Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1034/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1034
Ședința publică din data de 14 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Marilena
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții G, domiciliat în com. Măneciu, sat Măneciu, jud. P, G, ambii domiciliați în P,-,.34,.4, jud. P și cu reședința în com. Măneciu, sat Măneciu, jud. P împotriva deciziei nr.679/9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P,-, - 2,.25, jud.P și intervenientul, domiciliat în P, str.-.-, nr.35.34A1.A.4, jud.P, prin procurator -
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 7 decembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie când, pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, și a dat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin actiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte sub nr.1532/2004, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții G, G și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună grănițuirea proprietăților părților, obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și pașnică posesie, un teren de cca.20 situat în com.Maneciu, sat Maneciu, jud.P, să-și ridice gardul edificat fără niciun drept pe terenul proprietatea sa, iar in caz de refuz, să fie abilitat să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamantul a învederat că este proprietarul unui teren de 800. situat în com.Maneciu, sat Maneciu, jud.P, în baza contractului de donație nr.2394/1985, teren pe care și-a edificat o casă, însă, pârâții, fără niciun drept, i-au acaparat, în urma modificării hotarului, prin edificarea unui
gard, o parcela de 20., impunându-se obligarea lor să-i lase în deplină proprietate și posesie această suprafață și să-și ridice gardul edificat fără niciun drept
pe terenul proprietatea sa.
La data de 29.09.2004, pârâții au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât au înstrăinat terenul proprietatea lor în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.8135/2003 în favoarea lui, solicitând și respingerea acțiunii deoarece nu au acaparat nicio suprafață de teren din proprietatea reclamantului.
Ulterior, la data de 03.11.2004, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea pârâților, prin care a menționat că excepția lipsei calității procesuale pasive este tardiv invocată și a solicitat introducerea în cauză a actualului proprietar al imobilului, respectiv a numitului, grănițuirea proprietăților părților și obligarea acestuia din urma să-i lase în deplină proprietate și posesie parcela de cca. 20. să-și ridice gardul sau să fie abilitat el însuși să execute această lucrare pe cheltuiala intervenientului.
La data de 08.12.2004, instanța, având în vedere cererea reclamantului, a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenient, a numitului.
Prin încheierea din 17.05.2005, a fost admisă excepția de netimbrare, s-a anulat cererea de chemare în judecată a intervenientului ca netimbrată, fiind respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâti.
După administrarea probelor cu acte și expertiza topometrică, prin sentința civilă nr.1157/25.09.2006 Judecatoria Vălenii d e M, admis acțiunea formulata și a obligat pârâții și intervenientul să-i lase reclamantului în deplină proprietate și posesie, un teren de 24. situat în com. Măneciu, sat Măneciu. Jud.P, identificat potrivit schiței de plan anexă la expertiza tehnică ing., contur M-N-O-C-L- Prin aceeași hotărâre s-a dispus și grănițuirea proprietăților părților, potrivit aceleiași schițe de plan pe aliniamentul A-B-O-N-M-L-I și obligarea pârâților și intervenientului să ridice gardul edificat pe terenul proprietatea reclamantului, iar în caz de refuz, a fost abilitat reclamantul să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților și a intervenientului, fiind obligati totodată pârâții și intervenientul, în solidar, la 326 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, în baza actelor depuse la dosar, a raportului de expertiza tehnica topometrica ing., linia de hotar ce separa proprietățile părților este determinată de traseul A-B-O-N-M-L-I, evidențiat pe schița de plan, terenul revendicat și asupra căruia reclamantul și-a dovedit dreptul de proprietate, având suprafața de 24. pe care se afla bordura de protecție a construcției, în raport de care se deschid ferestrele de la locuința reclamantului, iar pe traseul pct. O-C-L se afla un gard metalic edificat de pârâți, fără niciun drept, care blochează ferestrele de la casa reclamantului.
Impotriva acestei sentințe au declarat apeluri pârâții și intervenientul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelurilor, schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a apelanților, constatarea anulării cererii de intervenție și respingerea acțiunii, pe considerentul că nu au calitate procesuală pasivă și că sentința civilă nr.448/2002 a
Judecătoriei Vălenii d Munte, atestă hotarele, amplasamentul real al terenurilor care concordă cu cel existent pe teren, titlu ignorat de instanța de fond.
