Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1206/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1206/R/2008
Ședința publică din 2 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta UNIUNEA NAȚIONALĂ A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI UCECOM B, împotriva deciziei civile nr. 155/A din 18 martie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanta - A AUTO SA, și pe pârâta GRUPUL ȘCOLAR DE ARTE ȘI MESERII AL COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI " ", având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantei intimat - a Auto SA, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 23 mai 2008, prin registratura instanței, pârâta recurentă Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești UCECOM B, a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.proc.civ. la care a anexat Ordinul de plată nr. 316 din 21 mai 2008, prin care atestă achitarea unei taxe judiciare de timbru în valoare de 9,5 lei și un timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
De asemenea, se constată că la data de 29 mai 2008, prin registratura instanței, reclamanta intimată - a Auto SA a depus la dosar întâmpinare, prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea pune în vedere reprezentantei reclamantei intimate, avocat, să depună la dosarul cauzei împuternicire avocațială pentru redactarea și susținerea întâmpinării.
Reprezentanta reclamantei intimate arată că se obligă ca până la sfârșitul dezbaterilor să depună la dosar împuternicire avocațială pentru redactare și susținere.
Reprezentanta reclamantei intimate depune la dosar un set de acte din care rezultă suprafața de teren pe care a avut-o în administrare reclamanta intimată - a Auto SA, precum și două declarații, respectiv declarația fostului director al reclamantei intimate și declarația unuia din angajații reclamantei intimate cu privire la proiectul comun de construire a gardului, și bonul fiscal prin care atestă achitarea onorariului avocațial.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate, dezvoltând pe larg motivele arătate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată, conform bonului fiscal depus la dosar.
CURTEA
Prin sentința comercială nr. 1619/C/12.03.2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr- s-a declinat competența materială de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta - a Auto SA, în contradictoriu cu pârâta Uniunea Națională A Cooperației Meșteșugărești UCECOM B, în favoarea Judecătoriei Cluj -N, reținându-se în considerentele sentinței faptul că ceea ce dorește în realitate reclamanta este stabilirea delimitării dintre terenul ei și al pârâtei pentru a se putea semna procesul-verbal de bună vecinătate, pretins de nr.HG 834/1991, în realitate dorindu-se stabilirea graniței dintre imobilele părților.
Judecătoria Cluj -N, unde cauza a fost înregistrată sub nr-, prin sentința civilă nr. 5476/20.06.2007, și-a declinat competența materială de soluționare a aceleiași cauze în favoarea Tribunalului Comercial Cluj, apreciind că această cauză este una comercială, iar nu una civilă.
Curtea de Apel Cluj, prin sentința civilă nr. 94/10.09.2007, pronunțată în dosar nr-, în soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Comercial Cluj și Judecătoria Cluj -N, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj -N, motivat pe faptul că acțiunea este una civilă, prin care se urmărește delimitarea dintre terenurile reclamantei și terenurile pârâtei, pentru a se putea astfel semna procesul-verbal de bună vecinătate.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj -N sub nr-, fiind soluționată prin sentința civilă nr. 8964/14.11.2007, în sensul respingerii acțiunii comerciale, pe motiv că reclamanta nu și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului, situație în care nu poate fi cercetat refuzul pârâtei de a semna procesul-verbal de bună vecinătate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta - a Auto SA, solicitând admiterea acțiunii sale pe motiv că nu se poate condiționa soluționarea pe fond a litigiului de existența dreptului de proprietate, câtă vreme procesul-verbal de bună vecinătate este necesar tocmai pentru dobândirea dreptului de proprietate, fără nici o legătură cu grănițuirea proprietăților, conform art. 584. civ.
Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 155/A/18.03.2008, pronunțată în dosar nr- a admis apelul reclamantei, a desființat în întregime sentința apelată și rejudecând cauza pe fond, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtei să semneze cu reclamanta proces-verbal de vecinătate cu privire la terenul situat în C-N,-, nr. top. 15557/3/3/1/2, în suprafață de 4182 mp, conform limitelor stabilite în expertiza efectuată de expert; intimata a fost obligată la 1.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea apelantei.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut în considerentele deciziei faptul că, reclamanta este continuatoarea fostei scoli de șoferi din C, iar în baza Legii nr. 15/1990 s-a transformat în societate comercială, calitate în care, în conformitate cu nr.HG 134/1991 dorește să-și reglementeze situația juridică a terenului pe care îl deține.
