Obligație de a face. Decizia 1948/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1948/R/208
Ședința publică din 13 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Traian Dârjan
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Carmen Maria Conț Silvia
: -
GREFIER:
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul C- împotriva deciziei civile nr.342/A din 18 iunie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâtul având ca obiect obligație de a face.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile puse de reprezentanta reclamantului recurent au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 06 octombrie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie. De asemenea, se constată că prin registratura instanței, la data de 06 oct. 2008, reprezentanta reclamantului recurent a depus chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și copia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 151/10417/07.10.2005, iar la data de 09 oct. 2008 a depus adresa nr. -/486/07.10.2008 emisă de Municipiul C-N - Direcția poliția comunitară, Serviciul baze de date, dispecerat și informații, nr. 2115 emis în 06 oct. 2008 purtând ștampila Municipiului C-N și care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și încă o copie procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.151/10417/07.10.2005.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.8327/29 octombrie 2007 a Judecătoriei Cluj -N, s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamantul MUNICIPIUL C-N, reprezentat de Primar, împotriva pârâtului și în consecință, a fost obligat pârâtul să desființeze lucrările executate fără autorizație de construire, pe- din C-N, descrise în procesul-verbal de contravenție nr.151/10417/07.10.2005, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentinței.
A fost obligat pârâtul să îi plătească reclamantului suma de 8,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal de contravenție nr.151/07.10.2005 încheiat de Direcția Poliției Comunitare din cadrul Municipiului C-N, pârâtul a fost sancționat cu o amendă de 1.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.26 alin.1 lit.a) din Legea nr.50/1991 și s-a dispus măsura sistării lucrărilor și începerea demersurilor pentru intrarea în legalitate.
În procesul-verbal de contravenție s-a reținut că în perioada iunie-septembrie 2005, pârâtul a executat fără autorizație de construire, la imobilul existent, având destinația de bucătărie, cu regim de înălțime, pe proprietatea situată în C-N,-, un etaj din BCA cu șapă de beton armat, acoperiș în șarpantă, învelit cu țiglă, suprafața construită fiind de 12,85 mp.
Cu ocazia verificărilor ulterioare, s-a constatat că pârâtul nu s-a conformat măsurilor dispuse prin procesul-verbal, astfel că nici până în prezent nu deține autorizație de construire.
Așa fiind, acțiunea a fost admisă în temeiul art.32 alin.1 lit.b) din Legea nr.50/1991, republicată.
Prin decizia civilă nr.342/A din 18 iunie 2008 a Tribunalului Cluj, s-a admis apelul declarat de pârâtul în contradictoriu cu intimatul Municipiul C-N prin Primar împotriva sentinței civile nr.8327 din 29.10.2007 a Judecătoriei Cluj -N și în consecință, a fost schimbată în totul sentința civilă nr.8327/2007, în sensul că s-a respins acțiunea intentată de reclamantul Municipiul C-N prin Primar, împotriva pârâtului.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că apelantul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute la art.26 alin.1 lit.a) din Legea nr.50/1991, iar ca măsură complementară s-a dispus intrarea în legalitate, însă în actul constatator nu s-a stabilit vreun termen pentru efectuarea acestor demersuri.
Demersurile necesare intrării în legalitate necesită un interval de timp, având în vedere însăși organizarea administrativă și multitudinea avizelor necesare pentru eliberarea autorizației de construire.
Legea nr.50/1991 prevede că autoritatea competentă este obligată să emită avizele și acordurile necesare eliberării autorizației, în termen de 15 zile. Certificatul de urbanism a fost depus din data de 15.09.2006, precum și documentația tehnică întocmită în vederea obținerii autorizației, împreună cu anexele sub nr.- din 16.06.2008.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamantul Municipiul C-N reprezentat prin Primar, solicitând modificarea ei în sensul respingerii apelului împotriva sentinței, care să fie menținută ca legală și temeinică.
În motivarea recursului, s-a susținut că în mod greșit a fost admis apelul de către tribunal, decizia apelată fiind dată cu interpretarea greșită a actului dedus judecății și cu aplicarea greșită a legii. De asemenea, a fost interpretat eronat materialul probator administrat în cauză.
Cu toate că instanța de apel a apreciat drept neîntemeiată susținerea apelantului în sensul că sentința civilă nr.8327/2007 a tranșat și problema intrării în legalitate, a reținut că la data pronunțării acestei hotărâri apelantul nu se afla în posesia autorizației de construire, astfel încât intrarea sa în legalitate nu se realizase.
În ciuda acestei concluzii, instanța de apel a considerat că din actele depuse în probațiune de către apelant, a rezultat că acesta a depus toate diligențele necesare în vederea intrării în legalitate, dar întrucât avizele necesare nu au fost obținute de acesta până la împlinirea celor 60 de zile stabilite de organul constatator, termenul de 30 de zile pentru emiterea autorizației nu putea fi respectat în mod obiectiv.
Chiar dacă instanța de apel a apreciat că apelantul a făcut dovada întreprinderii demersurilor necesare în vederea intrării în legalitate și a reținut că autorizația de construire trebuia obținută în termenul legal stabilit de legiuitor, nu a observat momentul începerii și realizării efective a acestor demersuri, care în realitate au fost întreprinse cu mult după data stabilită în cererea pentru eliberarea autorizației de construire; cererea pentru eliberarea autorizației de construire fiind înregistrată la Primăria municipiului C-N sub nr.-/16 iunie 2008, pe când prezentul proces trenează din anul 2006.
Tribunalul Cluja criticat sentința pentru că nu a stabilit în ce măsură demersurile sale au fost împiedicate sau întârziate chiar de către intimată, dar nu a înțăeles să arate care sunt concluziile sale în această privință și mai ales ce incidență au acestea asupra fondului cauzei. Instanța de apel s-a mulțumit să evoce o pretinsă culpă a reclmantului în privința demersurilor întreprinse de apelant, fără a susține cu argumente sau dovezi această concluzie.
Intimatul legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Așa după cum a reținut în mod corect prima instanță, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.151 din 7.10.2005, Inspecția Poliției Comunitare din cadrul Municipiului C-N, l-a sancționat pe pârâtul în temeiul art.26 alin.1 lit.a) din Legea nr.50/1991, cu amendă de 1.000 lei, pentru aceea că la imobilul din C-N,-, în lunile iulie-august 2005, a realizat un etaj din BCA cu șapă din beton armat, acoperit cu șarpantă. Totodată, s-a dispus sistarea lucrărilor și începerea demersurilor pentru intrarea în legalitate în termen de 60 de zile.
Cu ocazia controalelor efectuate la data de 6.06.2006 și 13.06.2006, de către Direcția Poliției Comunitare C-N, s-a constatat că pârâtul nu s-a conformat măsurilor dispuse prin procesul-verbal de contravenție și nu a început demersurile pentru intrarea în legalitate.
Așadar, pârâtul avea de îndeplinit o obligație de diligență, respectiv de a începe demersurile în vederea obținerii autorizației de construire, demersuri de care nu a dovedit că le-ar fi întreprins.
În această situație, în mod greșit tribunalul a reținut că în culpă s-ar afla organul administrativ și nu pârâtul, care nici după trei ani de zile nu a făcut dovada că a intrat în legalitate, obținând autorizația de construire pentru lucrările executate nelegal.
Având în vedere că în mod just prima instanță a admis acțiunea în baza art.32 alin.1 lit.b) din Legea nr.50/1991, republicată, în temeiul art.304 pct. 9 pr.civ. se va admite recursul reclamantului împotriva deciziei tribunalului, care va fi modificată în sensul că se va respinge ca nefondat apelul pârâtului împotriva sentinței, care va fi menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul MUNICIPIUL C-N reprezentat prin Primar, împotriva deciziei civile nr.342/A din 18 iunie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr.8327 din 29 octombrie 2007 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dos.nr-, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.DT:15.10.2008
Dact.CA:20.10.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Carmen Maria Conț Silvia