziei atacate, ci si în prezentul dosar, care este tot o actiune în realizare, respectiv contractul de vânzare-cumpărare atacat, care are efect doar între părțile contractante, este neopozabil subscrisei interveniente, pârâții neputand invoca niciun fel de eroare cu privire la obiectul acestui contract.
Notiunea însăși de caducitate implică nepunerea în practică, neoperarea în fapt a decretului declarat caduc, rămânerea construcției nedemolate si a terenului în intregime liber de orice edificate de interes public, sens în care s-a dovedit că imobilul în litigiu a rămas doar în parte liber.
În mod evident si temeinic instantele anterioare au respins autoritatea de lucru judecat, deoarece ambiguitatea sentinței civile nr. 4622/1995, nu este în dispozitivul ei cu privire la restituire, unde se detaliaza în mod clar ce se restituie, "imobilul casă cu două camere și dependințe", ci cu privire la petitul subsidiar, acela de rectificare CF, care trebuia să urmeze soarta principalului, deci să se rectifice CF -ul nr. 19515 C doar privitor la constructie.
dovadă în plus a preluarii terenului este și adeverința eliberata de Consiliul Local - Directia domeniului public si privat, prin care se adevereste faptul ca terenul din litigiu figureaza în inventarul Consiliul Local C ca fiind teren proprietate publică de interes local.
O altă critică se referă la faptul ca instanța de apel nu a analizat motivul de nulitate invocat întemeiat pe dispozițiile art. 34 alin. 1 și 2 din Legea nr. 7/1996, de catre intervenientă, acest temei nici nu implica dovada relei credințe a subdobanditorilor ca o conditie, n acest caz, nulitatea opereaza independent de buna sau reaua credință a cumpărătorilor, deoarece "nimeni nu se poate apăra invocand necunoașterea legii imperative".
Totodată, art. 35 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 dă temeiul juridic cinstanțelor de a compara cele două tituluri, respectiv: "Efectul de opozabilitate al înscrierilor este inoperant cu referire la b) restrictii aduse dreptului de proprietate prin expropriere ".
Se afirmă că reaua-credință a cumpărătorilor rezultă din următoarele:
- acestia aveau cunostinta de faptul ca terenul fusese expropriat deoarece ei au fost anterior cumpărării imobilului, chiriași ai Consiliului Local C în acelasi imobil, deci cunoșteau în mod direct situația juridică a întregului teren de 1.000 de mp.din anul 1990, anterior restituirii lui.
- înca anterior cumpărării, de la expropriere, imobilul curte al interveniente fusese ingradit si nu a fost folosit de atunci și până în prezent decât de subscrisa Gradinita nr. 64, fapt recunoscut de pârâtul la interogator.
- era evident că situatia din cartea funciara nu corespundea situatiei reale din teren, nici anterior cumpărării terenului si nici în prezent, acest aspect este recunoscut de catre la interogator, întărit și de declarațiile martorilor și.
De asemenea, relevant este si faptul ca în martie 2002, prin contractul atacat, în mod real, familia a cumpărat doar 287 de mp. alături de construcție, asa cum rezultă și din raportul de evaluare efectuat de către ing. exp., comparat cu prețul efectiv achitat, sens în care prețul este neserios.
IX. Judecata în recurs
Sub aspectul stării de fapt,instanțele de fond au reținut ca certe următoarele împrejurări:
1. Imobilul înscris în CF 19515 C, nr. top 10861, proprietate a defunctei, reprezentând teren în- în suprafață de 278 stjp (1000 mp) și casă a făcut obiectul Decretului de expropiere nr. 353/1962, emis de Consiliul de Stat al Populare Române.
2. expropierii, cartea funciară 19515 C-N a fost sistată, terenul fiind înscris în CF 27738 C în favoarea Statului Român iar în anul 1974 este transcris în CF 31323 C, comasat cu alte parcele funciare iar suprafața acestua este redistribuită, fiind folosită o parte de către Grădinița de Copii nr. 64 iar o altă parte cu destinația de alei și spații verzi. Terenul aflat în folosința grădiniței este înscris în CF 31329, în proprietatea Statului Român.
