Acțiune în declararea simulatiei. Speță. Decizia 660/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 660
Ședința publică de la 27 August 2008
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 170 din 3 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 11348 din 12 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, având ca obiect acțiune în declararea simulatiei.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta reclamantă, personal și asistat de avocat, lipsind intimata pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenții reclamanți și, a solicitat în principal, admiterea recursului potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, casarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât simulația poate fi probată prin orice mijloc de probă, înclusiv proba testimonială. Apreciază că actul secret, cel care atestă învoiala părților - contraînscrisul, nu trebuie să fie în mod obligatoriu materializat printr-un act în formă scrisă, actul secret putând reprezenta și o înțelegere verbală a părților.
În subsidiar, a solicitat admiterea recursului potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, modificarea hotărârilor atacate, iar pe fond admiterea acțiunii formulate; fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
La data de 9.03.2007 sub nr- reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate ca fiind simulat contractul de vânzare cumpărare autentificat la. sub nr. 2866/14.05.2004, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că, în fapt, la data de 14.05.2004, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat la sub nr. 2866/14.05.2004 reclamanții au înstrăinat pârâtei apartamentul situat în C,-,. 71 B,. 1,. 4, jud. D, anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare înțelegându-se cu pârâta și cu tatăl acesteia, să nu se plătească nici o sumă de bani pe apartament, aceștia obligându-se în schimb să construiască reclamanților o casă de locuit tip, având la parter două dormitoare, baie și bucătărie, la etaj două dormitoare și baie, pe un teren ce urma să îl cumpărăm, cu bani de la acestea, în zona Bariera.
Reclamanții au mai arătat că pârâta se obliga să nu înstrăineze apartamentul, până ce construcția nu era edificată, ci doar să îl ipotecheze la bancă, iar banii obținuți să îi dea reclamanților pentru a cumpăra terenul pe care trebuia edificată casa, reclamanții încheind în acest sens actele de cumpărare a terenului la data de 15.02.2005, înțelegându-se totodată cu pârâta să locuiască împreună în apartament, până ce construcția va fi edificată.
De asemenea au arătat că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la. sub nr. 661/08.03.2005 pârâta a înstrăinat apartamentul unei alte persoane, însușindu-și banii încasați, pe data de 27.03.2005 noul proprietar prezentându-se și solicitând eliberarea apartamentului, începând cu această dată atât reclamanții cât și pârâta fiind evacuați din apartament.
Prin sentința civilă nr.11348 din 12 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâta.
Au fost obligați reclamanții la plata către pârâtă a sumei de 9 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a avut în vedere că reclamanții nu au prezentat un contraînscris care să ateste învoiala la care au făcut referire, dispozițiile art. 1175.civ. reprezentând o excepție de la regula instituită de art. 1198.civ.
In termen legal, împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, si pe fond, admiterea acțiunii.
Au formulat următoarele critici:
- simulația poate fi probată cu orice mijloc de probă, instanța interpretând greșit dispozițiile legii;
- actul secret, care atestă învoiala pârtilor nu trebuie să fie, în mod obligatoriu, materializat în formă scrisă, ci poate reprezenta si o înțelegere verbală;
- au locuit împreună cu pârâta aproape un an au suportat toate cheltuielile voluptorii si l-au girat la bancă pe tatăl pârâtei, pârâta nu a cerut schimbarea titularului imobilului.
Prin decizia civilă nr.170 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins apelul declarat de reclamanții și, ambii cu domiciliul ales la. Av. în C, Cl B, nr 114, - 6 b, 1, 4, jud împotriva sentinței civile nr. 11348 din -, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă (FOSTĂ ), cu domiciliul în com, sat, nr 184, jud
S-a reținut că, susținerea apelanților că, între părți dovada actului secret se poate face prin orice mijloc de probă este lipsită de suport legal; doar terțul, străin de contract, nu este supus unor restricții de ordin probator, deoarece față de el, contractul are valoarea unui fapt juridic.
In condițiile în care procesul se poartă între părțile contractante, proba contractului real si secret se face potrivit normelor de drept comun în materie de probe, cu respectarea dispozițiilor art. 1191 -1198.civ.