Expertiza extrajudiciară întocmită de expert a evidențiat limitele terenului folosit de reclamantă, teren pe care sunt edificate șase construcții aparținând acesteia. Pârâta a încercat să-și valorifice dreptul de proprietate asupra acestui teren pe cale judecătorească, însă acțiunea sa a fost respinsă prin sentința nr. 897/2006 a Tribunalului Cluj, rămasă definitivă prin decizia nr. 354/A/2007.
Din probatoriul administrat în cauză nu reiese că pârâta ar deține vreun drept asupra terenului aflat în incinta reclamantei, și întrucât procesul-verbal de vecinătate este necesar reclamantei pentru a-și reglementa situația terenului aflat în patrimoniul său, tribunalul a apreciat că sentința primei instanțe este nelegală iar acțiunea reclamantei este întemeiată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâta Uniunea Națională a cooperației Meșteșugărești UCECOM, solicitând admiterea recursului, în temeiul art. 304 pct. 9.pr.civ. și, în principal, respingerea acțiunii reclamantei ca fiind inadmisibilă, iar în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată. S-a arătat că în mod greșit reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 1073. civ. câtă vreme între părți nu există nici un raport juridic, de nici un fel de natură, care să-i permită reclamantei să formuleze o acțiune în justiție întemeiată pe dispozițiile acestui articol, acțiunea fiind deci inadmisibilă. În ceea ce privește fondul cauzei, potrivit art. 1 din nr. 834/1991, terenurile aflat în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității, conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societățile comerciale înființate prin hotărârea guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului d e resort, iar pentru societățile comerciale, înființate prin decizia organului administrației locale de stat, de către autoritatea publică județeană, iar nu de către societățile comerciale, așa cum încearcă reclamanta intimată să convingă instanța de judecată și cum greșit a reținut instanța de apel. Nu pot fi reținute nici criteriile nr. 265/1992 emise de Ministerul Finanțelor, întrucât de nicăieri nu reiese necesitatea semnării de către vecini a unui proces verbal de delimitare a vecinătăților. În plus, reclamanta nu a făcut dovada că ar fi depus la compartimentul pentru urbanism din cadrul Consiliului Local C documentația necesară și că acesta ar fi solicitat așa-zisul proces-verbal de acord cu vecinii. S-a mai arătat în motivarea recursului că nu pârâta este cea care a contestat limitele stabilite de comun acord cu reclamanta, încă în anul 1982. Deși instanța de apel reține că pârâta nu deține nici un drept asupra terenului, totuși, în final, obligă pârâta la semnarea procesului-verbal de vecinătate cu privire la acest teren.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, reclamanta a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei recurate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că recurenta greșește atunci când apreciază că nu există nici un fel de raport între ea și reclamantă și că deci n-ar fi incidente dispozițiile art. 1073. civ. câtă vreme, un raport obligațional nu presupune neapărat existența unui contract juridic sau a unui act juridic între părți, fiind suficient să existe un fapt juridic. În condițiile nr.HG 834/1991, pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, este necesar și procesul-verbal de bună vecinătate. Nu putea depune reclamanta la dosar documentația pretinsă de pârâtă, câtă vreme această documentație a fost respinsă de la început pentru lipsa acordului. Atâta timp cât din anul 1982 ambele părți folosesc terenurile în limitele atunci stabilite, iar delimitarea proprietăților s-a făcut în temeiul unor proiecte avizate de către forurile competente în anii 1976, se impune admiterea acțiunii.
Recursul este fondat.
Prin cererea introductivă de instanță, chiar dacă defectuos redactată și eronat întemeiată pe prevederile art. 1073. civ. reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Uniunea Națională a cooperației Meșteșugărești UCECOM, pentru Grupul Școlar de Arte și Meserii al Cooperației Meșteșugărești " " C-N, la semnarea procesului-verbal de bună vecinătate privitor la terenul situat în C-N,-, acest proces-verbal fiind necesar în vederea definitivării documentației impuse de nr.HG 834/1991, act normativ în baza căruia reclamanta urmărește obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului litigios.
Soluția primei instanțe, de respingere a acțiunii reclamantei pe motiv că aceasta nu și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului, este cel puțin hilară, dat fiind că, în condițiile în care reclamanta abia acum urmărește finalizarea procedurii menită să ducă la obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, în condițiile nr.HG 134/1991, este evident că nu avea cum să dovedească, până la acest moment, existența dreptului de proprietate asupra respectivului teren.
Oricum, prin respingerea cererii reclamantei pentru motiv că aceasta nu și-a dovedit dreptul de proprietate asupra terenului, fără să se soluționeze fondul pretenției deduse judecății de către reclamantă, prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, prin necercetarea fondului cauzei, soluție care intra sub incidența art. 297 alin. 1.pr.civ.
