Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1223/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1137/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1223
Ședința publică din 5.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doinița Mihalcea
JUDECĂTOR 2: Daniela Adriana Bînă
JUDECĂTOR 3: Ioana
Grefier -
- XX -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 100 din 23.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă Internațional și cu intimații intervenienți forțați Municipiul B prin Primarul General, - Administrația Fondului Imobiliar, Institutul de Cercetare - Proiectare Sisteme de Producție, AP și
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru grănițuire.
La apelul nominal se prezintă avocații, în calitate de reprezentant al recurentei pârâte, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, eliberată de Baroul București, respectiv Nucă, în calitate de reprezentant al intimatei reclamante Munteania Internațional - împuternicirea nr. -/2009, eliberată de Baroul București; lipsesc intimații intervenienți forțați Municipiul B prin Primarul General, - Administrația Fondului Imobiliar, Institutul de Cercetare - Proiectare Sisteme de Producție, AP și
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită, după care:
Părțile prezente arată că nu au alte cereri sau probe de solicitat.
Având în vedere faptul că nu se solicită administrarea de probe, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul recurentei pârâte solicită admiterea cererii de recurs astfel cum a fost formulată, modificarea deciziei recurate, în sensul respingerii apelului formulat de intimata reclamantă.
Critică hotărârea pronunțată în apel pentru faptul că tribunalul a reținut faptul că prima instanță ar fi încălcat principiul disponibilității. Solicită, însă, a se observa că instanța de fond a abordat exhaustiv acțiunea astfel cum a fost modificată de reclamantă, dar nu a încălcat principiul disponibilității. A luat act de declarația reclamantei în sensul că aceasta nu contestă titlul de proprietate al pârâtei, rămânând învestită cu judecarea capătului de cerere vizând protejarea posesiei.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocatul intimatei reclamante susține că prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la temeinicia acțiunii în revendicare, împrejurare ce echivalează cu nepronunțarea pe fondul cauzei, iar instanța de apel a constatat acest aspect, cu motive bine întemeiate și a trimis în mod corect pricina spre rejudecare.
Solicită, așadar, respingerea cererii de recurs, ca nefondată și menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la 20.02.2007 reclamanta MUNTENIA INTERNAȚIONAL SRL a chemat în judecată pe pârâta S SRL solicitând să se dispună grănițuirea imobilului proprietatea sa, situat în B,- și 21 față de terenul proprietatea pârâtei situat în B,- prin stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, să fie obligată pârâta la plata contravalorii lipsei de folosință privind părțile din imobil pe care le ocupă abuziv.
În motivarea acțiunii s-a arătat că imobilul format din construcție, parter și 5 etaje, sediul Hotelului, situat la adresa-- 21 fost dobândit prin aport la capitalul social în baza contractului de asociere nr.1103/ 21.03.1996. Terenul pe care este construit imobilul este dobândit de reclamantă la data de 10.10.2000 în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.3260/10.10.2000, fiind și intabulat în Cartea Funciară nr.1189 având numărul cadastral 1388, terenul din- este intabulat în Cartea Funciară cu numărul cadastral nr.5208, fiind în suprafață de 371 mp și este deținut în proprietate exclusivă de reclamantă.
Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională solicitând să se constate cotele indivize din spațiile comune pe care fiecare dintre proprietari le dețin în proprietate.
În baza art.57 Cod procedură civilă a formulat cerere de intervenție forțată față de MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL, Administrația Fondului Imobiliar, RA, - Club SRL, Farmacia, Teatrul, Teatrul, - Ap SA, - Spot SRL, - SRL, având în vedere că aceste persoane pot pretinde același drepturi ca și reclamanta.
La 23.08.2007 RA a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive față de împrejurarea că el nu poate pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, imobilul ocupat de această parte fiind situat la adresa din nr. 48-50 și nu se învecinează cu imobilul în litigiu.
La data de 6.09.2007 intervenientul forțat Compania Naționala a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa față de împrejurarea că el nu poate pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul având în vedere ca imobilul pe care el îl ocupă este situat în B, nr.48- 50 și nu se învecinează cu imobilul in litigiu.
La data de 6.09.2007 intervenientul forțat Administrația Fondului Imobiliar a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa față de împrejurarea ca el nu poate pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul având în vedere că imobilul din B nr.48-50 este dispus pe mai multe corpuri de clădire ca titularul dreptului de proprietate asupra cotei de 13, 69 din imobilul in litigiu aparține Municipiului B prin Primar general.
La data de 23.10.2007 parata SRL a formulat cerere de renunțare la judecata în contradictoriu cu intervenienții Teatrul și Farmacia.
La data de 19.02.2008 pârâta formulează în scris cerere de renunțare la judecată în contradictoriu cu intervenienții, Spot SRL si Teatrul.
Prin sentința civilă nr.2434/22.02.2008 a Judecătoria sectorului 1 B s-a admis excepția de inadmisibilitate a acțiunii și s-a respins acțiunea pentru acest motiv.
În considerente s-a reținut că reclamanta a renunțat în 19.02.2008 la judecarea primului capăt de cerere, respectiv stabilirea liniei de hotar, condiții în care instanța a rămas investită doar cu celelalte 2 capete de cerere. În aceste condiții cererea privind obligarea pârâtei la respectarea dreptului de proprietate nu are caracterul unei acțiunii în revendicare, fiind în fapt o acțiune posesorie reglementată de art.674-676 Cod procedură civilă.
S-a mai reținut că acțiunea nu îndeplinește cerințele art.674-676 Cod procedură civilă, nefiind făcută dovada că înainte de momentul deposedării, reclamanta a posedat cel puțin un an, reținându-se faptul că pârâta deține unele spații în imobilul în litigiu în baza unui titlu, respectiv a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.2745/22.09.1999, precum și faptul că reclamanta a contestat titlul pârâților asupra acestor spații.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta - Internațional SRL.
În motivele de apel s-a invocat încălcarea principiului disponibilității prin încadrarea abuzivă a capătului 2 din cerere ca fiind o acțiune posesorie reglementată de art.674-676 Cod procedură civilă.
C de-al doilea capăt de cerere a fost precizat verbal, în ședință publică de către apelantă prin avocat, în sensul revendicării, ceea ce s-a promovat fiind o acțiune în revendicare și nu una posesorie.
De asemenea, s-a mai arătat că prin respingerea acțiunii ca inadmisibilă li s-a interzis accesul la justiție, precum și faptul că posedă imobilul în temeiul unui titlu, respectiv contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2745/ 22.09.1999.
Tribunalul București - Secția a V-a Civilă prin decizia civilă nr.100/23.01.2009 a admis apelul, a desființat sentința civilă apelată și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță.
În considerentele deciziei s-a reținut că prin cererea introdusa la Judecătoria Sectorului 1 B apelanta reclamantă - Internațional SRL, în contradictoriu cu pârâta S SRL a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: 1) grănițuirea imobilului proprietatea sa situat in B- si 21 față de terenul proprietatea pârâtei situat in B- prin stabilirea liniei de demarcație dintre cele doua imobile; 2) sa fie obligata pârâta să ii respecte dreptul de proprietate și posesie privind imobilul proprietatea sa; 3) să fie obligată pârâta la plata contravalorii lipsei de folosință privind părțile din imobil pe care le ocupă abuziv.
La termenul din data de 19.02.2008 reclamanta, prin avocat a declarat ca renunță la primul capăt de cerere, dar menține capetele nr.2) si 3) din cererea de chemare în judecată. Totodată, reclamanta prin avocat a precizat că acțiunea formulată este o acțiune în revendicare, întemeiată pe art.480 Cod Civil. Deși au fost făcute aceste precizări, instanța, fără a pune în discuția părților calificarea acțiunii, pentru respectarea principiului contradictorialității, a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii. Pentru a admite aceasta excepție, Judecătoria a apreciat că în cauză cererea are caracterul unei acțiuni posesorii și a respins-o ca inadmisibilă.
Împrejurarea că prima instanță a respins acțiunea, așa cum a fost calificată, ca inadmisibilă, fără a se pronunța asupra temeiniciei acțiunii în revendicare formulată de reclamantă, comparând titlurile părților (deși în motivarea hotărârii reține că reclamanta contestă titlul pârâților asupra spatiilor in litigiu), echivalează cu o necercetate a fondului pricinii. De asemenea, Tribunalul a reținut că prima instanță a calificat ca acțiune posesorie numai al doilea capăt de cerere, iar pe capătul al treilea de cerere privind obligarea paratei la plata contravalorii lipsei de folosință pe o perioadă de trei ani anteriori introducerii acțiunii, nu s-a mai pronunțat, deși soluționarea acestei cereri nu depindea de rezolvarea data capătului doi al acțiunii.
Mai mult decât atât, Tribunalul a reținut că reclamanta a avut acces la un tribunal, dar numai pentru a i se declara inadmisibilă acțiunea prin recalificarea cererii, aceasta nefiind pusă în discuția părților, astfel încât în cauză nu s-au respectat cerințele art.6.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privitor la dreptul la un proces echitabil.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta - SRL.
În motivele de recurs au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Apreciază că soluția pronunțată de judecătorie a analizat diversele tipuri de acțiuni judecătorești în care petitul reclamantei s-ar fi putut încadra.
La termenul de judecată din data de 19.02.2008 intimata - reclamantă a renunțat la judecata capătului de cerere având ca obiect stabilirea liniei de demarcație între proprietăți, menținându-și cererea pentru capetele de cerere privind obligarea recurentei la respectarea dreptului de proprietate și a posesiei imobilului, acaparat abuziv de pârâtă și la plata contravalorii lipsei de folosință.
Astfel, susține recurenta reclamanta - intimată nu a solicitat restituirea unei suprafețe din imobil, teren sau construcție, pe care ar fi pierdut-o prin ocuparea abuzivă de către recurentă. În cauză nu este îndeplinită nici una dintre condițiile revendicării respectiv, cea a proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar și obligarea sa să lase în proprietate și posesie imobilul, și nici nu s-a invocat nevalabilitatea titlului pârâtului, ori caracterul preferabil al titlului reclamanților.
Dimpotrivă, susține pârâtă că reclamanta a recunoscut titlul său și faptul că nu îl contestă.
Astfel, capătul doi de cerere nu poate avea decât natura juridică a unei acțiunii posesorii, întemeiată pe dispozițiile art. 674- 676 Cod procedură civilă, plângându-se de respectarea proprietății și a posesiei.
Sub aspectul valabilității, intimata a solicitat anularea titlului recurentei, proces soluționat irevocabil.
Intimata - reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele dosarului în raport cu critica formulată Curtea va respinge recursul ca nefondat având în vedere următoarele considerente:
Posesia este definită ca exercițiul unei puteri de fapt, care dă posibilitate posesorului de a se comporta față de lucru ca și când el ar fi adevăratul titular al dreptului real, căruia îi corespunde în mod normal puterea de fapt exercitată prin acte materiale și acte juridice.
Ca stare de fapt, independentă de dreptul real asupra lucrului, posesia este apărată de lege, prin efectele juridice pe care le produce în favoarea posesorului, ceea ce înseamnă că posesorul are anumite drepturi, în simpla sa calitate de posesor.
Prin acțiunile posesorii se apără posesia, ca stare de fapt, independent de existența unui drept real ce ar trebui să se afle la baza sa, art.674-676 Cod procedură civilă.
Acțiunea în revendicare, se întemeiază în drept pe dispozițiile art.480 cod civil și este acțiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului, cere restituirea acestuia de la cel la care se găsește. Altfel spus, proprietarul neposesor cerere posesorului neproprietar recunoașterea dreptului său de proprietate și restituirea lucrului.
Temeiul juridic al acțiunii în revendicare îl constituie dreptul de proprietate asupra lucrului respectiv, spre deosebire de acțiunile posesorii, unde temeiul juridic este posesia ca stare de fapt.
Potrivit art.129 alin. 4 și 6 Cod procedură civilă judecătorul are obligația de a cere lămuriri cu privire la situația de fapt și de drept și de a se pronunța numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
În ședința publică de la 19.02.2008 reclamanta - intimată a precizat expres că acțiunea se întemeiază pe dispozițiile art. 480 Cod civil și că este proprietara spațiilor în litigiu.
Reclamanta - intimată a solicitat prin petitul acțiunii, capătul al II-lea de cerere, în primul rând respectarea dreptului său de proprietate,a posesiei, invocând împrejurarea că imobilul a fost acaparat abuziv "din proprietatea sa".
În acest sens, s-a arătat că deține imobilul în temeiul actului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.3260/10.10.2000 la Biroul Notarului Public, fiind dobândit de la - SA, care la rândul său a dobândit proprietatea în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de Ministerul Turismului seria - nr.0465 la data de 20.12.1995 (fila 12 dosar fond).
Toate aceste elemente, precum și motivarea în fapt și în drept a acțiunii restrânse erau de natură a da o calificare corectă a acțiunii, ca și acțiune în revendicare și nu posesorie.
Astfel, reclamanta - intimată a invocat dreptul său de proprietate, întemeiat pe un act translativ de proprietate, împrejurarea că nu deține posesia unor spații din imobil ce face obiectul litigiului și solicitarea ca pârâta - recurentă să respecte atât dreptul de proprietate al reclamantei, cât și posesia.
Faptul că în petit nu se regăsește expresia consacrată de a fi obligată pârâta să lase în deplină proprietate și posesie imobilul, nu este de natură a schimba cauza juridică a acțiunii și temeiul juridic al acesteia, instanța având destule elemente prin care să poată califica corect natura juridică a acțiunii.
Curtea nu va reține apărarea recurentei în sensul că reclamanta nu contestă titlul de proprietate al pârâtei, acesta fiind deja discutat irevocabil sub aspectul valabilității sale, în cadrul unei acțiunii în anulare, întrucât, acțiunea în revendicare are și situația premisă în care ambele părți, reclamant și pârât, prezintă un titlu de proprietate valabil asupra bunului revendicat.
În ceea ce privește, cel de-al III-lea capăt de cerere referitor la contravaloarea lipsei de folosință, instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel, excepția inadmisibilității acțiunii fiind motivată exclusiv sub aspectul acțiunii posesorii și a dispozițiilor art. 674-676 Cod procedură civilă.
Astfel fiind, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă cu referire la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă împotriva deciziei civile nr.100/23.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă MUNTENIA INTERNATIONAL, intimații intervenienți forțați MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, - ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR, INSTITUTUL DE CERCETARE - DE PRODUCȚIE, AP și
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.B/
2 ex/19.10.2009
------------------------------------------
- Secția a V-a -
-
Jud.Sector 1 -
Președinte:Doinița MihalceaJudecători:Doinița Mihalcea, Daniela Adriana Bînă, Ioana