Instanța a reținut că nu există un înscris care să constate convenția secretă invocată de reclamanți si nu subzistă niciunul dintre cazurile enumerate de lege când este permisă proba testimonială.
Înscrisurile sub semnătură privată de la filele 8-10 dosar fond nu au valoare de început de dovadă scrisă, nefiind acte care să emane de la pârâtă, și sunt ulterioare actului public; pârâta a semnat ca martor actul de la fila 9 denumit chitanță de mână, însă, nimic din conținutul acestui act nu denotă că prețul terenului ce a făcut obiectul acestei convenții a fost achitat cu banii dați de pârâtă cum au susținut reclamanții în cererea introductivă de instanță.
Reclamanții nu beneficiază nici de prezumțiile instituite de art. 225.proc.civ. prezenta pârâtei la interogatoriu, în fata primei instanțe, făcând inaplicabile aceste dispoziții legale.
Nu există nici ipoteza unei imposibilități de ordin moral de a reconstitui înscrisul, deoarece părțile nu sunt în raporturi de rudenie, iar celelalte împrejurările invocate de reclamanți nu sunt de natură să creeze instanței convingerea că actul secret nu s-a încheiat datorită încrederii reciproce dintre părți, ci, mai degrabă acreditează ideea că reclamanții au avut, pentru o perioadă de timp statut de tolerat în imobilul cu pricina.
Faptul că reclamanții l-au girat pe tatăl pârâtei la bancă, nu a fost probat si de altfel, nu prezintă relevanță, acesta fiind terț față de prezentul litigiu.
In atare condiții proba testimonială nu este admisibilă, cum corect a susținut si pârâta în fata primei instanțe-fila 19 dosar fond.
Reclamanții nu au fost în măsură, să probeze, în condițiile legii, actul secret, astfel încât nu se poate vorbi despre simulație.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanții și, solicitând în prima teză, admiterea recursului conform art.312 alin.3 rap. la art.304 pct.9 Cod pr.civilă, casarea hotărârii atacată și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât conform art.1175 cod civil - simulația putând fi probată cu orice mijloc de probă, este greșită, prin urmare, susținerea instanței că nu a prezentat un contraînscris.
Recurenții menționează că actul secret, cel care atestă învoiala părților, nu trebuie să fie în mod obligatoriu materializat într-un act în formă scrisă, acesta putând reprezenta și o înțelegere verbală a părților - ce poate fi probată cu orice mijloc de probă.
În subsidiar s-a solicitat modificarea hotărârilor conform art.304 pct.8 și 9 Cod pr.civilă și pe fond admiterea acțiunii.
Au arătat, că susținerile lor sunt dovedite de faptul că au locuit împreună cu pârâta în imobil aproape un an până la data evacuării 27.03.2005, suportând toate cheltuielile de întreținere, cablu,energie electrică, impozit, etc. iar pârâta nu a solicitat schimbarea titularului pe numele său. De asemenea l-au girat la bancă pe tatăl pârâtei.
Instanța a nesocotit dispozițiile art.129 Cod pr. civilă și totodată și declarațiile de martori și cele extrajudiciare ce se aflau la dosar, ultima putând constitui mijloc de probă, instanța putând să o rețină sau să o înlăture ca neconcludentă nicidecum ca inadmisibilă.
S-au depus la dosar: taxă timbru, timbru judiciar, împuternicire avocat.
Recursul este nefondat.
În ceea ce privește primul motiv de recurs, circumscris primei teze invocată de recurenți, și anume neobligativitatea încheierii în scris a actului secret - nu este întemeiat.
Caracteristica simulației este faptul că presupune existența concomitentă între aceleași părți, a două contracte: unul public, aparent (contract simulat) prin care se creează o anumită aparență juridică ce nu corespunde realității și un altul secret, contraînscris, care corespunde voinței reale a părților și prin care anihilează, în tot sau în parte, aparența juridică creată prin actul public simulat.
Spre a ne afla în prezența unei simulații, este necesar, ca actul secret contraînscrisul să se fi încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent.
