Acțiune în declararea simulatiei. Speță. Decizia 1095/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Șecția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1095/R/2009
Sedința publică din: 30.04.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș
- -
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul-reclamant - împotriva deciziei civile nr. 647/2008, privind pe intimații-pârâți, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă în instanță reprezentantul reclamantului-recurent, avocat și intimata-pârâtâ, asistată de avocat, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul recurentului depune la dosar diferența taxei judiciare de timbru în cuantum de 1440 lei, cu chitanța nr. -.
Reprezentanta intimatei avocat referitor la celelalte taxe judiciare de timbru neachitate, solicită conform Legii 146 fi date în debit ambele părți.
Nemaifiind excepții de ridicat și nici cereri prealabile de formulat, închide faza probatorie și constată prezentul recurs în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentantul recurentului avocat susține recursul și solicită admiterea acestuia așa cum a fost formulat, în sensul casării deciziei pronunțată în apel, rejudecării cauzei în recurs, cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fost formulată. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și onorar avocațial.
Reprezentanta intimatei avocat susține întâmpinarea depusă la dosar fila 13, în sensul de a se dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurentul-reclamant și, pe cale de consecință, să se mențină ca legală hotărârea instanței de apel, prin care s-a desființat în întregime sentința primei instanțe și s-a trimis cauza spre rejudecare. Reprezentanta intimatei precizează că în situația în care recursul va fi găsit fondat, apreciază că nu se poate proceda la rejudecarea pe fond a cauzei, în condițiile în care instanța de apel nu s-a pronunțat, la rândul ei,
asupra fondului cauzei, sens în care soluția ar putea fi de casare cu trimitere a cauzei spre o nouă judecată în apel. Dacă se va proceda, totuși, la rejudecarea pe fond a cauzei, solicită respingerea în întregime a acțiunii reclamantului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă onorar avocațial.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 3166/18.03.2008 a Judecătoriei Cluj N,a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de reclamantul împotriva pârâților, și, în consecință, s-a constatat că actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1835/11.06.2003 de către BNP, încheiat între pârâții și, pe de o parte, în calitate de vânzători, și pârâta, pe de altă parte în calitate de cumpărătoare, este un act simulat, în realitate, contractul de vânzare cumpărare fiind încheiat între vânzătorii și, pe de o parte, și cumpărătorii și, pe de altă parte.
Totodată, s-a dispus rectificarea Cf - C, în sensul înscrierii dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. top 1853/2 în favoarea pârâtei și a reclamantului, ca bun comun, această pârâtă fiind obligată să-i plătească reclamantului suma de 2900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut, din probele administrate în cauză, că părțile, în calitate de concubini, au înțeles să achiziționeze un imobil în România, în condițiile în care reclamantul locuiește și este căsătorit în Germania, pentru a avea unde să locuiască pârâta împreună cu minora lor și reclamantul când vine în România.
Raportat la faptul că cei doi concubini au participat împreună la negocierea contractului cu vânzătorii, aceștia fiind convinși până la momentul încheierii actului notarial că sunt soți și având în vedere faptul că pârâta a recunoscut, prin întâmpinare, că reclamantul a achitat integral prețul imobilului, susținând că prețul a fost donat pârâtei și că imobilul a fost achiziționat pentru asigura un nivel de trai decent minorei, prima instanță a considerat că sunt întrunite condițiile simulației conform art. 1175 Cod Civil, existând un acord secret între vânzătorii, pe de o parte, și reclamant și pârâta, pe de altă parte în calitate de cumpărător, vânzătorii înțelegând să transmită cumpărătorilor concubini dreptul de proprietare asupra imobilului. Această înțelegere secretă cunoscută doar de părțile contractate a precedat încheierea actului aparent, care este contractul de vânzare-cumpărare in discuție în care cumpărătoare este doar pârâta.
Instanța mai reținut că împrejurarea care a determinat părțile să simuleze a fost faptul că reclamantul era căsătorit în Germania și avea un copil din căsătorie, iar minora era din afara căsătoriei înțelegând astfel să o înzestreze.
De asemenea, judecătoria a considerat că simulația a fost dovedită raportat la faptul că cei doi concubini au fost într-o imposibilitate morală de preconstituire a unui înscris.
S-a respins acțiunea privind constarea nulității absolute actului aparent pe considerentul că simulație în sine nu constituire un act ilicit, nulitatea fiind atrasă doar de fraudarea legii sau de încălcarea unei dispoziții legale imperative, or reclamanții nu au urmărit acest lucru, scopul lor fiind acela de a ascunde împrejurarea ca reclamantul este căsătorit, iar, fiind și concubin, intenționa să achiziționeze un imobil pentru minora din afara căsătoriei.