Prin decizia civila nr. 48/24.01.2007, Tribunalul Prahovaa respins ca nefondate apelurile declarate de pârâți și intervenient, fiind obligați aceștia din urmă la 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamant, motivat de faptul că niciuna dintre criticile formulate nu este întemeiată în raport de probele administrate în cauză, instanța de fond reținând corect situația de fapt și admițând acțiunea.
Impotriva acestei decizii au declarat recursuri pârâții și intervenientul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursurilor, modificarea în tot a hotărârilor și respingerea acțiunii,
La data de 05.09.2007, reclamantul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor în condițiile în care nu exista niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, cu ocazia pronunțării celor două hotărâri judecatorești în discuție.
Prin decizia civilă nr.1155/09.11.2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI, a fost respinsă excepția de necompetență materială a tribunalului invocată de recurenți, s-au admis recursurile declarate de pârâți și intervenient împotriva deciziei civile nr.48/24.01.2007 a Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, s-au casat decizia precum și sentința nr.1157/2006 a Judecatoriei V de M și a fost trimisă cauza spre rejudecare la instanța de fond, motivându-se că față de contractul de vânzare-cumparare depus la dosar, se impunea efectuarea unei noi expertize topometrice, ca în raport de actele de proprietate ale pârâților, de schițele cadastrale ale contractului de donație, ale contractului de vânzare-cumpărare nr.8135/2003 și de hotărârile judecătorești existente menționate în acest contract, să se stabilească linia corectă de hotar dintre proprietățile părților.
Cauza a fost reînregistrata sub nr.2879/331/05.12.2007 pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte.
La data de 14.02.2008, pârâții și intervenientul au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care au solicitat obligarea reclamantului să le lase în deplină proprietate și posesie terenul de 50. situat în com.Maneciu, sat, jud.P, cerere care a fost disjunsa prin încheierea din 06.03.2008.
După administrarea probelor cu acte, interogatoriu, expertiză topo, prin sentința civilă nr.1656/18.09.2008 a Judecatoriei V de M, a fost admisă acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților și a intervenientului, a fost omologat raportul de expertiză, varianta I-a și s-a dispus grănițuirea proprietăților pe aliniamentul de culoare albastra-9-18-19-12, fiind obligați în solidar pârâții și intervenientul să ridice gardul metalic edificat pe actualul aliniament, iar în caz de refuz, reclamantul să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților și să plătească reclamantului 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a dispune astfel s-a reținut că, potrivit actelor depuse la dosar, a deciziei nr.494/1996 a Tribunalului Prahova, contractului de întreținere nr.1349/1995, linia de hotar era determinată de distanța de 1,20. de casa reclamantului pe care a existat un gard de lemn, înlocuit de pârâți prin edificarea unui gard metalic în anul 2003, cu o înălțime de 3, ce face imposibilă deschiderea ferestrelor de la casa reclamantului.
S-a menționat că această linie este confirmată de decizia nr. 494/1996, astfel încât s-a impus grănițuirea proprietăților părților pe aliniamentul 9-18-19-12 în baza raportului de expertiză, varianta I care respectă hotărârea menționată anterior, contractul de întreținere nr.1349/1995, servitutea de vedere și picătura streașinii.
Impotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând completarea probatoriilor cu o nouă expertiză topo, motivat de faptul că instanța a pronunțat o hotărâre bazata pe un act lovit de nulitate, atât timp cât expertiza nu a fost întocmită cu respectarea directivelor deciziei nr.1155/09.11.2007 privind efectuarea unei noi expertize topo în raport de actele de proprietate deținute de pârâți, de schițele cadastrale ale contractelor de donație, de vânzare-cumpărare și că expertul a nesocotit aceste dispoziții, trasând linia de hotar după cum a măsurat la fața locului, fără să compare cu schițele cadastrale dacă limitele proprietăților sunt corecte.
Pe rolul Tribunalului Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr.2879/331/30.10.2008, iar prin decizia civilă nr. 679/9.12.2008 s-a respins ca nefondat apelul.
La stabilirea acestei soluții, instanța de apel a reținut că,în baza deciziei nr.448/26.02.2002 a Judecatoriei V de M, definitivă și irevocabilă, a fost admisă acțiunea formulată de pârâți, s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.40575/01.09.1995 privind terenurile de 2062. si 2837. situate în com.Maneciu, pct.Acasa și M și au fost obligați numiții, să-i lase pârâtului G în deplină proprietate și posesie, terenurile de 1445. si 2837. situate în com.Maneciu, pct.Acasă și M și să-i plătească sumele de 4.555.000 ROL lipsă de folosință pentru aceste terenuri și de 3.405.000 ROL c/valoarea gardului distrus, fiind respinse capetele acțiunii privind nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.40575/1995 față de Prefectura P, de revendicare, pretenții față de moștenitorii defunctei și față de numita.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.8135/22.12.2003, pârâții au vândut intervenientului imobilul situat în com.Maneciu, sat Maneciu nr.1376 compus din terenul de 2012. la masuratori 2062. pct.Acasa, 16 3272, 3274 și construcțiile amplasate pe acesta, imobile dobândite de vânzători în baza contractului de întreținere nr.1349/1995 și sentinței civile nr.448/2002, în schimbul sumei de 50.000.000 ROL.
Pe de altă parte potrivit contractului de donatie nr. 2394/02.12.1985, numitii G, au donat reclamantului imobilul situat în com.Maneciu, sat, având o casă cu 4 camere, bucătărie, debara, o terasă, hol, amplasată pe un teren de 800. care a trecut în proprietatea statului în urma aplicarii art.30 din 58/1974 și asupra caruia i s-a constituit reclamantului dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr.40569/1995 și adeverința nr.3537/1995.
Potrivit sentinței civile nr.2642/1995 a Judecatoriei V de M, schimbată în parte prin decizia nr.494/1996 a Tribunalului Prahova, rămasă irevocabilă prin decizia nr.2115/1996 a Curții de APEL PLOIEȘTI, au fost admise în parte acțiunea formulata de împotriva lui G,
, G, precum și cererile reconvenționale și s-a dispus partajarea averii succesorale ramasă de pe urma defunctului -.G conform variantei a-II-a de la expertiza ing. în baza căreia pârâtului Gis -a atribuit un teren de 2062. pct.Acasă, în timp ce numitei i s-a atribuit un teren de 2500. pct. ambele fiind situate în com.Măneciu, jud.
In cuprinsul contractului de întreținere nr.1349/18.04.1995 se menționează că pârâtul G și numita C, au înstrainat pârâților G, imobilul situat în com.Maneciu, sat Maneciu, având un teren de 1000. și construcțiile amplasate pe acesta în schimbul unei intrețineri, precizându-se câ vânzătorii au dobândit imobilul prin cumpărare fără act.
Din raportul de expertiză tehnică topometrică ing., inclusiv completare, reiese că în varianta nr.1 linia de hotar dintre proprietăți este determinată de pct.9-18-19-12, ținându-se seama de decizia nr.494/1996 a Tribunalului Prahova, de rapoartele de expertiza topo ing., anexa la contractul de întreținere nr.1349/1995, în timp ce în varianta nr.2, linia de hotar este determinată de pct.9-10-11-12, ținându-se seama de raportul de expertiză G, sentința civilă nr. 448/2002, deciziile nr. 1414/2002, 364/2003, menționându-se că, în raport de contractele de vânzare-cumpărare nr. 8135/2003, de donație nr. 2394/1985, titlul de proprietate nr. 40569/1995, linia de hotar este o linie dreapta pe aliniamentul 9-10-11-12.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, a reținut tribunalul că reclamantul este proprietarul imobilului situat în com.Maneciu, avand un teren de 800. și construcții în baza contractului de donație nr.2394/1985, titlului de proprietate nr.40569/1995, în timp ce intervenientul a dobândit în calitate de proprietar, imobilul situat în com.Maneciu, având un teren de 2012. (la măsurători 2062.) și construcții, prin contractele de vânzare-cumpărare nr.8135/2003, de întreținere nr.1349/1995, decizia nr.494/1996 a Tribunalului Prahova, astfel încât potrivit raportului de expertiză tehnică topometrică, inclusiv completare ing., terenurile sus-menționate se învecinează pe o latură, linia de hotar fiind determinată fie de aliniamentul 9-18-19-12, în raport de actele sus-menționate, fie de aliniamentul 9-10-11-12 în raport de sentința civilă nr.4484/2002 și de contractele precizate în precedent.
