Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 312/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.312/
Ședința publică din 06 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ștefan Badea președinte secție civilă
JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana Nanu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamantul, domiciliat în Pitești,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.66 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul-reclamant și avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr.139 din 06.10.2008, emisă de Baroul A-Cabinet individual, pentru intimata-pârâtă Ag. Pitești, lipsind intimații-pârâți -, și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
La solicitarea instanței, recurentul-reclamant, având cuvântul, precizează că nu a achitat taxa de timbru aferentă recursului, însă se obligă ca până la finele ședinței de judecată să depună la dosar dovada achitării acesteia.
Solicită un nou termen de judecată, de două săptămâni, pentru a depune la dosar planșe foto, pe situația de fapt, cu privire la hotarul terenului.
Avocat -, având cuvântul pentru intimata-pârâtă Ag. Pitești, solicită respingerea cererii formulată de recurentul-reclamant.
Curtea respinge cererea formulată de recurentul-reclamant, privind acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosar planșe foto, având în vedere faptul că analizarea recursului se rezumă la examinarea strictă a motivelor scrise de recurs.
Recurentul-reclamant, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Avocat -, având cuvântul pentru intimata-pârâtă Ag. Pitești, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia, sub rezerva achitării taxei de timbru.
Recurentul-reclamant, având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost motivat, solicitând admiterea acestuia, întrucât a făcut dovada dreptului de proprietate, iar expertul nu a ținut cont de contractul de vânzare-cumpărare dintre și. Se obligă ca până la finele ședinței de judecată să depună la dosar taxa de timbru aferentă recursului.
Avocat -, având cuvântul pentru intimata-pârâtă Ag. Pitești, solicită, în principal, anularea recursului ca netimbrat, iar în situația în care taxa de timbru va fi achitată, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, apreciind că motivele invocate de recurent sunt puerile, acesta neputând fi încadrate în dispozițiile art.304 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că la data de 20 februarie 2004, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul - - pentru a se dispune grănițuirea proprietăților limitrofe, iar în caz de refuz al pârâtului de a realiza grănițuirea dispusă de instanță, să fie autorizat reclamantul să facă lucrări pe cheltuiala acestuia, cu cheltuieli de judecată.
În ședința publică din 23 iunie 2004, reclamantul a formulat precizare la acțiunea principală, arătând că înțelege să cheme în judecată în calitate de pârât pe numitul.
La data de 27 octombrie 2004, reclamantul a precizat acțiunea introductivă în sensul că a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a numitului - și a - - A, arătând că magazia și gardurile au fost construite de pârâtul - -.
Prin sentința civilă nr.834 din 22 februarie 2006 pronunțată de Judecătoria Pitești, s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul împotriva pârâților - -, - și - Pitești.
S-a stabilit linia de hotar dintre reclamant și pârâtă pe aliniamentul A-B de pe schița anexă la raportul de expertiză efectuat în cauză de către expertul și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 2.000.000 lei ROL cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a însușit concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de către expertul, în sensul că pârâtul - - deține în total suprafața de 989, teren care, prin eliminarea erorilor în legătură cu suprafața terenului stabilită anterior cu ruleta, iar de către expert cu aparatul de topometrie autorizat, instanța luând în calcul suprafața de 1.000
A mai reținut că terenul deținut de pârâtul - - a fost împărțit în suprafețele S1 și S2, fiind cumpărat de la numita, plantat cu de vie de fostul proprietar înainte de anul vânzării terenului, vânzare intervenită în anul 2000, stabilind astfel că pârâtul - - a cumpărat terenul împreună cu gardul construit și vița de vie plantată de.