Prin decizia civilă nr. 647 din 19.11.2008 a Tribunalului Cluj, a fost admis apelul declarat de pârâta și în parte cel formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.3166 din 18.03.2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, ce a fost desființată în întregime și cauza trimisă spre rejudecare același instanțe.
În motivarea acestei decizii, tribunalul a constatat că acțiunea cu care a fost investită judecătoria d e către reclamant are patru capete de cerere, și anume: constatarea nulității absolute a actului de vânzare cumpărare încheiat în 11.06.2003, pe considerentul că este un act simulat, rectificarea cărții funciare nr. 51597 C prin radierea dreptului de proprietate al pârâtei, obligarea pârâților să recunoască în favoarea reclamantului dreptul de proprietate asupra imobilului și intabularea dreptului de proprietate în CF a reclamantului cu titlu de cumpărare.
În motivarea cererii, se arată că prețul plătit a fost în întregime suportat de către reclamant, imobilul fiind cumpărat de sine și practic donat pârâtei. Reclamantul mai precizează că nu există un act secret datorită relației speciale dintre părți însă, legea nu interzice utilizarea oricăror mijloace de proba prin care se tinde la demonstrarea faptul că înscrisul a cărui nulitate a cerut să se constate în petitul 1 al acțiunii a fost simulat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 966, 968 și 1175 Cod Civil.
Prin precizarea de acțiune depusă de reclamant in ședința publică din 11.10. 2006, acesta a înțeles să facă anumite precizări referitoare la cauza de nulitate absolută si natura juridica a actului secret, invocând prev. art. 966 și 969 Cod Civil, privind cauza falsă sau nelicită, în sensul că actul secret îl constituie în mod cert donațiunea, întrucât a înțeles să doneze într-o formă deghizată o sumă de bani pârâtei pentru ca aceasta să cumpere un imobil.
În situația în care pârâta nu va recunoaște faptul că banii cu care a plătit casa sunt ai reclamantului, fiind, astfel, donați în petitul trei al acțiunii, a solicitat obligarea pârâților să-i recunoască dreptul de proprietate cu titlu de cumpărare.
Așa cum s- arătat anterior soluția instanței de fond presupune constatarea faptului că actul de vânzare cumpărare este un act simulat, în realitate contractul fiind încheiat între vânzătorii și cumpărătorii concubini, (prin acțiune s-a solicitat a se constata că beneficiarul actului este în realitate doar reclamantul), s-a dispus rectificarea CF - C( și nu al CF 51597 C indicat de reclamant), în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei și înscrierii dreptului de proprietate al reclamantului.
Rezultă, așadar, din cele menționate anterior, că, deși prima instanță a fost investită cu un petit de constatare a nulității absolute a actului de vânzare cumpărare pe considerentul că acesta este un act simulat, actul secret constituindu-l o donație prin care au fost dați banii pentru cumpărarea imobilului pârâtei, de rectificare a cărții funciare nr. 51597 C prin radierea pârâtei din foaia B de proprietate și de obligare a pârâților să recunoască dreptul de proprietate asupra imobilului dobândit prin cumpărare în favoarea reclamantului, în condițiile in care a așa cum se arată în precizarea de acțiune menționată anterior, pârâta nu va recunoaște că banii cu care s-a plătit casa sunt ai reclamantului, dați cu titlu de donație acesteia, s-a pronunțat asupra altor petite.
Reclamantul nu a înțeles să formuleze un petit de constatarea al simulației actului de vânzare cumpărare, ci a investit instanța cu soluționarea unui petit de constatare a nulității acestui act, pornind de la faptul că este simulat și având în vedere cauza falsă și ilicită.
Cu alte cuvinte, cauza nulității o constituie operațiunea de simulare.
Nu se poate face confuzie între acțiunea în constatarea simulației, operațiune perfect valabilă potrivit art. 1175 cod civil și acțiunea în constatarea nulității actului aparent.
Prin admiterea unei acțiuni în simulație se înlătură efectele contractului aparent, singurul contract care rămâne eficient este cel secret, cu precizarea că acesta nu va putea să producă efecte decât cu condiția ca el însuși să fie valabil încheiat.
Cu toate acestea, reclamantul a înțeles să se folosească de operațiunea de simulație doar ca și cauză a nulității și nu ca și petit separat sau obiect al acțiunii.
În consecință, tribunalul a desființat hotărârea atacată întrucât judecătoria nu s-a pronunțat asupra petitelor cu care a fost investită, încălcându-se principiul disponibilității părților. În rejudecare prima instanță va avea în vedere petitele formulate de reclamant așa cum au fost ele menționate anterior.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs reclamantul, solicitând casarea ei, rejudecarea apelului său, cu consecința admiterii și schimbării sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului său, reclamantul învederează că a solicitat în apel doar schimbarea în parte a hotărârii primei instanțe, în sensul de se constata și nulitatea absolută contractului de vânzare-cumpărare, care urmare a constatării simulației, în condițiile în care nu a dorit niciodată să-i cumpere pârâtei proprietate, înțelegerea lor fiind că beneficiara urma să fie minora.