Ca atare, s-a concluzionat că atât timp căt terenurile în litigiu de 800. proprietatea reclamantului și de 2012. proprietatea intervenientului, se învecinează pe o latură, iar decizia nr.494/1996 a Tribunalului Prahova, este opozabilă tuturor parților, figurând în cuprinsul acesteia foștii proprietari de la care reclamantul și intervenientul au dobândit terenurile, înseamnă că limitele reale ale întinderii celor două terenuri, se determină în raport de această hotărâre coroborată cu contractele de donatie nr. 2394/1985, de vânzare-cumpărare nr. 8135/2003, de întreținere nr. 1349/1995, iar linia de hotar este determinată de aliniamentul 9-18-19-12 și nicidecum de aliniamentul 9-10-11-12, care nu are la bază întinderea reală a terenurilor ci, pur și simplu, sentința civilă nr. 448/2002, ce nu este opozabilă reclamantului.
Astfel, a conchis tribunalul, ținând cont și de dispozițiile art.480 și 584 cod civil că în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis acțiunea, dispunând granițuirea proprietăților părților pe aliniamentul 9-18-19-12 și obligarea pârâților și a intervenientului să ridice gardul metalic edificat nelegal, fără respectarea liniei de hotar reale.
Motivele invocate de catre apelanți. conform cărora instanța a pronunțat o hotărâre bazată pe un act lovit de nulitate, atât timp cât expertiza nu a fost întocmită cu respectarea directivelor deciziei nr. 1155/09.11.2007 privind efectuarea unei noi lucrări topo în raport de actele de proprietate deținute de pârâți, de schițele cadastrale ale contractelor de donație, de vânzare-cumpărare și că expertul a nesocotit aceste dispoziții, trasând linia de hotar după cum a măsurat la fața locului, fără să compare cu schițele cadastrale, au fost apreciate de tribunal ca fiind neîntemeiate deoarece expertul topo a răspuns obiectivelor stabilite de către instanța de fond și prin decizia de casare, ținând seama însă, de toate actele existente la dosar, de toate schițele de plan, motiv pentru care nu mai era necesară administrarea unei alte expertize topo.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții G, -G și -, criticând-o pentru nelegalitate, pe considerentul că instanța a pronunțat o hotărâre care are ca temei expertiza topo întocmită cu nerespectarea dispozițiilor deciziei nr. 1155/2007 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
Au învederat recurenții că, în speță, expertul nu a avut în vedere planurile aferente contractului de vânzare-cumpărare nr. 8135/2003, încheierea de carte funciară și sentința civilă nr. 448/2002, procesul-verbal emis de BEJ din 22.04.2003 prin care îi punea în posesie asupra terenului de 1445 mp, iar în lucrarea întocmită nu se face vorbire despre terenurile pe care părțile le dețin.
În continuare s-a menționat că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, expertul trebuia să identifice, să măsoare și să poziționeze pe schița de plan suprafețele deținute de părți, precum și suprafața acaparată de oricare dintre acestea, însă din raportul efectuat în cauză nu rezultă acest lucru, situație în care nu înțeleg cum a fost propusă o variantă de grănițuire câtă vreme proprietățile nu au fost măsurate și nu s-au avut în vedere schițele decât pentru terenul lor, nu și cea a intimatului pentru suprafața de 800 mp.
Pe cale de consecință, raportat la acest motiv, s-a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea refacerii expertizei.
O altă critică a vizat împrejurarea că instanța a făcut o greșită aplicare a legii, deoarece sentința civilă nr. 494/1996 nu este opozabilă intimatului, aceasta având ca obiect dezbaterea succesiunii defunctului G, iar deține suprafața de 800 mp în baza contractului de donație nr. 2394/1985, încheiat anterior sentinței invocate.
Totodată, s-a precizat că în mod greșit instanța a apreciat că sentința nr. 442/2002 a Judecătoriei Vălenii d Munte nu este opozabilă reclamantului, deoarece în temeiul acestei hotărâri s-au stabilit limitele proprietății și au fost puși în posesie.
Având în vedere că expertul nu a avut repere sau schițe pentru terenul de 800 mp deținut de reclamant, iar din lucrarea sa nu rezultă suprafețele deținute de părți, recurenții au solicitat admiterea recursului, iar în ipoteza în care nu se va dispune casarea cu trimitere spre rejudecare, să se modifice în tot sentința instanței de fond și să se efectueze grănițuirea pe aliniamentul 9-10-11-12 din expertiza.
În baza art. 308 alin.2 Cod proc.civilă, intimatul-reclamanmt a formulat întâmpinare, prin care a invocat nulitatea primului motiv de recurs, vizând expertiza întocmită în cauză de ing., pe considerentul că nu pot fi încadrate criticile formulate de recurenți în niciunul din cazurile prev.de art. 304 Cod proc.civilă.
A precizat intimatul că nu corespund realității susținerile recurenților, întrucât expertul a avut în vedere toate actele depuse de părți, aflate la dosarul cauzei, acesta identificând hotarul real dintre proprietăți, care a existat timp de peste 30 de ani, fiind amplasat la o distanță de aprox.1,20 m de locuința sa, dar pe care recurenții l-au desființat, ridicând altul spre interiorul proprietății sale.
În continuare, s-a menționat de către intimat că înscrisurile aflate la dosarul cauzei confirmă faptul că linia de hotar dintre proprietățile lor învecinate s-a situat în dreptul casei sale, la aprox.1,20 m distanță, pentru respectarea servituții de vedere și a picăturii de ploaie, astfel cum rezultă din procesul de partaj succesoral finalizat prin decizia nr. 494/1996 pronunțată de Tribunalul Prahova, cât și din contractul de întreținere autentificat sub nr. 1349/1995.
O ultimă precizare a intimatului a vizat faptul că hotărârea pronunțată în procesul de partaj succesoral, în care autoarea sa a fost parte îi este opozabilă, în timp ce varianta I întocmită de expertul are la bază un raport de expertiză efectuat într-un alt litigiu, în care pârâții au fost parte în contradictoriu cu cele două comisii de aplicare a legii fondului funciar (soluționat prin sentința civilă nr. 448/2002 a Judecătoriei Vălenii d Munte ), această din urmă hotărâre nefiindu-i opozabilă.
Pe cale de consecință, în raport de apărările invocate în precedent, a solicitat respingerea recursului declarat de pârâți ca nefondat.
La data de 16 noiembrie 2009, instanța, în temeiul art. 305 Cod proc.civilă, a încuviințat la solicitarea recurenților proba cu acte, fiind depusă la dosar schița aferentă contractului de donație nr. 2349/1985, precum și copia planului cadastral al localității Măneciu jud.
Examinând decizia atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, dar și a dispozițiilor legale incidente în prezenta speță, Curtea reține următoarele:
O primă critică formulată de recurenți vizează împrejurarea că instanța a pronunțat o hotărâre ce are ca temei expertiza de specialitate topo întocmită (în opinia lor) cu nerespectarea îndrumărilor deciziei de casare care dispunea să se aibă în vedere la stabilirea liniei de hotar planurile aferente contractului de vânzare-cumpărare nr. 8135/2003, încheierea de carte funciară aferentă acestuia și sentinței civile nr. 448/2002 rămasă definitivă și irevocabilă, învederând totodată că nu se cunoaște modalitatea în care expertul a stabilit varianta de grănițuire, câtă vreme nu a
măsurat proprietățile și nu a avut la dispoziție decât schițele pentru terenul lor, nu și pentru cei 800 mp ai intimatului.
În speță, chiar dacă recurenții, prin modul de redactare a nemulțumirii lor sub acest aspect nu au făcut trimitere expresă la dispozițiile art. 315 Cod proc.civilă, din examinarea conținutului ei, instanța, având în vedere intenția reală a acestora, reține că motivul de nelegalitate invocat poate fi încadrat în dispozițiile art. 304 pct.9 Cod proc.civilă. În atare situație, excepția de nulitate a acestui motiv, invocată de intimatul, pe considerentul că o atare critică nu poate fi încadrată în niciunul din cazurile prev.de art. 304 Cod proc.civilă, este nefondată și urmează a fi respinsă în consecință.
Procedând la analizarea nemulțumirii recurenților, referitor la acest aspect, instanța reține că art. 315 Cod proc.civilă, limitează obligativitatea deciziei din recurs la problemele de drept dezlegate și la necesitatea administrării unor probe. Prevederile acestui text conduc la concluzia potrivit căreia în privința problemelor de fapt, instanța care rejudecă pricina are deplină putere de apreciere, stabilirea stării de fapt fiind atributul exclusiv al acesteia.
În această privință, s-a statuat că îndrumările privitoare la necesitatea administrării unor probe se circumscriu numai obligației de administrare a dovezilor, nu și la stabilirea stării de fapt pe baza probelor administrate.
În speță, prin decizia civilă nr. 1155/9 noiembrie 2007, Curtea de APEL PLOIEȘTIa admis recursul pârâților și intervenientului și a casat hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a "se efectua o nouă expertiză în specialitatea topometrie, ca în raport de actele de proprietate deținute de pârâți, de schițele cadastrale ale contractului de donație dar și ale contractului de vânzare-cumpărare nr. 8135/2003, având în seamă și hotărârile judecătorești care sunt menționate în acest contract, să stabilească linia corectă de hotar dintre proprietățile părților"."
Câtă vreme în actele de proprietate ale pârâților (la care face mențiune instanța de trimitere) existau neconcordanțe în privința formei terenului dobândit de pârâții G și, prin contractul de întreținere nr. 1349/1995 și cel transmis fiului acestora prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8135/22.12.2003 de BNP, în mod firesc expertul, ținând cont de aceste înscrisuri, a întocmit două variante în funcție de situația rezultată din fiecare act, urmând ca instanța, pe baza examinării probatoriilor, să stabilească linia de hotar corectă dintre proprietăți.
Prin urmare, în raport de argumentele expuse anterior, criticile recurenților sunt nefondate și urmează a fi înlăturate.
Pe de altă parte, susținerile recurenților în sensul că expertul nu a măsurat proprietatea pârâților și în atare situație nu înțeleg cum s-a ajuns la varianta de grănițuire sunt infirmate de actele dosarului.
Astfel, din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că măsurătorile au fost efectuate de acesta, în prezența experților consilieri și a părților, care au răspuns convocării sale, cu Stația totală și au fost prelucrate pe calculator (fila 93 alin. penultim dosar fond), acesta întocmind prima variantă în raport de decizia nr. 494/1996 a Curții de APEL PLOIEȘTI și anexa la contractul de întreținere autentificat sub nr. 1349/1995, iar varianta a II-a în funcție de expertiza
realizată de ing. G în dosar nr. 1393/2001 al Judecătoriei Vălenii d Munte, omologată prin sentința civilă nr. 448/2002 a acestei instanțe, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8135/2003 și planul cadastral (fila 94 dosar fond).
Din interpretarea disp.art. 584 Cod civil, rezultă că în cadrul grănițuirii, instanța asigură o restabilire a hotarului real ce separă fondurile învecinate și marcarea acestuia prin semne vizibile.
Este de necontestat că orice proprietate asupra unui teren are o anumită configurație, iar transmisiunea acestuia este totdeauna determinată în spațiu și se produce în limita reală a configurației topo.
În cauză, schița de plan aferentă contractului de donație al reclamantului nr. 2394/1985 este lipsită de relevanță, în condițiile în care terenul de 800 mp aferent casei de locuit dobândită de, a trecut la momentul respectiv, conform art. 30 din Legea nr. 58/1974, în proprietatea statului, acesta dobândind doar un drept de folosință asupra lui. Ulterior acestuia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 800m.p. conform titlului nr. 40569/1995.
Chiar dacă instanța de apel a menționat că decizia civilă nr. 494/1996 ar fi opozabilă intimatului reclamant (deși acesta nu figurase ca parte în cauză), o atare constatare nu este de natură să afecteze legalitatea deciziei pronunțate.
Practic, această hotărâre este primul act care consfințește dreptul pârâtului -.G (pârât în prezenta cauză) asupra terenului de 2062 mp, iar Tribunalul Prahova, la momentul respectiv, a dispus omologarea variantei a I-a din expertiza de ieșire din indiviziune de pe urma defunctului G, având în vedere că lotul atribuit acestui pârât"să rămână în forma inițială în care a fost stăpânit timp de peste 40 de ani și pe care acesta l-a împrejmuit cu gard de fier și beton, a făcut plantații cu pomi precum și alte îngrijiri" (fila 14 dosar nr. 1532/2004 al Judecătoriei Vălenii d Munte ).
Cert este că, anterior sentinței de partaj, 1000 mp din această suprafață au fost înstrăinați de -. G pârâților G și, în baza contractului de întreținere autentificat sub nr. 1349/18.04.1995 de Biroul Notariatului de Stat Local V de M, iar configurația terenului învecinat cu fam. este aceeași (filele 18-19 dosar fond), ca și în decizia nr. 494/1996. De altfel, această decizie a și fost pusă în executare în baza procesului verbal din 4 iunie 1997, întocmit de Judecătoria Vălenii d e M, menționându-se că terenul din pct. "Acasă", de 2062 mp a fost delimitat, "plantându-se Ť. din lemn în punctele de hotar între loturi" (fila 17 verso dosar fond).
Din aceste înscrisuri, rezultă cu prisosință că linia de hotar ce delimita proprietățile familiilor -.G și de cea a numitului nu era o linie dreaptă, ci una frântă și aceasta a fost preluată de expertiza în varianta I raportului de expertiză efectuat în cauză.
În susținerea punctului lor de vedere, recurenții se prevalează de sentința civilă nr. 448/2002 a Judecătoriei Vălenii d Munte, prin care și au fost obligați să le lase în deplină proprietate 1445 mp, precizând că expertiza întocmită în acea pricină de expertul a stabilit limitele proprietăților lor, iar în baza acestei hotărâri și a contractului de întreținere au înstrăinat
intervenientului suprafața de 2062 mp (în fapt 2012 mp) înscrisă de acesta în cartea funciară.
În literatura de specialitate s-a statuat că stabilirea unui alt hotar decât cel inițial existent în momentul dobândirii terenului nu poate fi pretinsă și nici obținută de către partea nemulțumită, indiferent dacă aceasta invocă date din planul de situație cadastral ori din contracte autentificate sau neautentificate, deoarece mențiunile din planurile cadastrale nu constituie (în această materie) o probă decisivă, ci doar simple prezumții care pot fi coroborate cu conținutul înscrisurilor prin care se atestă dobândirea proprietății.
În speța de față, din moment ce în hotărârea de partaj lotul 3 fost atribuit pârâtului. tocmai pentru a rămâne terenul de 2062 mp în forma inițială în care a fost stăpânit de peste 40 de ani și pe care acesta îl împrejmuise, rezultă că acesta este hotarul real dintre părți, care se regăsește în varianta I din expertiza, omologată de instanța de fond.
Având în vedere că în cadrul acțiunii în grănițuire, instanța se pronunță asupra formei terenului, în partea din litigiu al cărui contur este fixat decisiv, iar în această privință expertul și-a exprimat punctul de vedere, lucrarea întocmită de acesta rezolvând problema dedusă judecății în mod corespunzător, prin stabilirea hotarului ce separă fondurile învecinate, criticile formulate de recurenți apar ca fiind nefondate și urmează a fi respinse.
Pe cale de consecință, în raport de considerentele expuse anterior, Curtea apreciază că recursul formulat este nefondat, nefiind incidente prevederile art. 304 pct.9 Cod proc.civilă, motiv pentru care în baza art. 312 alin.1 Cod proc.civilă îl va respinge, menținând ca legală decizia atacată.
În baza art. 274 Cod proc.civilă, aflându-se în culpă procesuală, recurenții vor fi obligați să plătească intimatului-reclamant suma de 3566 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, potrivit chitanțelor aflate la filele 45, 48 și 51 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții G, domiciliat în com. Măneciu, sat Măneciu, jud. P, G, ambii domiciliați în P,-,.34,.4, jud. P și cu reședința în com. Măneciu, sat Măneciu, jud. P împotriva deciziei nr. 679/9.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P,-, - 2,.25, jud. P și intervenientul, domiciliat în P, str. -.-, nr.34,.4, jud.
Obligă recurenții să plătească intimatului suma de 3566 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 decembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Marilena
- - --- - -
Fiind în zile libere fără plată, conform Legii nr.329/2009, prezenta
se semnează de Președintele instanței
Grefier,
Fiind în zile libere fără plată, conform Legii nr.329/2009, prezenta
se semnează de grefier șef-secție
Red.VG
Tehnored.CC
7 ex/18.12.2009
nr- Judecătoria Vălenii d e
nr- Tribunalul Prahova
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Marilena
