Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1782/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1782/R/2008
Ședința publică din data de 26 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean președintele secției
JUDECĂTORI: Denisa Băldean, Lucia Ștețca Valentin Mitea
- - - vicepreședintele Curții de Apel
Grefier:
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanții G, precum și recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 108/A din 3 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- privind și pe pârâții, și, având ca obiect grănițuire.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 12 septembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Asupra recursurilor declarate reține:
Prin sentința civilă nr. 5791 din 23 noiembrie 2007 Judecătoriei Baia Mare, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor și.
S-a respins față de aceste pârâte cererea formulată de reclamanții G, și.
S-a admis în parte cererea formulată de reclamanții G, și în contradictoriu cu pârâții și, și.
S-a stabilit pentru aliniamentul 5-15 din planul de amplasament și delimitare redactat de expert ing. G la data de 05.04.2007 și care face parte integrantă din prezenta hotărâre linia de hotar dintre terenul identificat cu nr. top 4998/5/1 în 13371 BMp roprietatea reclamanților și și terenul identificat cu nr. top 4998/6/1 și 4998/6/2/2 din 8984 BMp roprietatea pârâților și.
S-a respins petitul prin care s-a solicitat obligarea pârâților și să demoleze construcția situată în B M,- și să lase în deplina proprietate și pașnica folosință a reclamanților terenul cu suprafața de 376mp.
S-a stabilit pe aliniamentul 13-12-10 din planul de amplasament și delimitare redactat de expert ing. G la data de 05.04.2007 și care face parte integrantă din prezenta hotărâre linia de hotar dintre terenul identificat cu nr. top 4998/5/2 în B M, proprietatea reclamanților G și și terenurile identificate în 18690 B M cu nr. top 4998/6/2/2, proprietatea pârâților și.
Au fost obligați pârâții și să predea în deplina proprietate și pașnica folosință reclamanților G și terenul cu suprafața de 15 mp delimitat de punctele 12-14-15-13 în planul de amplasament și delimitare încheiat de expert ing. G la data de 05.04.2007.
Au fost obligați pârâții și să predea în deplina proprietate și pașnica folosință a reclamanților G și terenul cu suprafața de 105 mp delimitat de punctele 10-11-14-12 în planul de amplasament și delimitare încheiat de expert ing. G la data de 05.04.2007, cu excepția terenului efectiv de fundație.
S-au respins petitele prin care s-a solicitat obligarea pârâților și să demoleze fundația construcției și autorizarea reclamanților să demoleze construcția.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților și cheltuieli de judecată în cuantum de 146,6 lei iar reclamanților G și cheltuieli de judecată în cuantum de 629,6 lei.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut că în 11371 BMe ste înscris dreptul de proprietate al reclamanților și asupra terenului cu suprafața de 2000 mp identificat cu nr. top 4998/5/1, drept dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1042/2002 încheiat cu în favoarea căreia s-a înscris anterior acest drept cu titlul de vânzare-cumpărare prin transcrierea parcelei din 11678 B
Conform acestei cărți funciare reclamanții G și sunt proprietarii terenului cu suprafața de 877mp identificat cu nr. top 4998/5/2 pe care l-au dobândit prin vânzare-cumpărare de la și.
Succesiunea înscrierilor din această carte funciară atestă că primul proprietar tabular al parcelei originare cu nr. top 4998/5 cu suprafața de 2877 mp a fost al cărui drept de proprietate s-a înscris cu titlu de împroprietărire prin Reforma Agrară, mențiune urmată de înscrierea dreptului de proprietate asupra acestei parcele în favoarea lui căreia i-a fost atribuit prin titlul de proprietate nr. 6014/24. Ulterior, și-a înstrăinat terenul pe care l-a dezmembrat în cele două parcele ai căror proprietari actuali sunt reclamanții.
Pârâta și defunctul au dobândit în anul 1988 dreptul de proprietate asupra casei evidențiate pe parcela cu nr. top 4998/6 cu suprafața de 2877 printr-un contract autentic de vânzare-cumpărare încheiat cu proprietarii anteriori și care și-au înscris dreptul de proprietate transmis tot cu titlu de vânzare-cumpărare în anul 1974 de către primul proprietar tabular G al cărui drept de proprietate fost înscris în baza împroprietăririi prin Reforma Agrară. Datorită interdicției de înstrăinare a terenurilor instituită prin Legea nr. 58/1974, în vigoare la data la care familia a contractat cu familia, terenul a trecut în proprietatea statului după ce a fost dezmembrat în prealabil în nr. top 4998/6/1 cu suprafața de 100mp și nr. top 4998/6/2 cu suprafața de 2777 mp.
Prin ordinul prefectului nr. 7019/18.08.1993 s-a constituit în favoarea pârâților și dreptul de proprietate asupra acestor terenuri, pârâții care și-au înscris dreptul de proprietate în iar ulterior, în anul 2001, s-au evidențiat două corpuri de construcții - casă și anexe - pe ambele parcele.
În anul 2004 parcela cu nr. top 4998/6/2 este dezmembrată conform schiței vizate sub nr. 362/2004 de fostul ONCGC M în nr. top nou 4998/6/2/1 cu suprafața de 800mp parcela ulterior înstrăinată prin contractul de vânzare - cumpărare încheiat cu pârâții, și care și-au înscris dreptul de proprietate în 18690 B M, respectiv nr. top nou 4998/6/2/2 asupra căreia au rămas proprietari pârâții.
Aceasta este situația de a terenurilor aflate în proprietatea părților a căror delimitare în cadrul acțiunii în grănițuire presupune potrivit art. 584 cod civil identificarea liniei de hotar originare dintre fondurile de teren stabilită prin cale amiabilă prin voința comună a proprietarilor sau impusă prin hotărâre judecătorească sau lege. Cele două rapoarte de expertiză în specialitatea topografie au identificat în mod diferit aliniamentul liniei de hotar, fiecare expert raportându-se la criterii tehnice diferite.
Ambii experți concluzionează însă că limitele folosinței actuale a părților nu coincid limitelor de carte funciară ale parcelelor, puncte de vedere fundamentate pe argumente aflate în contradicție.
Din raportul de expertiză încheiat de expertul inginer G și completările ulterioare rezultă că măsurătorile din teren au fost corelate cu planul cadastral 1:2880 care a fost avut în vedere ca reper pentru identificarea limitelor cadastrale ale parcelelor a căror grănițuire se solicită și la care expertul s-a raportat pentru a determina linia de hotar care, în varianta propusă de către expertul, coincide cu limitele de carte funciară.
În funcție de acest reper, în raportul de expertiză cu completări, al dlui expert G, se constată că terenul proprietatea pârâților și identificat cu nr. top 4998/6/1 și 4998/6/2/2 delimitat de punctele 14-5-6-7-8-14, cărui suprafață tabulară este de 2000mp, se extinde pe o suprafață de 2420 mp conform folosinței actuale a pârâților iar terenul identificat cu nr. top 4998/6/2/1 pe care îl folosesc pârâții are suprafața de 953 mp, delimitată de punctele 11-14-8-9-11 din anexa la raport expertiză deși în este înscrisă suprafața de 800mp.
Situația constatată de către expert este alta în cazul reclamanților care dețin efectiv suprafețe mai mici decât cele din: reclamanții au în folosință o suprafață de 1708mp ale cărei limite sunt determinate de punctele 2-4-5-14-2 deși parcelei cu nr. top 4998/5/1 din 13371 îi corespunde suprafața de 2000mp iar terenul aflat în folosința reclamanților are o suprafață mai mică cu 204 mp decât cea evidențiată în de 800mp.
Expertul reține că terenul aflat în folosința familiei este delimitat prin garduri pe latura nordică învecinată cu reclamanta, latura estică dinspre Str. - și pe cea sudică unde se învecinează cu M. Această ultimă latură este reținută ca fiind identică cu limita de, fiind avută în vedere la efectuarea măsurătorilor.
Configurația actuală a terenurilor este diferită și nu mai corespunde vechilor limite, după cum se observă din schițele configurative conturate de către ambii experți.
A doua expertiză efectuată de către expert ing. confirmă modificarea limitelor de însă susține că limitele actuale ce corespund modalității de folosință coincid configurației pe care parcelele originare cu nr. top 4998/5 și 4998/6 au avut-o încă din anul 1988 implicit la data la care antecesorii tabulari ai părților au dobândit terenurile în proprietate.
Explicația dată de către dl expert se întemeiază pe configurația celor două parcele redată în aerofotoplanul scara 1: 5000 realizat în anii 1961-1965 și aerofotoplanul scara 1:1000 realizat în anul 1988 care, după ce reiese și din schița - anexa 3 la raport, respectiv copia aerofotoplanului -anexa 4 confirmă că în anul 1988 parcela cu nr. top 4988/6 aflată la acea dată în proprietatea familiei de la care au cumpărat ulterior pârâții avea aceleași limite cu cele determinate potrivit folosinței actule și că parcela cu nr. top 4988/5 din care au rezultat parcelele deținute de către reclamanți avea dimensiunile mult mai reduse decât cele originare.
Chiar dacă martorii M și susțin că nu au intervenit modificări în ce privește configurația parcelelor în litigiu de la data la care parcela cu nr. top 4998/6 a intrat în proprietatea familiei și, martori care sunt proprietarii altor terenuri aflate în vecinătatea părților, aceste susțineri sunt contrazise de către martora, persoana de la care au cumpărat reclamanții. Această martoră care este și fiica primei proprietare după anul 1990 - a confirmat că la ridicarea noii case de către pârâții și a gardului de pe limita nordică aceștia nu au respectat limita de hotar stabilită la punerea în posesie a lui căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 ocupând o porțiune din terenul cu nr. top 4998/5/2, că au existat discuții între martoră și pârâți dar că aceasta nu a intervenit pentru a împiedica edificarea noii construcții și a gardului dincolo de vechiul hotar. Aceeași martoră a mai declarat că la cumpărarea terenului cu nr. top 4998/5/1 reclamanții aveau cunoștință despre această împrejurare și că implicit, la data la care au cumpărat gardul și casa pârâților aveau amplasamentul redat în ambele rapoarte de expertiză amplasament care încalcă limita de
În aceste condiții, instanța a calificat pasivitatea antecesorilor tabulari ai reclamanților - martora - drept o recunoaștere tacită a noului hotar dintre parcela cu nr. top 4998/5/1 ai cărei proprietari au devenit și parcela cu nr. top 4998/6/1 și 4998/6/2 ai căror proprietari la acea dată erau pârâții.
La data la care s-a înscris dreptul de proprietate în favoarea lui pârâții nu aveau în proprietate nici o suprafață din terenul trecut în proprietatea statului. Cartea funciară și titlul de proprietate garantează existența dreptului de proprietate, nu și întinderea lui, însă nu s-a contestat că suprafața atribuită lui a fost de 2877 mp și nici că proprietatea lui și, antecesorii tabulari ai pârâților se restrâng la aceeași suprafață, mai exact la parcela cu nr. top 4988/6 a cărei configurație inițială prin Reforma Agrară a fost identică cu cea a parcelei cu nr. top 4988/5. fără a se dovedi modificarea amiabilă sau prin hotărâre judecătorească a acestor parcele.
OCPI M confirmă în adresa nr. 5059/30.10.2007 că topografică 1:2880 a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate în baza legilor proprietăților mențiune care atestă că parcela atribuită prin titlul de proprietate emis în favoarea lui a avut aceeași configurație cu cea redată în hartă și care nu corespunde limitelor folosinței actuale.
Totodată extinderea folosinței pârâților de la 2800mp la 3373mp nu are justificare scriptică printr-o rectificare a suprafeței din
Relevanța aerofotoplanurilor la scara 1:7000 și 1:5000 realizate în anul 1988 și 1961-1965 sub aspectul modului de delimitare a parcelelor rezultă din aceeași adresă a OCPI M în care se precizează că aceste planuri redau situația în teren de la data la care au fost realizate. Prin urmare chiar dacă limitele folosinței faptice erau cele constatate de către expertul, după anul 1990 reconstituirea dreptului de proprietate și înscrierea în baza titlului prin care parcela cu nr. top 4998/5 a fost atribuită lui s-a făcut în considerarea limitelor originare ale parcelelor redate de 1: 2880 la care unicul proprietar de la acea dată - unitatea administrativ teritorială- a revenit.
Concluziile dlui expert G referitoare la neconcordanța din schița vizată cu nr. 2616/2001 ce a stat la baza evidențierii construcțiilor pe parcela cu nr. top 4998/6/1 și 4998/6/2 nu înlătură eficiența acestei probe întrucât în completarea depusă la fila 106 expertul nu face decât să afirme că există neconcordanțe între forma parcelelor conturată în acea schiță la scara 1: 2000 față de scara 1: 2880 și pe care o susține ca fiind cea corectă, după cum se menționează și în adresa OCPI
Opțiunea pentru linia de hotar determinată de acest expert este întărită și prin aceea că atât în raportul pe care l-a încheiat, cât și în cel al dlui se constată respectarea vechii linii de hotar dintre terenul proprietatea pârâților și față de vecinul de la sud al acestora, martorul M, fiind identificate un stâlp de beton, gardul vechi și plantația de vie ca repere naturale. Dacă înspre acest vecin limitele sunt reale atunci extinderea suprafeței aflate în folosința pârâților nu poate fi justificată decât pe linia de demarcație ce constituie obiectul litigiului dintre părți.
Probele administrate în cauză nu au confirmat modificarea limitelor originare dintre terenul proprietatea reclamanților identificat cu nr. top 4998/5/2 și terenurile identificate cu nr. top 4998/6/2/2 proprietatea pârâților, respectiv cu nr. top 4998/6/2/1 proprietatea pârâților, terenuri care conform declarațiilor martorilor au fost delimitate prin Ť. fără a se identifica aceste elemente sau alte repere necontestate. În consecință linia de hotar a fost stabilită pe aliniamentul ce corespunde limitelor de
Deși raportat la această linie de hotar fundația edificată fără autorizație de către pârâții încalcă limitele proprietății lor - parcela cu nr. top 4998/6/2 - nu s-a făcut dovada relei credințe, în sensul de a cunoaște că s-au extins cu fundația dincolo de limitele proprietății. Dimpotrivă, convingerea chiar dacă eronată a pârâților, că terenul pe care este edificată construcția le aparține este întărită de neopunerea proprietarilor terenului de la acea dată și amplasarea construcției pe aliniamentul continuu gardului pârâților care delimita proprietatea acestora de cea a familiei la acea dată. Nu poate fi reținută nici o culpă eventuală din partea pârâților care au apelat la un expert topograf autorizat care a întocmit planul de situație nr. 10917/2004 în vederea obținerii autorizației de construire. În nici un caz lipsa autorizației nu atrage obligația civilă de demolare a părții de construcție întrucât această măsură se încadrează în materia răspunderii contravenționale în care instanța nu are decât atribuții de control judecătoresc, fără a putea constata fapte de natură contravențională încadrate în dispozițiile Legii 50/1991.
Nu are incidență nici cazul reglementat în art. 494 alin 3 Cod civil întrucât reclamanții-proprietari ai terenului nu invocă aproprierea părții de construcții ridicate de către pârâți.
Împotriva sentinței au declarat apel, în termen legal, reclamanții G, și, solicitând schimbarea în parte a sentinței în sensul admiterii în întregime a acțiunii reclamanților, conform precizării depuse la 17.2006, respectiv admiterea capetelor de cerere privind revendicarea și ridicarea construcțiilor care au fost edificate pe terenul proprietatea reclamanților.
Prin decizia civilă nr. 108/03.04.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureșs -a respins ca nefondat apelul reclamanților, fiind obligați reclamanții să plătească intimaților, și suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că pârâții folosesc terenul de aproximativ 18 ani, cu limitele preluate de la vechiul proprietar respectiv.
În partea sudică a terenului, în vecinătatea terenului aparținând lui, între pct. 107-128 din expertiza efectuată de ing. se află un gard din beton preluat de la vechiul proprietar.
În punctul 139 se află un stâlp din beton, preluat de pârâți ca și capăt de mejdă la momentul preluării amplasamentului.
Litigiul dintre părți se poartă pe aliniamentul 116-111-120-123 porțiune pe care există gard cu fundație din beton edificat de pârâți și, în continuare pe aliniamentul 123-130-136-149, porțiune pe care se află amplasați Ť.
Reclamanții apelanți au arătat că lor nu le reiese în teren suprafața din contractele de vânzare-cumpărare, adică 2000 mp la reclamanții (nr. top. 4998/5/2) și 877 mp la reclamanții (nr. top. 4998/5/1).
Între suprafața totală scriptică din CF-urile reclamanților adică 2877 mp și suprafața folosită în teren de 2426 mp, se constată o lipsă de 451 mp, pe care reclamantul o explică prin nerespectarea de către părți a mejdei propuse de Comisia locală pentru aplicarea Legii 18/1991.
Între suprafața totală din CF-urile părților de 2877 mp și cea folosită în teren de 3467 mp, se constată un plus de 590 mp. Întrucât CF-urile nu garantează întinderea suprafețelor, părțile aveau tot interesul să-și delimiteze suprafețele cumpărate.
Expertul a arătat că toate întabulările sunt eronate cu privire la suprafețe și numere topografice înscrise în CF în favoarea pârâților.
La data întabulării, limitele de folosință ale părților nu mai corespundeau cu limitele de proprietate evidențiate în planurile de CF.
Suprapunând situația din teren cu cea cuprinsă pe aerofotoplan în anul 1998, expertul a constatat că situația din teren corespunde sub aspect de suprafața și limita de folosință, diferențele fiind foarte mici.
Linia de hotar dintre părți este pe aliniamentul descris de punctele 116-111-120-123-138-136-148.
Instanța de fond a apreciat corect acceptând ideea că, de principiu, cele două expertize nu se contrazic.
Stabilirea mejdei pe aliniamentul 5-15 corespunde voinței proprietarilor intimați. Apelanții nu au dovedit că n-ar fi acceptat această mejdă la data cumpărării. Reaua credință a intimaților pârâți nu a fost dovedită, astfel că respingerea petitului de demolare a fundației este corectă
Reținând că judecătoria a făcut o aplicare corectă a prev. art. 584, 480.civ. tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Împotriva deciziei au declarat recursuri reclamanții G și, precum și reclamanții și.
În recursul lor, reclamanții solicită modificarea deciziei, admiterea apelului și, pe cale de consecință, admiterea în întregime a acțiunii.
În motivele de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ. decizia este criticată întrucât prin soluția adoptată nu s-a ținut cont de faptul că punerea în posesie în baza Legii fondului funciar și eliberarea titlului de proprietate s-au făcut pe vechile amplasamente după vechea configurație din hărțile cadastrale și nicidecum după folosința exercitată asupra terenurilor în perioada CAP-ului.
Afirmă reclamanții că scopul Legii nr. 18/1991 a fost tocmai acela de a restitui fostele proprietăți în integralitatea lor pe vechile amplasamente.
Recursul reclamanților, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8.pr.civ. critică decizia sub următoarele aspecte:
Concluziile expertizelor topografice efectuate în cauză, fiind diferite se impunea efectuarea unei alte expertize, eventual de către o comisie formată din trei experți pentru corecta stabilire a stării de fapt.
Instanța de fond și nici instanța de apel nu au intrat efectiv în cercetarea fondului și nu s-au pronunțat asupra capătului de cerere privind revendicarea unei suprafețe de teren de către reclamanții.
De asemenea, reclamanții invocă faptul că instanțele au ignorat că proprietatea terenurilor în litigiu s-a redobândit prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991, în baza cărora punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate s-a făcut pe vechiul amplasament, după vechea configurație a parcelelor și nicidecum după folosința exercitată în perioada CAP-ului.
Prin întâmpinare, intimații, și au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, cu cheltuieli de judecată.
Recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Prima instanță a reținut corect starea de fapt în privința modului de dobândire și întinderii dreptului de proprietate al părților asupra parcelelor cu nr.top. 4998/6 și nr. 4998/5, însă, deși antecesorilor în drepturi ai reclamanților, cât și pârâtului, dreptul de proprietate le-a fost reconstituit, respectiv constituit în temeiul Legii nr. 18/1991, nu s-a dat nici o relevanță juridică acestui aspect.
Nu s-a cercetat modul în care beneficiarii reconstituirii și constituirii dreptului de proprietate au fost puși în posesie de către Comisia municipală B M de aplicare a Legii fondului funciar, acest aspect fiind esențial pentru soluționarea cererilor de revendicare și grănițuire formulate de reclamanți.
Parcelele cu nr. top 4998/6 și nr. 4998/5, au avut întindere egală iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pentru ambele în limita a câte 2877 mp, asupra acestei întinderi purtând drepturile actuale ale părților.
Este real că înscrierea în cartea funciară garantează existența dreptului nu și întinderea acestuia, însă nu trebuie considerat că folosința exercitată de pârâții după anul 1993 asupra unei suprafețe de 496 mp, suplimentar peste ceea ce le-a fost constituit prin Ordin al Prefectului M, a creat în favoarea acestora un drept de proprietate.
În cauză, linia de hotar originară trebuie raportată la momentul ulterior punerii în posesie în baza Legii nr. 18/1991, iar necercetarea pricinii sub acest aspect echivalează cu nesoluționarea fondului.
Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 3 și 5.pr.civ. urmează a se admite recursurile declarate de reclamanți, a se casa decizia cu trimiterea cauzei aceleiași instanțe spre rejudecare.
În rejudecare, se va completa probațiunea astfel: părțile vor fi obligate a depune procesele-verbale de punere în posesie; vor fi audiați membrii ai comisie de fond funciar, care au participat la punerea în posesie, precum și martorul G, propus de reclamanții; se va efectua o nouă expertiză topografică care să evidențieze limitele proprietăților părților astfel cum au fost recunoscute prin aplicarea Legii nr. 18/1991.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții G și precum și recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 108/A/03.04.2008 a Tribunalului Maramureș, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.SL/dact.
3 ex./16.10.2008
jud.apel: /
jud.primă instanță:
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Lucia Ștețca Valentin Mitea