Greșit a reținut tribunalul că este greșită soluția primei instanțe, întrucât nu se poate face o confuzie între acțiunea în constatarea simulației, care poate fi perfect valabilă raportat la disp. art. 1175. civil, și acțiunea în constatarea nulității actului aparent, reclamantul investind instanța cu o cerere de constatare nulității actului și nu cu una de constatare a simulației.
Reținerea este eronată, câtă vreme se solicită constatarea simulației pentru a se putea constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, aceasta fiind consecința stabilirii simulației.
Prima instanță a și stabilit simulația și a rectificat cuprinsul cărții funciare, însă nu în sensul solicitat de reclamant, acesta fiind și motivul pentru care reclamantul a declarat recurs.
Se impune, așadar, rejudecarea pe fond a celor două apeluri.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că în mod corect a stabilit instanța de apel că prima instanță nu s- pronunțat asupra a ceea ce solicitat reclamantul, astfel că nu era posibilă soluționarea cauzei pe fond în apel, întrucât părțile ar fi fost private, astfel, de un grad de jurisdicție.
Oricum, în măsura în care recursul ar fi găsit fondat, s-ar impune trimiterea apelurilor spre rejudecare pe fond, câtă vreme instanța de apel nu s- pronunțat pe fondul lor, ci a desființat sentința apelată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În măsura în care s-ar trece peste aceste apărări, acțiunea este nefondată, întrucât, inițial, reclamantul solicitat nulitatea absolută contractului pentru existența unei simulații constând în interpunere de persoane, pentru ca apoi să invoce în precizarea de acțiune o cauză falsă și ilicită, fondată pe o simulație prin deghizare totală, iar, ulterior acestor împrejurări, să recunoască la interogator că intenționat ca imobilul să fie cumpărat pentru copilul ce s- născut din relația părților.
Pârâta a recunoscut susținerile reclamantului, în sensul că i-a dat o sumă de bani, din care a achiziționat imobilul în litigiu, însă nu sunt întrunite condițiile simulației, în sensul că reclamantul ar fi proprietarul imobilului, nefiind probată o înțelegere în acest sens cu vânzătorii, interpunerea de persoane presupunând un acord simulatoriu între toate părțile operațiunii juridice.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. curtea apreciază că acesta este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, problema de drept constă în a stabili obiectul acțiunii, respectiv dacă este vorba de constatarea nulității absolute sau de constatarea simulației.
În realitate, reclamantul solicitat constatarea simulației, invocând niște împrejurări de fapt datorită cărora actul aparent nu corespunde realității, rămânând în sarcina instanței să stabilească, conform art. 129 alin. 4 Cod proc.civ. dacă există vreo simulație, dacă aceasta, față de cele susținute de reclamant, îmbracă forma interpunerii de persoane sau a deghizării totale ori orice altă formă, precum și dacă ea este valabilă sau nu.
Prima instanță s- pronunțat asupra acestei cereri, stabilind că existat o simulație prin interpunere de persoane, întrucât, în realitate, cumpărători ar fi fost atât reclamantul, cât și pârâta, admițând, astfel, în parte acțiunea, apreciind că simulația este una valabilă, întrucât părțile nu au urmărit fraudarea legii, respectiv unor dispoziții legale imperative, ci doar ascunderea împrejurării că sunt concubini și doresc să acționeze imobilul pentru copilul născut din relația lor, pentru ca acesta să nu vină în concurs cu cel născut din căsătorie.
Câtă vreme prima instanță s- pronunțat asupra a ceea ce i s-a cerut pe fond, instanța de apel era ținută să soluționeze cele două apeluri pe fond, în temeiul art. 296 Cod proc.civ.
Nesoluționând apelurile pe fond, în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 Cod proc.civ. singura soluție pe care o poate adopta instanța de recurs este de a trimite cele două apeluri spre rejudecare aceluiași tribunal, recursul reclamantului urmând să fie admis în parte, sub acest aspect.
Pentru că părțile nu au achitat taxele judiciare de timbru la valoare în fața instanțelor de fond și nu au completat această taxă în recurs, în temeiul art. 20 alin 5. din Legea nr. 146/1997, curtea urmează să le dea în debit pentru sumele datorate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamantul - împotriva deciziei civile nr. 647 din 19.11.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o casează și trimite apelurile spre rejudecare aceluiași tribunal.
Dă în debit reclamantul pentru diferența de taxă judiciară de timbru de 2860 lei pentru prima instanță și 1430 lei pentru apel.
Dă în debit pârâta pentru diferența de taxă judiciară de timbru pentru apel d e 1416 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. dact. GC
3 ex/13.05.2009
Jud.apel:,
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș
