Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 194/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR.194/
Ședința publică din 22 mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.82/A din 8 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-pârât, asistat de avocat G, în baza împuternicirii avocațiale nr.31/2008, emisă de Baroul V-Cabinet individual și intimatul-reclamant, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei și a chitanței de plata taxei judiciare în sumă de 4,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că, la dosarul cauzei, s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimaților-reclamanți.
Instanța înmânează apărătorului recurentului-pârât un exemplar de pe întâmpinarea formulată intimații-reclamanți.
Părțile prezente arată că nu au alte cereri de formulat în cauză.
Având în vedere că în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1085/20.08.2003, terenul în litigiu are o valoare de 100.000.000 lei vechi, iar prin raportul de expertiză a fost evaluat la 1.486,90 lei, instanța pune în discuția părților, admisibilitatea și legalitatea căii de atac, în raport de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă.
Avocat G, având cuvântul pentru recurentul-pârât, susține că decizia tribunalului este pronunțată în calea de atac a apelului. Solicită casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal pentru a fi soluționată în recurs de un complet în compunere legală.
Intimatul-reclamant, având cuvântul, solicită respingerea recursului pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.3820 din 13 septembrie 2006, Judecătoria Rm.V a admis în parte acțiunea prin care și, intervenienți în locul reclamantei inițiale -, decedată pe parcursul procesului solicitase obligarea pârâților și de a-i respecta suprafața de cca.15 mp. acaparați din proprietate, precum și de a se stabili linia de hotar pe amplasamentul indicat de reclamantă, de a fi obligați pârâții să demoleze gardul cu care au schimbat hotarul și au acaparat din teren, să-și modifice acoperișul casei, în așa fel încât, picătura streșinii să pice pe proprietatea lor.
A fost admis numai capătul de cerere vizând stabilirea liniei de hotar, constatându-se că aceasta urmărește actualul gard de piatră edificat de către pârâți, respingându-se capetele de cerere referitoare la revendicare, demolarea acoperișului și a gardului, calitate procesual pasivă constatându-se a avea numai, în vreme ce -, ca urmare a partajării sale față de acest pârât în aprilie 2006, pe parcursul procesului, a pierdut calitatea de coproprietară a bunurilor.
În motivare, s-a reținut în fapt că pârâta a cumpărat, de la reclamanta inițială, un teren de 868,81 mp. învecinat cu restul proprietății păstrate de aceasta, hotarul dintre parcele fiind marcat de un gard de sârmă, precum și de 3 nuci.
Expertizele întocmite în cauză, transpunând în teren actele de proprietate ale părților, au constatat că atât reclamanta, cât și pârâții dețin suprafețe ușor mai mari decât cele înscrise în actele de proprietate și planurile ce le însoțesc, fără însă, ca ultimii doi să fi acaparat vreo parcelă din partea rămasă primei după înstrăinare.
Astfel, experții au identificat repere ale hotarului existent la data vânzării, respectiv nucii care se află chiar pe linia gardului de piatră nou edificat.
Față de această stare de fapt, nici celelalte capete nu s-au găsit fondate, picătura streșinii respectând servitutea instituită de lege, ea fiind captată și dirijată la nivelul gardului de piatră către terenul reclamanților prin burlane introduse direct în canalizarea pluvială sau menajeră.
Împotriva sentinței, în termen, și-au manifestat nemulțumirea, atacând-o, atât moștenitorii reclamantei, respectiv și, cât și pârâtul.
Reclamanții au criticat soluția pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând că instanța a ignorat concluziile expertului observator care au învederat existența unor stări neconforme între situația din teren față de cea rezultând din acte, caz în care s-ar fi putut ușor observa existența acaparării proprietății.
Pe de altă parte, se critică soluția pentru că ea s-a bizuit pe o depoziție de martor cu care, de altfel, se află în relații de dușmănie având, la rândul său, divergențe legate de proprietate și manifestând agresivitate față de mama-reclamantă.
La fel, cel de-al doilea martor a avut o poziție irelevantă, așa încât, instanța, respingând acțiunea în revendicare a procedat la o veritabilă expropriere a reclamanților, încălcându-se dreptul garantat de art.1 al Protocolului nr.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În sfârșit, o ultimă critică, vizează modul în care s-a procedat cu cheltuielile de judecată, instanța în mod greșit obligându-i la plata unei diferențe de onorariu de expert, deși acesta era achitat integral potrivit înscrisurilor de la dosar.
Cât privește pe cea de-a doua pârâtă, soluția se consideră a fi greșită, întrucât tranzacția prin care pârâții și-au partajat bunurile este lovită de nulitate absolută, ca cetățean străin, neputând dobândi drept de proprietate asupra terenurilor din România.
La rândul său, a criticat soluția, în partea privitoare la neacordarea în totalitate a cheltuielilor de judecată.
Astfel, în opinia sa, întrucât hotarul stabilit de către instanță corespunde cu cel existent în fapt, nu datora vreun fel de cheltuieli de judecată, el necăzând în realitate în pretenții.
Prin decizia civilă nr.82/A/8 aprilie 2008, Tribunalul Vâlcea apreciind, fără a-și motiva soluția în fapt și în drept, calea de atac ca fiind apelul, a admis criticile aduse de ambele părți și, desființând sentința a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut în fapt că, pe parcursul judecății a intervenit o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă, prin care s-a constatat nulitatea tranzacției judiciare încheiate de către pârâți și repunerea lor în situația anterioară.
În atare situație, atât, cât și având calitatea de proprietari, s-a constatat necesitatea pronunțării, în fond, față de amândoi. Totodată, s-a dat ca îndrumare instanței de trimitere a dispune efectuarea expertizei de topometrie de către un expert cu această specialitate, ca urmare a constatării că lucrarea pe care prima instanță și-a fondat soluția a fost executată de către un expert specialist în agronomie.
Împotriva deciziei, în termen, a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru greșeli constând în trimiterea cauzei la primă instanță, deși probele în fața acestuia s-au purtat în contradictoriu și cu cea de-a doua pârâtă, dar și pentru greșita apreciere potrivit căreia expertiza ar fi una întocmită cu depășirea competențelor specialității pentru care expertul a fost abilitat, câtă vreme, chiar intimații l-au indicat pe acesta și pârâții au fost de acord cu numirea lui.
În ședința publică de astăzi, 22 mai 2008, prezenta instanță, din oficiu, constatând că valoarea bunului revendicat este cea de 1.486,90 lei, după cum și operațiunile de mutare a gardului, respectiv refacere a acoperișului comportă valori sub cea de 100.000 lei, din oficiu a pus în discuție chestiunea legalității și admisibilității recursului.
Potrivit dispozițiilor art.2821alin.1, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind - litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv.
Cum se poate observa, legiuitorul a înțeles să confere un mai mare grad de celeritate în soluționare acelor litigii considerate de mai mică importanță, alegând criteriul patrimonial. Astfel, nu s-a raportat la cereri evaluabile, ci la litigii privind un obiect de o valoare mai mică de un miliard lei, inclusiv.
În această situație, indiferent de natura litigiului, ceea ce s-a avut în vedere o constituie importanța patrimonială a bunului asupra căruia poartă litigiul, atribuind o importanță mai mică litigiilor de orice natură care poartă asupra unui obiect de o valoare mai mică, indiferent că ar fi vorba despre acțiuni evaluabile sau neevaluabile, în sensul legii privind taxele de timbru.
În cauza de față se solicită revendicarea unui teren în suprafață de cca.15 mp. dar și efectuarea unor manopere prin care se cerer revenirea la un pretins alt hotar decât cel existent, mutarea deci a semnelor de hotar materializate într-un gard, precum și modificarea parțială a acoperișului construcției aflate în aproprierea acestuia în așa fel încât picătura streșinii să pice în interiorul proprietății așa cum va fi ea delimitată ca urmare a revendicării. Toate aceste cereri sunt patrimoniale, comportă evaluare, deci litigiul este unul ce poate fi privit prin prisma dispozițiilor art.2821Cod procedură civilă, valorile indicate de părți fiind sub cea limită de 100.000 lei.
Ca atare, criteriul instituit de legiuitor se regăsește și în litigiile de acest gen. Cum valoarea unei asemenea folosințe este mai mică de un miliard lei, constatăm că în cauză soluția dată de către tribunal este una de recurs, iar nu una de apel.
În această situație, hotărârea pronunțată de tribunal, chiar și într-o compunere greșită, fiind una pronunțată în recurs, față de disp.art.299 alin.1 Cod procedură civilă, ea nu este supusă recursului, prin urmare prezenta cale de atac se observă a fi inadmisibilă, motiv pentru care ea are a fi respinsă. fără ca aceasta să semnifice îngrădirea liberului acces la justiție sau de încălcare a dreptului la un proces echitabil. Aceasta, pentru că pricina s-a bucurat de dublul grad de jurisdicție pe care legiuitorul i l-a prevăzut, apelul fiind, chiar mai permisiv în privința termenelor de motivare, a probelor ce pot fi administrare, decât recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul civil declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.82/A din 8 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
-,
Grefier,
Red.-/3.06.2008
GM/2 ex.
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Florinița Ciorăscu, Mariana