Potrivit art.1175 Cod civil cuprins în capitolul consacrat probelor, secțiunea referitoare la înscrisuri (înscrisuri autentice) - "Actul secret, care modifică un act juridic nu poate avea putere decât între părțile contractante și succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane".
Legiuitorul, prin acest text de lege a reglementat ca probă pentru dovedirea convenției simulate, contraînscrisul, ca o excepție de la regula instituită prin art.1198 Cod civil.
Este cunoscut faptul că, de obicei acțiunea în simulație este introdusă de terțul pe care contractul aparent îl prejudiciază.
Fiind străin de contract, terțul care introduce acțiunea nu va fi ținut să facă dovada după regulile de probă prevăzute pentru actul juridic; față de terț contractul are valoarea unui fapt juridic - în înțelesul restrâns al acestei noțiuni.
Prin urmare, terțul poate utiliza, spre a dovedi existența contractului secret și deci simulația, orice mijloc de probă inclusiv proba cu martori.
Printr-o interpretare logică, per a contrario, părțile, pentru care actul secret fiind o convenție, puteau să alcătuiască o dovadă scrisă, nu pot proba existența sa decât conform regulilor de drept comun în materie de probă, adică numai printr-un contraînscris care să constate convenția secretă.
Sintetizând, se reține că potrivit art.1175 și 1197 Cod civil, simulația nu poate fi dovedită între părțile contractante decât printr-un contraînscris, care ar modifica actul aparent ce se pretinde a fi simulat. Această regulă atât de riguroasă nu suferă excepții decât în cazul în care actul s-a făcut prin fraudă, dol sau violență, ori când părțile au un început de dovadă scrisă sau când dovada este imposibilă.
Deci, în lipsa unui început de dovadă scrisă, cum este și cazul în speță, părțile nu pot dovedi simulația decât printr-un contraînscris.
și recunoașterile posterioare ale părților, nu pot înlocui dovada ce rezultă dintr-un contraînscris destinat, din același moment cu actul aparent, să facă dovada simulației lui.
În speță, nu există nici ipoteza imposibilității morale derivând dintr-o legătură puternică de rudenie sau vreunei alte imposibilități de preconstituire a unui înscris.
Actul juridic are 2 accepțiuni, în sens de negotium juris - desemnând însăși operația juridică - și, în sens de instrumentum probationem - prin care desemnează înscrisul constatator al manifestării de voință.
Sunt situații, în care același text de lege cum este și art.1175 Cod civil, are în vedere ambele sensuri.
Atâta timp cât un atare înscris nu există sau nu poate fi dovedit, nu poate fi vorba de simulație.
Existența contraînscrisului, prin natura sa, este în măsură să înlăture anumite dubii în legătură cu conținutul actului juridic, de asemenea, oferă securitate juridică circuitului civil, mai ales în situația unei simulații.
În situația dată ne aflăm în ipoteza imposibilității dovedirii operației juridice cu un mijloc de probă.
Raportat la cele de mai sus, s-a răspuns și la cel de-al doilea motiv de recurs.
Oricum, această ultimă critică din recurs, se referă așa cum a fost formulată, mai mult la motive de netemeinicie - cele referitoare la nesocotirea declarațiilor de martori și celor extrajudiciare.
În contextul dat, apar ca lipsite de relevanță și neîntemeiate susținerile referitoare la faptul că recurenții au locuit împreună cu pârâta și de asemenea critica referitoare la plata cheltuielilor de întreținere, impozit etc. și faptul că l-au girat la bancă pe tatăl pârâtei.
Instanța a respins proba testimonială ca inadmisibilă iar declarațiile extrajudiciare, pe acest considerent, a apreciat că nu pot fi primite, în consecință.
Față de cele reținute, aceste aspecte semnalate în recurs, că mărturia extrajudiciară nu poate fi înlăturată ca inadmisibilă, tind spre un formalism excesiv și care oricum nu conduc la schimbarea soluției.
Nu au fost încălcate dispozițiile art.129 Cod pr.civilă.
Văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, recursul este nefondat și va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 170 din 3 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 11348 din 12 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 5725/215/200, în contradictoriu cu intimata pârâtă.
Fără cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședința publică de la 27 August 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
Red.
Tehn.2 ex
5.09.2008
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana
