Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 1937/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1937/R/2008
Ședința publică din 10 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamantul G împotriva deciziei civile nr.107/A din 3 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, privind și pe pârâții intimați, și, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta reclamantului recurent G, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar-fila 20, intimații și, asistați de avocat, precum și în reprezentarea intimaților și, cu împuternicire avocațială la dosar-fila 21, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar declarația notarială din data de 9 octombrie 2008, din care rezultă că recurentul nu a încheiat niciodată o declarație autentică cu intimații, și, cu privire la stabilirea liniei de hotar, declarație a cărei legalizare a fost făcută de către Biroul Notarilor Publici și.
La întrebarea instanței, reprezentanta intimaților arată că a luat cunoștință despre conținutul acestui înscris.
Reprezentantele părților prezente arată că nu au excepții sau alte cereri de formulat în probațiune.
Curtea, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității acelor motive de recurs ce vizează netemeinicia hotărârii atacate, având în vedere că punctele 10 și 11 ale art. 304.proc. civ. au fost abrogate prin art.I, pct. 1111și 112 din nr.OUG 138/2000.
Reprezentanta reclamantului recurent, solicită respingerea excepției inadmisibilității invocată de către instanță.
Reprezentanta pârâților intimați, solicită admiterea excepției inadmisibilității invocată de către instanță.
Curtea apreciază că la dosar sunt suficiente probe pentru justa cauzei, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unui nou raport de expertiză de către o comisie de experți, cu cheltuieli de judecată în sumă de 7126 lei, în toate fazele procesuale.
Reprezentanta pârâților intimați solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și pe cale de consecință menținerea deciziei recurate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată. În susținere, arată că apelul s-a referit numai la suprafața de 2190 mp și nicidecum la cele 2 expertize efectuate în cauză.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.8166 din 18 decembrie 2007 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul G față de acești pârâți.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul G n contradictoriu cu pârâtii și.
S-a stabilit linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantului identificat în CF. 277 cu nr. top 580/2 și terenul proprietatea pârâților identificat în CF. 914 cu nr. top 581/1 pe aliniamentul 3-4-5-6-7-8-9-10 evidențiat în Anexa 1 raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie încheiat în luna septembrie 2005 de expertul ing., raport care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a respins petitul având ca obiect revendicare imobiliară.
S-au compensat parțial cheltuielile de judecată.
Reclamantul a fost obligat să plătească pârâților și cheltuieli de judecată în cuantum de 400 lei.
Pârâții și au fost obligați să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 151 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că potrivit CF nr. 277 dreptul de proprietate asupra terenului, în suprafață totală de 7453 mp. casei și anexelor identificate cu nr. top 579 și 580/2 este înscris în favoarea reclamantului G, drept stabilit prin sentința civilă nr. 5968/03.09.2001 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 5652/2001 prin care s-a admis acțiunea formulată de către reclamant în contradictoriu cu, dispunându-se perfectarea unei promisiuni sinalagmatice de vânzare cumpărare încheiată cu privire la teren.
Dreptul de proprietate al pârâtului asupra terenului în suprafață de 1000 mp. identificat cu nr. top. 581/1 în CF. 914 pe care s-au notat o casă și anexe gospodărești a fost recunoscut cu titlu de moștenire și uzucapiune prin sentința civilă nr. 4370 pronunțată de Judecătoria Baia Mare la data de 13.07.2004 în dosarul nr. 7379/2003, fără ca în acel litigiu să aibă calitatea de parte și reclamantul Întrucât la data pronunțării acestei hotărâri pârâtul era căsătorit cu pârâta fiind confirmată posesia exclusivă exercitată asupra terenului identificat cu nr. top 581/1 o perioadă de mai mult de 30 de ani, în temeiul art. 30 alin.1 fam. s-a reținut calitatea pârâtei de coproprietar în devălmășie.
Pentru stabilirea liniei de hotar care delimitează proprietățile reclamantului și pârâților și s-au administrat probe, care nu au confirmat existența unei convenții a părților privind modul de delimitare a celor două proprietăți care să pună în discuție temeiurile promovării unei acțiuni în grănițuire. Confirmarea de către cei patru martori audiați a existenței unor semne naturale de hotar constând în albia unei și răchiți, precum și necontestarea limitelor de către niciuna dintre părți până la momentul în care pârâții au început lucrările de edificare a unei construcții nu se pot substitui elementelor probatorii ale actului juridic în care s-ar fi materializat eventualul acord realizat între părți.
Mai mult pârâții nu au invocat date precise privind condițiile în care s-a încheiat acea convenție sau cel puțin perioada de timp în care ar fi intervenit, considerente pentru care instanța a constatat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 584 civ. pentru a stabilii limitele exterioare ale celor două proprietăți.
Ambele rapoarte de expertiză încheiate în cauză, atât cel redactat de către dl. expert cât și constatările d-nei expert desemnată să efectueze noua expertiză încuviințată suplimentar în cauză au constatat că terenul identificat cu nr. top.580/2 aflat în proprietatea reclamantului se învecinează cu terenul identificat cu nr. top.581/1 deținut de către pârâții și, acestea fiind cele două fonduri ale căror limite urmează a fi delimitate în acest cadru procesual.
care urmează a fi parcurs de linia de hotar a fost identificat în mai multe variante prin cele două rapoarte de expertiză și ulterior, completările d-nei expert.
Primul raport de expertiză încheiat de către dl. a identificat cele două proprietăti având în vedere limitele determinate de situația de carte funciară evidențiată în planul topografic 1:2880 redactat în urma cu circa 100 ani, concluzionând că potrivit identificării topografice a celor două parcele linia de hotar este delimitată de punctele în anexa 5 raportului de expertiză și că față de aceste repere pârâții ocupă suprafața de 90 mp. din terenul proprietatea reclamantului, suprafață pe care sunt edificate gardul și peretele din fundația casei pârâților aflată în curs de execuție.
Expertul și-a întemeiat aceste concluzii pe confruntarea limitelor celor două proprietăti relevată de planul 1:2880, cele două schițe de dezmembrare nr.1900/2001 și nr. 950/2003 ce au stat la baza înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară în favoarea reclamantului G și a pârâtului, precum și de situația actuală în care parcelele sunt delimitate faptic de un și arbuști.
Având în vedere cele trei puncte de reper redate în planul topografic 1:2880 dar și în teren: intersecția drumului județean (nr. top 606) cu un drum de acces ( nr. top. 256), cu un alt drum (nr.top. 244) și drumul cu nr. top 590/1 care delimitează lateral terenul pârâtului în funcție de care s-a făcut suprapunerea limitelor de fapt ale proprietăților cu limitele conturate în planul topo la scara 1:2880 s-a constatat că traseul pârâului s-a modificat fără a se regăsi pe același amplasament redat în planul 1:2880. Se mai reține că schițele întocmite la identificarea terenurilor în cadrul celor două procese finalizate cu recunoașterea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului și a pârâtului corespund limitelor de fapt ale proprietăților.
Noua expertiză încuviințată în cauză propune două variante ale liniei de demarcație a proprietăților, fiecare stabilite pe baza unor criterii diferite: situația de carte funciară și pretinsul traseu al liniei de hotar originare care separa cele două proprietăți până la deschiderea conflictului dintre părți determinat de începerea lucrărilor de executare a casei.
În raportul de expertiză depus la fila 174-179 din dosar s-a stabilit linia de hotar pe traseul original care urma linia de curgere a albiei pârâului care delimitează cele două proprietăți pe o întindere de 25,6 m, fiind identificată limita de demarcație pe aliniamentul 34569 din Anexa 1.
Linia de hotar a fost stabilită prin suprapunerea măsurătorilor din teren cu vechea hartă cadastrală a localității întocmită la scara 1:2880 luându-se în considerare ca puncte de reper intersecția a două drumuri locale evidențiate în Anexa 1 prin punctele 68,69,70,71 și 45,52,53 cu drumul județean cu nr. top.606 a căror configurație actuală corespunde celei din vechea hartă de carte funciară precum și mejda nordică a terenului proprietatea reclamantului care în punctele 78-76 se suprapune hărtii cadastrale. S-a mai retinut că reclamantul nu a contestat că pârâul delimitează proprietatea sa de cea a terțului începând cu punctele 10 până la 22 în configurația din teren, avându-se în vedere și cele două răchiți din apropierea punctelor 6 și 7 luate în considerare ca puncte naturale de hotar.
Din suprapunerea situației din teren pe cea evidențiată în cadastrală a mai rezultat că punctul de intersecție al parcelelor cu nr. top 580/2 și 581/1 cu drumul județean cu nr. top 606 notat cu A în Anexa 1 este situat la 5 față de punctul actual de intersecție al acelorași parcele notat cu 3 în aceeași anexă.
Concluzia raportului de expertiză a fost acea că situația de carte funciară nu se suprapune situației din teren, mai precis că modalitatea de delimitare a tuturor limitelor proprietăților părților nu respectă limitele parcelelor conform hărții cadastrale, concluzie care se și regăsește și în primul raport de expertiză.
Prin urmare în această variantă nici gardul ridicat de către pârâți nu încalcă limita de demarcație a celor două proprietăți.
Completându-și argumentele d-na expert menționează că la suprapunerea situației din teren pe cadastrală nu a avut în vedere configurația actuală a drumului cu nr. top 590/1 ce trece la est de terenul aferent parcelei cu nr. top. 581/1 proprietatea pârâtului întrucât acel drum și-a schimbat configurația, în același sens fiind și concluziile d- expert.
La solicitarea reclamantului s-a dispus completarea noului raport de expertiză prin efectuarea măsurătorilor avându-se în vedere coordonatele din sistemul cadastral național, sistem care are la bază transpunerea limitelor evidențiate de vechile hărți pe baza măsurătorilor aero- la scara 1:5000 (pct. 4-4 din completarea depusă la fila 176) în timp ce vechile hărți redau detalii mai precise fiind întocmite la scara 1:2880.
În baza măsurătorilor în coordonatele din sistemul național s-a constatat că linia de hotar urmează aliniamentul 48 din Anexa 1 a completării raportului, variantă în care pârâții ocupă 23,4 mp. din terenul - cu nr. top.580/2 proprietatea reclamantului. Punctele de reper avute în vedere au fost următoarele: suprapunerea poziției actuale a celor patru drumuri și a altor linii de hotar măsurate cu cadastrală precum și a punctelor 90-94 de pe limita nord-estică a terenului proprietatea reclamantului cu limita nord-estică a parcelei cu nr. top 581/2.
major al reținerii acestei variante îI constituie translația pe o distanță de 4-5 m, cu menținerea aproape identică a ondulațiilor, a pârâtului care împarte cele două proprietăți, opinia expertului fiind că având în vedere configurația terenurilor în în punctele 79-88 din partea superioară, translația nu se putea realiza deoarece valea nu poate curge la deal iar pe malul pârâului cresc arini care nu permit deplasări ale amplasamentului așa ușor.
Cea de-a treia variantă redată la pct. 4.3.completate ulterior la fila 190 din dosar identifică limita de demarcație a proprietăților pornind de la suprapunerea aliniamentului pârâtului în vechea situație cadastrală și configurația lui actuală. Conform acestui procedeu s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul B,C,D,A în Anexa 4, situație în care pârâtul ar ocupa suprafața de 56 mp. din parcela cu nr. top.580/2. Referirea d-nei expert că reclamantul ar ocupa această suprafață constituie o eroare materială nesusceptibilă de interpretare. Dacă în aceste variante traseul pârâului se suprapune în punctele 49-52 și 79-88 s-a constatat că există o rotatie a traseului pârâului în punctele 49-43 care reprezintă zona în litigiu și ar determina concomitent o translație spre nord a limitelor parcelelor față de mejdele actuale.
Instanța a apreciat că noua expertiză efectuată de către d-na expert este relevantă în cauză întrucât raportul de expertiză și completările ulterioare redau cu argumente atât tehnice cât și teoretice deopotrivă de clare modalitatea de identificare a fiecăruia dintre variantele de stabilire a liniei de hotar. S-a contestat de către reclamant veridicitatea concluziilor expertizei prin prisma neevidențierii portiunii de teren în formă de triunghi redată în vechea hartă cadastrală a localității, concluziile expertei fiind în sensul că nu reprezintă o parcelă cu nr. topo distinct ci semnul desenat pe linia ce separă acel triunghi de restul parcelei cu nr. top. 580/2 reprezintă un element conventional utilizat la redactarea vechilor hărti care nu semnifică altceva decât apartenența la aceeași parcelă, în speță la cea cu nr. top 581 din care s-a dezmembrat parcela cu nr. top 581/1 ai cărei proprietari sunt pârâții.
Această concluzie este confirmată și prin adresa nr. 4338/02.10.2006 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară.
Esențiale pentru soluționarea cauzei sunt definirea și efectele acțiunii în grănițuire în cadrul căreia se reconstituie vechiul hotar dintre proprietățile învecinate, hotărârea având efect declarativ iar nu constitutiv de hotar.