Privitor la capătul doi din acțiune, cu referire la zidul casei deteriorat, instanța a însușit punctul de vedere al expertului în sensul că nu se reține culpă pârâtului - -, întrucât zidul s-a distrus urmare vechimii sale, iar mortarul împreună cu cărămida s-a deteriorat de precipitațiile atmosferice, zidul nefiind protejat.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel reclamantul, solicitând în esență rejudecarea cauzei la instanța de fond, întrucât lucrarea de expertiză s-a efectuat fără prezența sa, la care se adaugă împrejurarea că expertul este de specialitate agronom, deci fără cunoștințe în domeniul construcțiilor și măsurătorilor topo.
S-au expus în continuare chestiuni legate de circulația juridică a terenului vecin și faptul că expertul a inclus în schiță magazia executată sub formă de pătrat, deși aceasta are forma de
Societatea pârâtă reprezentată prin administrator - -, împreună cu pârâtul - -, au formulat apel împotriva aceleiași sentințe civile prin care au solicitat admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii, în sensul respingerii cererii.
În acest sens s-a arătat că acțiunea reclamantului este o acțiune în grănițuire, cât și o acțiune în revendicare, întrucât s-a pretins totodată și o de teren în suprafață de 50,2, astfel încât reclamantul trebuia să dovedească dreptul său de proprietate.
S-a mai arătat că alături de reclamantul, este coproprietar și, astfel încât acțiunea este formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Se susține de asemenea că doar - - ca reprezentant al - AG., împreună cu această societate au calitate procesuală pasivă în litigiu, ceea ce nu poate fi reținut și față de - și.
Privitor la grănițuire, cei doi apelanți arată că acțiunea nu este admisibilă pentru că există semne vizibile de hotar de la data când pârâții au cumpărat terenul în anul 2000, fără să se modifice traseul gardului.
S-a mai arătat că zidul în litigiu a fost deteriorat de intemperiile vremii și că în ipoteza contestării limitelor de hotar existente, acțiunea nu poate fi admisă pentru că reclamantul nu a dovedit proprietatea asupra terenului revendicat din interiorul proprietății pârâților.
Și în privința cheltuielilor de judecată s-au adus critici, în sensul că suportarea lor într-o pricină privind grănițuirea se face de către ambele părți, astfel că în această ipoteză nu se pot acorda cheltuieli de judecată.
La termenul din 19.06.2006, instanța de apel, față de dispozitivul sentinței atacate, a calificat calea de atac ca fiind apel.
S-a dispus la termenul din 11.12.2006 efectuarea raportului de expertiză de către expertul, înlocuit prin încheierea din 07.05.2007 prin acordul părților, cu expertul, înlocuit la rândul său, urmare a cererii de la fila 91, prin tragere la sorți, cu expertul, la termenul din 4 iunie 2007.
Prin decizia civilă nr.66 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă în dosarul nr- (număr în format vechi 2033/Cv/2006) s-a respins apelul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.834 din 22.02.2006 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.1745/2004, intimați fiind - A, - -, - și.
S-a admis apelul formulat de pârâții - AG. Pitești, prin - - și -, împotriva aceleiași sentințe, intimați fiind și.
S-a schimbat sentința în sensul că s-a respins acțiunea, fiind obligat apelantul-reclamant la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată către - AG.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel, analizând cu prioritate apelul pârâților a constatat că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
nu are calitate de proprietar, întrucât a înstrăinat terenul prin contractul de vânzare-cumpărare nr.3647/2000, neavând deci calitate procesuală pasivă.
Privitor la -, în legătură cu lipsa calității procesuale pasive a sa, instanța de apel a reținut că la data contractului susmenționat acesta avea calitate de asociat unic al societății comerciale cumpărătoare, iar potrivit convenției de la 11.05.2001, ca reprezentant al societății figura - - (46 dosar fond), însă în lipsa unei dovezi cu privire la eventuala transmitere sau schimbare a calității de reprezentant al persoanei juridice, instanța nu a reținut susținerile pârâtului sub acest aspect.
Cât privește lipsa calității procesuale active a reclamantului, instanța de apel a reținut că, având în vedere mențiunile contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.19747/1995, constată că cel puțin față de capătul de cerere de grănițuire, acesta poate fi formulat și de către unul din coproprietari, întrucât scopul acțiunii este acela de a stabili limitele de hotar sau de a determina prin semne exterioare proprietățile.
A mai constatat că, cercetând cererea introductivă, observă că investirea instanței a avut în vedere grănițuirea celor două proprietăți, dar în considerentele cererii de chemare în judecată s-a precizat că pârâtul i-a ocupat reclamantului 23, ceea ce presupune că instanța a fost investită și cu o cerere de revendicare a suprafeței menționate.
Față de sentința civilă nr.4050 din 5.07.1988 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.3241/1988, aflată la filele 50-51 dosar fond, a deciziei civile nr.1929/23.12.1988 pronunțată de Tribunalul Județean A - Secția Civilă în dosarul nr.1689/1988, după desființarea sentinței civile nr.4050 din 5.07.1988, prin ale cărei considerente se reține că reclamanta (soția predecedată a lui, vânzătorul către reclamant - 15) a efectuat niște lucrări pe un teren care nu era al său și că "la data la care pârâtul a cumpărat imobilul situat în - - nr.11, gardul era executat pe același amplasament ca și în prezent, atât placa de beton cât și căminul de apă, cât și celelalte instalații fiind amplasate în incinta imobilului său", instanța de apel a constatat că experții au identificat căminul de apă în mod corect ca fiind situat pe proprietatea pârâtei.
Astfel, s-a reținut că în ceea ce privește revendicarea terenului aferent acestui cămin de apă, situația juridică a fost lămurită prin soluția pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr.1689/1988, situație juridică ce se impune și succesorilor cu titlu particular ai părților care s-au judecat în acea pricină, în speță reclamantul și pârâtul din prezenta cauză.
Referitor la gardul despărțitor, instanța a reținut că a fost menținut pe același amplasament, nefiind efectuate modificări asupra sa, astfel că limita de hotar stabilită pe aliniamentul A-B de către prima instanță a avut în vedere gardul existent la momentul la care s-a pronunțat soluția în acțiunea în revendicare formulată de.
De aceea nu se poate reține că reclamantul contestă întemeiat limitele de hotar, iar cum acestea sunt marcate prin semne exterioare, existente, acțiunea nu poate fi admisă.
În final s-a reținut că potrivit expertizei, există la fila 129, gardul pârâtei nu afectează casa apelantului-reclamant, iar pe schița de la fila 130 se arată că între gard și casa reclamantului este o anumită distanță.
Față de aceste considerente, instanța de apel a statuat soluția expusă mai sus.
Împotriva acestei decizii civile, cât și împotriva sentinței civile nr.5819/2002 a Judecătoriei Pitești, a declarat recurs recurentul-reclamant, expunând următoarele motive prin care susține comiterea unor erori judiciare, astfel:
Sentința civilă nr.5819/2002 a avut în vedere expertiza întocmită de expertul, care s-a prezentat la domiciliul pârâtului - - în stare de ebrietate, iar la reclamant fără un pantof, cu o ruletă ruptă, spunând că va reveni pentru măsurători, și a aflat ulterior, că la stabilirea suprafețelor terenurilor au fost avute în vedere cele din contractul de vânzare-cumpărare dintre și - -.
De aceea a sesizat instanța în această privință și a recuzat expertul.
În cea de a doua critică se arată că în dosarul nr- (dosarul în care s-a pronunțat decizia recurată ) a fost desemnat pentru măsurători expertul care s-a întâlnit cu pârâtul - - în oraș și a venit cu "lecția învățată", însușind măsurătorile din cărțile funciare făcute de intimatul-pârât. Acest expert a ignorat contractul de vânzare-cumpărare dintre și în legătură cu o casă cu 4 camere și un teren de 196, neîngrădit.
Același expert nu a cercetat actele de vânzare-cumpărare pentru casă, grajd și 300, precizând că are acte la dosar.
Mai critică expunerea din lucrarea expertului atunci când acesta afirmă că nu a dovedit proprietatea asupra terenului, apreciind că nu s-a studiat contractul de vânzare-cumpărare dintre și, din care rezulta că imobilele de la nr.11 și nr.13 au fost proprietatea lui - (tatăl lui ), aceste imobile neavând gard despărțitor, constituind aceeași proprietate, iar căminul de apă a fost construit în limita celor 300 din actul de vânzare-cumpărare.
Mai susține că expertul a stabilit la fața locului, în prezența recurentului-reclamant și a pârâtului - -, că magazia construită și prelungită de către pârât, intră în interiorul zidului pe o lungime de 80 cm. în proprietatea reclamantului, dar în lucrarea de expertiză a precizat că zidul s-a degradat urmare intemperiilor, fără să apară starea de fapt constatată pe teren.
De aceea a recuzat expertul, iar instanța respingând cererea, a recuzat-o și pe aceasta, prin rezultatul recuzării, statuându-se o soluție nelegală și părtinitoare.
Solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs în legătură cu starea îndoielnică din punct de vedere al echilibrului precar în care se afla expertul ce a realizat expertiza avută în vedere la pronunțarea sentinței civile nr.5819/2002, nu poate fi încadrat în nici un motiv de nelegalitate prevăzut de art.304 alin.1 pct.1-9 Cod procedură civilă, astfel încât acesta nu va fi analizat.
Pe de altă parte, recurentul-reclamant critică o sentință civilă ce nu a constituit obiect al controlului judiciar pentru care s-a statornicit soluția prin decizia civilă nr.66 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă în dosarul nr-, întrucât această din urmă hotărâre statuează în privința soluției sentinței civile nr.834 din 22.02.2006, așa încât curtea constată că recurentul-reclamant critică o hotărâre judecătorească care nu poate forma obiect al prezentului recurs.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este fondat.
Aceasta pentru că în ședința publică din 18 februarie 2008, instanța de apel a amânat cauza pentru a da posibilitatea părților să ia cunoștință de conținutul expertizei, iar la termenul următor din 13 martie 2008, în mod corect a respins obiecțiunile formulate de recurentul-reclamant privitoare la raportul de expertiză, apreciind că parte din acestea constituie probleme de fond, iar la celelalte obiecțiuni s-a răspuns de către expert.
Prin urmare, numai critica în legătură cu recuzarea expertului și respectiv recuzarea completului de judecată pot constitui critici încadrabile în dispozițiile art.304 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, în sensul că instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale. Aceasta întrucât, instanța este greșit alcătuită și atunci când la judecată a participat un judecător incompatibil, aflându-se într-unul din cauzele prevăzute de art.24 proc.civ. Numai că, potrivit actelor existente în dosarul de apel, nu rezultă formularea unei cereri de recuzare a expertului, iar cererea de recuzare a membrilor completului de judecată a fost respinsă prin încheierea din 10 martie 2008 de către un alt complet de judecată (148).
Din cuprinsul cererii de recuzare a completului de judecată, se constată că recurentul reclamant a formulat respectiva cerere datorită respingerii obiecțiunilor raportului de expertiză și a înțeles astfel să recuze completul de judecată, nu și pe expertul (144).
În consecință, cum soluția pronunțată în apel a fost dată de un complet competent, urmare respingerii cererii de recuzare a membrilor acestuia, nu se verifică această critică.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă să fie respins recursul ca nefondat, iar în baza art.316 combinat cu art.298 și art.274 Cod procedură civilă să fie obligat recurentul-reclamant la 300 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă - AG. Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.66 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă, în dosarul nr-, intimați-pârâți fiind, AG. Pitești, și.
Obligă pe recurentul-reclamant să plătească intimatei-pârâte AG. Pitești suma de 300 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/15.10.2008.
Jud.apel:.
.
Jud.fond:.
Președinte:Ștefan BadeaJudecători:Ștefan Badea, Ion Rebeca, Georgiana Nanu