3. Prin sentința civilă nr. 4622 din 12 septembrie 1995 Tribunalului Cluj (dosar nr. 926/1995), rămasă definitivă prin neapelare, s-a constatat că scopul exproprierii nu a fost realizat, respectiv construcția nu a fost demolată și se află în posesia reclamantei a, moștenitoarea proprietarei tabulare, astfel că a fost admisă acțiunea în revendicare, fiind obligat Consiliul local C-N să recunoască dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilului situat în C-N,-, înscris în CF 19515 C cu nr. top 10861, dispunânsu-se, totodată, radierea înscrierii dreptului de proprietate al Statului Român.
4. În aplicarea acestor dispoziții, prin încheierea CF nr. 19837 s-a dispus restabilirea situației de CF existentă anterior exproprierii, reactivându-se proprietatea de sub, CF 19515 Can umitei în integralitatea ei asupra parcelei nr. top 10861, casă, curte și grădină de 278 stjp.
Prin încheierea CF nr. 724/1997, emisă conform certificatului de moștenitor nr. 254/1996, s-a dispus înscrierea în CF 19515 C, sub B+ 6,7, a dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor proprietarei tabulare și -, în părți egale.
La întabularea sentinței civile nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluja fost redeschisă, așadar, vechea carte funciară și a fost reînscris dreptul de proprietate în CF 19515 C, fără însă a se proceda simultan la radierea dreptului de proprietate al Statului Român din CF 31329 C, în care fusese transmis succesiv, astfel că imobilul cu nr. top 10861 apare evidențiat în două cărți funciare, în favoarea a doi proprietari diferiți, respectiv Statul Român (CF 31329 C-N) și pârâții (CF 19515 C-N).
5. Prin sentința civilă nr. 15030 din 5 decembrie 1997 Judecătoriei Cluj -N (dosar nr. 14734/1997), a fost respinsă acțiunea în constatarea nulității titlului de întabulare care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate în favoarea celor doi moștenitori, instanța constatând că acest titlu este reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă, emisă de Tribunalul Cluj, verificarea legalității și temeiniciei precedentului act de judecată fiind în mod vădit inadmisibilă.
Sentința a fost menținută, prin decizia civilă nr. 638 din 22 aprilie 1998 a Tribunalului Cluj, rămânând irevocabilă la data de 20 ianuarie 1999, prin pronunțarea deciziei civile nr. 98/1999 a Curții de APEL CLUJ. Se statuează prin hotărârea instanței de recurs că sentința civilă nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj "are deplină autoritate de lucru judecat în raporturile dintre părțile litigante", astfel că problema dreptului de proprietate a lui asupra imobilului care a făcut obiectul exproprierii nu poate fi repusă în discuție de către Consiliul local al municipiului C- Se recunoaște astfel legalitatea modificării înscrierii din CF 19515 C-N, prin radierea dreptului de proprietate al Statului Român asupra întregului imobil, casă, curte și grădină în suprafață de 278 stjp. (1000 mp).
6. În baza încheierii în CF 2185/1999, emisă în confomitate cu actul juridic de vânzare-cumpărare nr. 30580 din 24 octombrie 1996, se înscrie în CF - C-N asupra imobilului cu nr. top nou 10861/2, reprezentând casă și teren de 89 mp în-, dreptul de proprietate în favoarea cumpărătorului -.
7. Prin sentința civilă nr. 9117 din 24 noiembrie 2000 Judecătoriei Cluj -N (dosar nr. 8867/1999), este respinsă acțiunea în revendicare intentată de cumpărătorul - și consecutiv admiterii acțiunii reconvevnționale a prârâților și - se constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare mai sus evocat, cu cosecința radierii dreptului de proprietate înscris în CF - și sistării acestei cărți funciare.
Sentința a fost păstrată în căile de atac stabilindu-se, cu puterea lucrului judecat, că la data vânzării, bunul aparținea altuia, vânzătorul fiind obligat printr-o hotărâre judecătorească anterioară, sentința civilă nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj, să recunoască în favoarea succesorilor proprietarilor tabulari dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C-N,-, înscris în CF 19515 C-
8. Ulterior, la data de 13 martie 2002, pârâții au cumpărat imobilul situat pe str. - - (actual-) casă și teren în suprafață de 1000 mp? conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu și -, autentificat cu nr. 491 din 13 martie 2002.
9. La data de 1 aprilie 2004, cumpărătorii imobilului în litigiu au chemat în judecată Consiliul local C- și pe Eurom Bank, solicitând rectificarea numărului topografic al parcelei din CF 19515 C-N și dezmembrarea topograficului evidențiat în CF 31329 C-N și CF 31327 C-N potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul.
10. Prin sentința civilă nr. 7336 din 7 iulie 2005 Judecătoriei Cluj -N (dosar nr. 4931/2004), a fost respinsă ca neîntemeiată, acțiunea reclamanților și, consecutiv admiterii cererilor de intervenție în interes propriu, au fost obligați să lase interveninenților în deplină posesie și pașnică folosință garajele amplasae pe terenul cu nr. top 10854/1 din CF 19521 C; s-a constatat că imobilul teren înscris în CF 19521 C cu nr. top 10854/1 a făcut în întregime obiectul Decretului de expropiere nr. 145/1978, fiind afectat scopului expropierii, iar imobilul teren cu nr. top10861 din CF 19515 C a făcut obiectul Decretului de expropiere nr. 353/1962, fiind afectat scopului pentru care a fost expropiat în limitele suprafeței de 713 mp. Totodată, s-a dispus rectificarea cărților funciare și sistarea indiviziunii asupra celor două terenuri, conform variantei II din raportul de expertiză efectuat de inginerul expert și experții asistenți și .
11. Această sentință a fost schimbată în apelul reclamanților prin decizia civilă nr. 767/A din 20 decembrie 2005 Tribunalului Cluj, fiind admisă acțiunea reclamanților și respinse cererile de intervenție. Pe cale de consecință, referitor la parcela cu nr. top 10961, s-a dispus sistarea CF 19515 C, pentru lipsă de imobil, în baza decretului de expropriere nr. 353/1962; s-a dispus rectificarea CF 31329 C, în sensul radierii imobilului înscris sub A + 8 și reînscrierii imobilului de sub A + 5; s-a dispus dezmembrarea corpului funciar care include parcela cu nr. top. 10861, fiind reînscrisă în CF 31329 C; parcela nr. top nou 10861/1, în favoarea Statului Român în administrarea Grădiniței de Copii nr.64 și parcela cu nr. top nou 10861/2 într-o coală funciară nouă; casă și teren de 788. în favoarea reclamanților.
Decizia este definitivă și face obiectul recursului aflat în curs de soluționare pe rolul Curții de APEL CLUJ sub nr-.
fiind întinderea efectelor sentinței civile nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj, prin hotărârile judecătorești care i-au succedat, Curtea constată, circumscris recursului declarat de reclamant, că în mod corect instanțele de fond au recunoscut în prezenta cauză efectul pozitiv al autorității lucrului judecat a sentinței civile nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj, precum și a sentinței civile nr. 15030/1997 a Judecătoriei Cluj N, prin care s-a recunoscut existența dreptului de proprietate asupra imobilului identificat în CF 19515 C, cu nr. top. 10861, în patrimoniul pârâților a și - dobândit cu titlu de moștenire, în părți egale.
Acest drept a fost înscris dealtfel sub B + 6,7, cu referire la întregul corp funciar identificat sub A + 1 în CF 19515 C, reprezentând "casă din cărămidă, acoperită cu țiglă, cu două camere, curte și grădină" în suprafață de 278 stj.p., situat în-.
Aceste hotărâri judecătorești sunt opozabile reclamantului și fac inadmisibilă reanalizarea unei situații litigioase irevocabil tranșate, legată de caducitatea Decretului de expropriere în privința parcelei funciare 10861.
În mod cert, instanțele au repus în drepturi proprietarul tabular, prin moștenitori legali, asupra întregii parcele 10861, așa cum apare ea descrisă în CF 19515 C, sub A + 1.
Cu privire la calitatea procesuală activă a reclamantului, aceasta a fost recunoscută de către instanțele de fond în considerarea caracterului obligatoriu al deciziei de casare nr. 1324/R/2007 a Curții de APEL CLUJ.
În privința regimului juridic al imobilului teren în litigiu, Curtea constată, asemeni instanței de apel, că lipsesc înscrisurile probatorii care să confirme apartenența acestuia la domeniul public de interes local, la data incheierii contractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate absolută se pretinde în condițiile în care s-a stabilit cu certitudine faptul că în anul 1995, prin hotărâri judecătorești opozabile Consiliului Local al Municipiului C N, a fost redeschisă cartea funciară nr. 19515 C, fiind reînscris dreptul de prorpietate asupra corpului funciar cu nr. top. 10861 în favoarea unor persoane fizice, ca o consecință a radierii aceluiași drept al Statului Român.
Împrejurarea că din eroare nu s-a procedat la radierea dreptului de prorpietate al statului și în cărțile funciare în care a fost transcris imobilul după expropriere nu poate fi invocată de reclamant în favoarea sa, atâta timp cât a fost parte în procesul civil soluționat prin sentința civilă nr. 4622/1995 a Tribunalului Cluj, precum și în toate celelalte care i-au succedat, hotărârile judecătorești fiindui opozabile.
Asupra recursului declarat de intervenienta Grădinița nr. 64 C N, Curtea constată că au fost riguros aplicate dispozițiile art. 284 alin.1 proc.civ. prin incherea ședinței publice din 14 octombrie 2008 Tribunalului Cluj fiind admisă excepția tardivității apelului declarat de intervenientă atâta timp cât sentința atacată a fost procedural comunicată părții la data de 6 august 2008 (fila 299 dosar fond) iar declarația de apel a fost predată oficiului poștal la data de 23 august 2008 (fila 38 dosar tribunal), după împlinirea termenului imperativ de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Ulterior admiterii excepției referitoare la tardivitatea apelului, dezbătută în ședință publică, în prezența avocatului ales al intervenientei, la data de 12 noiembrie 2008 (fila 53 dosarul tribunalului), intervenienta prin avocat a formulat o cerere de repunere în termenul de apel.
În raport cu dispozițiile art. 103 alin.2 proc.civ. această cerere de repunere în termenul de apel, formulată la 28 de zile după ce instanța s-a pronunțat asupra tardivității apelului, și la câteva luni de la data recunoscută de parte ca fiind data reală a comunicării hotărârii, 9 august 2008, este în mod evident tardivă.
Cât privește cererea de aderare la apelul declarat de reclamant, aceasta a fost temeinic respinsă prin decizia instanței de apel.
Intervenienta invocă nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți la data de 13 noiembrie 2002 pentru preț neserios, caracterul inalienabil al bunului vândut, reaua-credință a cumpărătorilor.
În privința prețului cumpărării se afirmă că acesta este neserios în raport cu valoarea de circulație a bunului vândut, astfel cum a fost determinată prin raportul de expertiză.
Prin art. 1303 Cod civil este reglementată una dintre condițiile de valabilitate a prețului în contractele de vânzare-cumpărare, stipulându-se: " prețul vânzării trebuie să fie serios -".