Atât reclamantul cât și pârâții au dobândit dreptul de proprietate în baza contractului de vânzare cumpărare a cărui încheiere s-a dispus prin hotărâre judecătorească, respectiv cu titlu de uzucapiune de către pârâții de asemenea constatată prin hotărâre judecătorească. Nici una dintre cele două hotărâri nu este opozabilă părții adverse întrucât nici reclamantul și nici pârâții s-au chemat reciproc în judecată.
In aceste condiții modalitatea de identificare a limitelor proprietăților conform schițelor ce au stat la baza înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară nu poate fi opusă proprietarului fondului învecinat cât timp linia de hotar nu era prestabilită.
Cele patru variante propuse în cauză nu fac decât să confirme că folosința actuală nu corespunde limitelor parcelelor evidențiate atât în vechea hartă cât și în sistemul național de cadastru, fără ca niciuna dintre părți să invoce o modificare a limitelor proprietătilor. Mai mult toti martorii audiați în cauză au confirmat că părțile folosesc terenurile în forma actuală de cel puțin30de ani fără a exista litigii între acestea sau cu alți proprietari limitrofi.
Având în vedere concluziile pe carte s-au întemeiat fiecare dintre cele trei variante propuse de către d-na expert și depozițiile celor patru martori din care a rezultat că terenurile proprietatea părților au fost delimitate din momentul în care au început să exercite folosința de acel care nu și-a modificat în mod vizibil traseul, distanța de 4-5 m putând fi observată cu ușurință cu ochiul liber, precum și de răchițile identificate de expert, în temeiul art.584 civ. instanța a stabilit linia de hotar pe aliniamentul actual al pârâului evidențiat prin punctele 3-4-5-6-7-8-9 în Anexa 1 a primului raport de expertiză.
Întrucât prin această delimitare a celor două fonduri pârâții nu ocupă nici o porțiune din suprafața aferentă parcelei cu nr. top 580/2 proprietatea reclamantului, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și respingând cererea față de acești pârâți precum și petitul având ca obiect revendicare.
Ulterior, prin încheierea pronunțată în ședința publică din 16.09.2007, Judecătoria Baia Marea dispus îndreptarea erorii materiale din hotărârea judecătorească mai sus arătată în sensul că din eroare, la stabilirea liniei de hotar, s-a inclus punctul 10 la identificarea aliniamentului, linia de hotar fiind determinată de punctele 3-4-5-6-7-8-9, iar prin încheierea pronunțată în ședința publică din 09.02.2007 prima instanță a îndreptat eroarea materială din încheierea precedentă deoarece la redactarea acesteia, s-a trecut din eroare data ședinței și data pronunțării ca fiind 16.09.2007 în loc de 16.01.2007 cum rezultă din minuta încheierii.
Prin decizia civilă nr.107 din 3 aprilie 2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul G, împotriva sentinței civile nr. 8166/18.12.2006 a Judecătoriei Baia Mare județul
Apelantul a fost obligat să plătească intimaților, și suma de 500 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că, referitor la calitatea procesuală a pârâților-intimați și, în mod greșit aceștia au fost chemați în judecată deoarece s-a probat că părinții, respectiv socrii acestora sunt proprietarii terenului revendicat de către apelant. Iar autorizația de construire a fost eliberată pe numele pârâților și a fost atacată în instanța de contencios administrativ de către apelant, acțiunea fiind respinsă ca nefondată prin sentința civilă nr. 896/2005 a Tribunalului Maramureș, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 11870/2005 a Curții de Apel Cluj.
În ce o privește pe intimata, față de aceasta nu s-a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive, cum greșit arată apelantul în motivele de apel.
În cauză au efectuat expertize ing. și, au fost audiați martori. Aceștia din urmă au confirmat faptul că părțile folosesc terenurile în forma actuală de peste 30 de ani, fără a exista litigii între ei sau cu alți proprietari limitrofi.
Gardul construit între cele două proprietăți nu a fost contestat de către apelant decât în momentul în care pârâții au început construcția casei.
Apelantul a dorit efectuarea unei contraexpertize în cauză pentru a dovedi că suprafața de 250 mp identificată sub forma unui triunghi pe schiță este ocupată de către pârâții-intimați.
Conform hărții cadastrale existente la M s-a dovedit că suprafața de mai sus este aferentă parcelei top. 581 care este proprietatea pârâtului.
Acest număr top a făcut obiectul schiței de dezmembrare nr. 950/2003, fiind înscris inițial în CF 69.
Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de fond că pârâții nu ocupă fără drept terenul revendicat de către reclamant, aceștia fiind îndreptățiți a deține această porțiune de teren.
Împotriva acestei decizii reclamantul Gad eclarat recurs la data de 19.05.2008, prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate și casarea hotărârii primei instanțe, precum și, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei noi expertize topografice, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că instanța de fond a considerat că în mod greșit pârâții, și, nu au calitate procesuală pasivă deoarece acțiunea introductivă a avut ca obiect atât revendicare cât și grănițuire iar imobilul ce s-a construit abuziv pe terenul reclamantului aparține pârâților și.
Pârâții ocupă o suprafață de 285 mp. din terenul reclamantului așa cum rezultă din expertiza efectuată de ing..
În mod nejustificat instanța a respins cererea expertului, care se găsește în completarea raportului de expertiză tehnică din 03.05.2006, dar și cererea reclamantului de numire a unui alt expert topografic. Expertul a inclus în proprietatea reclamantului, proprietățile cu nr.top.578 și 580/1 care au aparținut lui fiind înscrise în CF nr.348 și niciodată nu au aparținut reclamantului. Schița de dezmembrare nr.180/1982 a stat la baza pronunțării sentinței nr.4370/2004 din dosarul nr.7379/2003 și stabilește clar întinderea și forma proprietății lui, succesorul proprietarului tabular.
Deși reclamantul a solicitat ca experții să măsoare distanța de teren dintre case, instanța nu a dispus acest lucru. Anterior construcției casei, pârâții au amplasat abuziv un gard pentru care nu au autorizație de construcție și cu care reclamantul nu a fost de acord deoarece îi încalcă proprietatea.
În drept, se invocă prevederile art.301, 304, 305 și 274 pr.civ.
La data de 23.05.2008, în cadrul termenului legal de recurs, reclamantul a depus o nouă cerere de recurs împotriva aceleași hotărâri judecătorești, prin care a reiterat motivele de recurs anterior formulate și le-a completat în sensul că a arătat că pârâții au obținut în mod nelegal sentința nr.3278/1982, deoarece reclamantul nu a fost parte în procesul respectiv, iar instanțele de fond i-au respins în mod nejustificat cererea reclamantului de numire a unui al treilea expert. O altă probă care îi era utilă reclamantului și a fost ignorată de instanțe se referea la faptul că pârâții au amplasat un gard pe proprietatea reclamantului fără a deține autorizație de construcție, autorizație care le-a fost ulterior eliberată.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art.304 pct.8 pr.civ.
Pârâții intimați, și prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului ca nefondat, și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată (16-18).
În susținerea poziției procesuale pârâții intimați au arătat că recurentul, prin cererea de recurs, reiterează motivele apelului formulat împotriva sentinței civile nr.8166/18.12.2006 a Judecătoriei Baia Mare. Intimații și sunt proprietarii terenului identificat în CF nr.914, nr.top.581/1 precum și titularii autorizației de construire nr.15/25.08.2004. Pârâții și nu ocupă nici o suprafață de teren din proprietatea recurentului, motiv pentru care aceștia nu au calitate procesuală pasivă.
Așa cum s-a dovedit prin raportul de expertiză întocmit de expert, pârâții nu ocupă suprafața de 285 mp. din terenul reclamantului deoarece schița de dezmembrare din dosarul nr.4312/1981 care a avut ca obiect stabilirea masei succesorale după antecesorii pârâtului nu poate fi folosită pentru stabilirea liniei de hotar dintre terenurile părților.
De altfel, în cauză s-au efectuat două expertize de specialitate, s-a efectuat cercetare la fața locului și s-au audiat martori, din aceste probe rezultând faptul că proprietățile părților au fost delimitate din momentul în care au început să-și exercite folosința, în urmă cu 50 de ani, de un care nu și-a modificat în mod vizibil traseul, terenurile fiind delimitate și de alte semne vechi de hotar, respectiv răchite vechi, bolovăniș și un gard construit in urmă cu 7 ani cu acordul recurentului.
În ceea ce privește legalitatea autorizației de construcție și amplasamentul clădirii, recurentul a atacat în contencios administrativ această autorizație, acțiunea lui fiind respinsă irevocabil prin decizia nr.1180/2005 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul nr.3357/2005.
În probațiune, recurentul a depus declarația pe propria răspundere, legalizată sub nr.18914/09.10.2008 de BNP - -, prin care a arătat că nu a făcut niciodată o convenție cu pârâții cu privire la stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților (26).
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Reclamantul recurent nu a indicat în cuprinsul primei cereri de recurs temeiul de drept al acesteia motiv pentru care, în opinia Curții, critica reclamantului referitoare la soluționarea în mod greșit a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, și, se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9.pr.civ. fiind analizată din această perspectivă.
Este adevărat că obiectul acțiunii introductive formulată de reclamantul G este unul complex, respectiv revendicare și grănițuire însă, în speță, doar pârâții și sunt proprietarii tabulari ai imobilului teren înscris în CF nr. 914, nr. top 581/1, precum și, titularii autorizației de construire nr. 15/25.08.2004. Întrucât nu s-a dovedit că pârâții și ocupă vreo suprafață de teren din imobilul aflat în proprietatea reclamantului înscris în CF nr. 277 nr. top 579 și nr. top 580/2, în mod legal, tribunalul a stabilit că aceștia nu au calitate procesuală pasivă, neexistând nici o identitate între persoana acestor pârâți și persoana căreia i se poate opune dreptul material dedus judecății.
Mai mult decât atât, susținerea recurentului privitoare la faptul că această excepție a lipsei calității procesuale pasive s-a admis și în privința pârâtei este eronată deoarece atât instanța de fond cât și instanța de apel au stabilit că această pârâtă are calitate procesuală pasivă fiind coproprietara în devălmășie a imobilului înscris în Cf nr. 914 nr. top 581/1, alături de pârâtul.
De asemenea, critica recurentului referitoare la faptul că prima instanță a refuzat în mod nejustificat efectuarea unei contraexpertize se încadrează în motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9.pr.civ.
În speță, s-a încuviințat efectuarea unei expertize topografice de către expert ing., expertiză care a fost contestată de reclamant care a solicitat efectuarea unei noi expertize topografice și o cercetare la fața locului, cereri care au fost încuviințate, noua expertiză fiind întocmită de expert.. Reclamantul a formulat obiecțiuni și la această nouă expertiză iar expertul a răspuns motivat la aceste obiecțiuni.
În mod legal, cu respectarea dispozițiilor art. 212 și art. 213.pr.civ. prima instanță a respins cererea reclamantului de efectuare a unei noi expertize, considerându-se pe deplin lămurită de expertizele administrate în cauză. ( 252 dosar fond ).
S-a apreciat că noua expertiză întocmită de expert, cu completările ulterioare, este relevantă deoarece cuprinde argumente atât tehnice, cât și teoretice, clare, cu privire la identificarea variantelor de stabilire a liniei de hotar. Din ansamblul probelor administrate s-a desprins cu certitudine faptul că pârâții nu ocupă nici o porțiune din terenul aflat în proprietatea reclamantului astfel încât susținerea acestuia privitoare la faptul că pârâții ocupă o suprafață de 285 mp din terenul lui nu s-a dovedit în cauză.
În privința legalității autorizației de construire obținută de pârâți s-a pronunțat irevocabil Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 1180/2005, dosar nr. 3357/2005, acțiunea reclamantului, în contencios administrativ fiind respinsă.
Criticile recurentului referitoare la raportul de expertiză, schița de dezmembrare nr. 180/1982, amplasarea gardului, în opinia instanței, nu pot fi încadrate în nici unul dintre motivele de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 1-9.pr.civ. în realitate ele vizând netemeinicia hotărârii atacate și având în vedere faptul că art. 304 pct. 10 și pct. 11.pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct. 1111și pct. 112 din nr.OUG 138/2000 sunt apreciate ca fiind inadmisibile motiv pentru care nu vor fi examinate.
Deși prin cea de-a doua cerere de recurs reclamantul a invocat prevederile art. 304 pct. 8.pr.civ. el nu a arătat în mod concret în ce mod tribunalul a interpretat în mod greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia motiv pentru care Curtea apreciază că acest motiv de recurs a fost invocat pur formal astfel încât este imposibilă cercetarea hotărârii atacate prin prisma art. 304 pct. 8.pr.civ.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 312 alin. 1 pr.civ. va respinge recursul reclamantului deoarece nu sunt îndeplinite cerințele art. 304 pct. 8 și pct. 9.pr.civ. și, în consecință, va menține ce fiind legală hotărârea atacată.
În conformitate cu prevederile art. 316.pr.civ. raportat la art. 274 alin. 1.pr.civ. Curtea va obliga recurentul, aflat în culpă procesuală, să plătească intimaților, și suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariul avocațial ( 23-24 ).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr. 107/A din 3 aprilie 2008 Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimaților, și suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
--- - - - -- -
GREFIER
RED.
DACT.
2 EX./27.10.2008.
JUD. APEL.,.
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Antoaneta