În consecință, instanța de apel, constatând că soluția primei instanțe este nelegală, și făcând aplicarea art. 297 alin. 1.pr.civ. trebuia să desființeze în întregime sentința primei instanțe, cu consecința trimiterii cauzei pentru rejudecare pe fond la aceeași judecătorie, în nici un caz tribunalul neputând să rețină el însuși cauza pentru rejudecare pe fond, o atare soluție putând fi pronunțată de către tribunal doar în condițiile prevăzute de art. 297 alin. 2 teza finală pr.civ. condiții care nu sunt întrunite în speță.
Art. 297 alin. 1.pr.civ. prevede clar că în situația în care se constată de către instanța investită cu judecarea apelului că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului - cum este cazul și în prezenta speță - instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Prin urmare, instanța de apel, față de nejudecarea fondului cauzei de către prima instanță, trebuia să admită apelul, iar în temeiul art. 297 alin. 1.pr.civ. să desființeze sentința apelată și să trimită cauza pentru rejudecare pe fond la aceeași judecătorie.
Prin aplicarea greșită a dispozițiilor art. 297 alin. 2 teza finală pr.civ. tribunalul a pronunțat o soluție nelegală, care intră sub incidența art. 304 pct. 9.pr.civ. impunându-se admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, în sensul admiterii apelului reclamantei, a desființării sentinței apelate și a trimiterii cauzei pentru rejudecare pe fond la aceeași instanță, Judecătoria Cluj -
Cu ocazia rejudecării cauzei de către Judecătoria Cluj -N vor fi avute în vedere următoarele:
Se va verifica temeinicia cererii reclamantei prin prisma dispozițiilor nr.HG 834/1991, modificată prin nr.HG 170/1995, nr.HG 468/1998 și nr.HG 540/2003.
Față de împrejurarea că pârâta Uniunea Națională a cooperației Meșteșugărești UCECOM a fost chemată în judecată pentru Grupul Școlar de Arte și Meserii al Cooperației Meșteșugărești " ", acest grup școlar fiind în realitate vecinul reclamantei, se impune a se verifica dacă Grupul Școlar de Arte și Meserii al Cooperației Meșteșugărești " " are sau nu personalitate juridică, în caz afirmativ acesta putând eventual să fie obligat la semnarea procesului-verbal de bună vecinătate.
Apoi, se impune cu necesitate efectuarea unei expertize topografice judiciare de către un expert topograf autorizat, iar nu de către un expert constructor - expertul care a efectuat expertiza extrajudiciară fiind expert constructor - prin care să se delimiteze exact terenul pretins folosit de către reclamantă, prin indicarea vecinătăților în fiecare din cele patru puncte cardinale, și prin identificarea amplasamentului faptic, precum și al amplasamentului topografic (cadastral) al acestui teren.
În ipoteza în care terenul pretins folosit de către reclamantă se regăsește în cartea funciară nr. 13912, fiind aferent nr. top. 1557/3/3/1, se pune firesc întrebarea dacă pârâta justifică sau nu calitatea de a putea fi obligată la semnarea procesului-verbal de bună vecinătate, câtă vreme, proprietar al acestui imobil este Statul Român, în administrarea Corpului IV Armată, actualmente Armata a IV-a Transilvania ( 21 dosar tribunal).
În nici un caz pârâta nu poate dispune sub nici o formă de un teren cu privire la care nu poate justifica nici un drept de proprietate, singurul care poate dispune de acest teren fiind proprietarul tabular.
Apoi, desigur, este necesar să se verifice cel puțin tangențial cu ce titlu deține reclamanta terenul în litigiu și de când anume, pentru a se verifica dacă, prin raportare la dispozițiile art. 5 și art. 20 din Legea nr. 15/1990, fosta Școală de Șoferi a cărei succesoare este reclamanta deținea la rândul său acest teren, pentru ca finalmente, reclamanta să poată beneficia de prevederile nr. 134/1991.
Cheltuielile de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta UNIUNEA NAȚIONALĂ A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI - UCECOM B împotriva deciziei civile nr. 155/A din 18 martie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică, în sensul că, admite apelul reclamantei - " a Auto " SA, în contra sentinței civile nr. 8964/14.11.2007, dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, pe care o desființează în întregime și trimite cauza pentru rejudecare pe fond la aceeași instanță, Judecătoria Cluj -
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./dact.
3 ex./03.06.2008
jud.apel: /
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