Așadar, prețul trebuie să constituie o cauză suficientă a obligației asumate de către vânzător de a transmite dreptul său de proprietate, altfel contractul încheiat este nul ca vânzare.
Elementele noțiunii de "preț serios" au caracterul unei situații de fapt, stabilirea lor intrând în competența instanțelor de fond, care, în mod temeinic au lămurit această împrejurare, reținând că există un preț determinat, real, plătit efectiv, vânzarea fiind valabilă chiar dacă acest preț este inferior valorii de circulație a bunului vândut, fiind un element de negociere într-un contract, lăsat la aprecierea părților.
Valoarea de circulație a bunului nu reprezintă un criteriu legal și absolut de determinare a seriozității prețului, atâta timp cât părțile pot conveni un preț situat sub nivelul acestei valori, din rațiuni personale.
În privința regimului juridic al bunului care a făcut obiectul vânzării, proba apartenenței acestuia la domeniul public de interes local nu a fost făcută, așa după cum au relevat și instanța de apel și a fost menționat în prezentele considerente. Dreptul de proprietate privată asupra imobilului identificat cu nr. top 10861 Caf ost recunoscut unor persoane fizice, pârâți în prezentul recurs, încă din anul 1995, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, opozabilă Consiliului Local al Municipiului C N și înscris ca atare, în cartea funciară.
Existența hotărârilor judecătorești irevocabile mai sus evocate și prezumția de legalitate a înscrierii în CF nr. 19515 C sunt elemente care confirmă buna credință a cumpărătorilor, prezumată dealtfel prin lege), încredințați că bunul vândut aparține vânzătorilor proprietari tabulari.
Proba relei credințe a vânzătorilor și a cumpărătorilor nu a fost făcută, în circumstanțele dovedite ale speței, susținerile recurenților referitoare la caracterul ilicit al cauzei contractului de vânzare-cumpărare prin aceea că s-a cunoscut faptul vânzării bunului altuia, mai mult al unui bun aflat în domeniul public, dovedindu-se a fi lipsite de suport probator.
Prin urmare, corect ele au fost înlăturate prin hotărârea instanței de apel.
Cât privește solicitarea de a se constata nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 254 din 1996 autentificat de Biroului Notarului Public, operează autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 15030/1997 a Judecătoriei Cluj N, irevocabilă.
Intervenienta a invocat, totodată, obligativitatea unei cercetări comparative a titlurilor de proprietate, prevalate de părțile în litigiu, cerere pe care reclamanta însăși nu a formulat-o și care excede, dealtfel, prezentului cadru procesual, acțiunea promovată fiind una în constatarea nulității absolute parțiale a unui contract de vânzare-cumpărare pentru cauză ilicită.
Cum judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii dedusă judecății, corect instanțele de fond au apreciat asupra legalității actului juridic atacat din perspectiva motivelor de nulitate invocate și textelor normative în vigoare la data încheierii lui.
Compararea titlurilor de proprietate caracaterizează acțiunea în revendicare imobiliară, astfel cum s-a arătat în considerentele hotărârii atacate.
Toate celelalte motive de recurs, fiind comune celor două declarații,au fost analizate în recursul reclamantului, constatându-se netemeinicia acestora.
Față de cele ce preced, întrucât niciunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304.proc.civ. nu se verifică, Curtea va respinge recursurile și va menține, în tot, decizia instanței de apel.
Aplicând dispozițiile art. 316 raportat la art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga reclamanții să plătească intimaților suma de 2.618 lei cheltuieli de judecată în recurs, justificate prin factura emisă de avocatul ales, depusă în original la fila 42 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C- și de intervenientă, GRĂDINIȚA NR. 64 C-N, împotriva deciziei civile nr. 674/A/C din 2 decembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numiții recurenți să plătească intimaților și suma de 2.618 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
plecat în semnează
prim grefier
Red.BD/dact.MM
2 ex.
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Valentin Mitea, Lucia Ștețca
