Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 341/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr. 341/
Ședința publică din 29 mai 2008
PREȘEDINTE: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 2: Valentina Gabriela Baciu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
La ordine fiind judecarea recursului declarat de reclamanta - pârâtă -, domiciliată în G- -/7.42, împotriva deciziei civile nr.111 din 3 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
La apelul nominal a răspuns pentru recurenta lipsă, avocat cu împuternicire avocațială la dosar, și pentru intimații lipsă, G, și, a răspuns avocat -, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimații și Biroul Notarului Public - -
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentei - reclamante, depune la dosar chitanța Seria - - nr. - PJ din 29.04.2008 privind plata sumei de 110 lei taxă judiciară de timbru.
Precizează că dreptul de proprietate al recurentei asupra terenului este de 4100. în intravilanul comunei jud. G, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6645 din 30 martie 1994 cu vecinătățile menționate în act, și nu de 250. cum a statuat instanța de apel. Recurenta are un act de proprietate pentru suprafața susmenționată, între timp nu s-a schimbat cu nimic în ceea ce privește situația de fapt și de drept în acțiunea în revendicare. Consideră că greșit instanța de apel a aplicat dispozițiile legale, față de susținerile făcute în cererea reconvențională. Instanța a răspuns și criticilor referitoare la existența autorității lucrului judecat, prin respingerea constatării nulității actului de proprietate al reclamantei, act care rămâne valabil. In consecință solicită admiterea recursului formulat, modificarea în tot a deciziei de apel, și în rejudecare să se admită acțiunea formulată de reclamantă și respingerea cererii reconvenționale pentru existanța autorității lucrului judecat. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimaților solicită respingerea recursului formulat, considerând că decizia de apel pronunțată este legală și temeinică, și a fost judicios motivată. Acțiunea formulată este o acțiune în revendicare, și are ca motivare a temeiului juridic dispozițiile legale privind grănițuirea. Instanța a dat dreptate în raport de revendicare persoanei care a prezentat în instanță titlul de proprietate cel mai vechi - titlu pe care-l au intimații. din urmă sunt moștenitorii suprafeței de 3896. printr-un certificat de proprietate emis din anul 1957. Bunicii acestora nu au fost membri CAP și și-au păstrat titlul de proprietate. La momentul când s-a vândut casa de către - terenul aferent acesteia în suprafață de 250., de fapt acesta a vândut în afara suprafeței menționate și ceea ce nu deținea, mai exact suprafața de 4100. către sora sa, situație pe care nu a putut să o dovedească. Acest aspect, și anume cum s-a putut vinde susmenționata suprafață, când terenul casei vândute era de 250. nu l-a putut demonstra. Suprafața de teren de 2200. pe care îi aveau în acțiunea în revendicare, se află în proprietatea și posesia intimaților. Deci din suprafața de 4100. intimații dețin și posedă suprafața de 2200. de la bunicii lor, care nu au fost membri CAP și și-au păstrat proprietatea. Solicită menținerea deciziei de apel și a sentinței de fond ca fiind legale și temeinice. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul recurentei, în replică, precizează că în județul G, comuna a fost prima comună care a fost cooperativizată, deci nu se poate pune problema că bunicii intimaților și-au păstrat titlul de proprietate.
Apărătorul intimaților, în replică, precizează că ceea ce a susținut a probat cu acte care se găsesc la dosarul cauzei, iar motivarea deciziei nu s-a făcut pe fondul cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Galați, reclamanta -, în contradictoriu cu pârâții, G, și, au solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligați să îi lase în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de teren de 2790 mp situate în Comuna Județul G și să se dispună grănițuirea proprietăților lor cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt reclamanta a arătat că prin actul autentificat sub nr.6645/1994, a dobândit de la fratele său un imobil situat în Comuna, Județul G compus din teren în suprafață de 4100 mp și casă de locuit aferentă.
Ulterior, la data de 2 iunie 1994 pârâții au formulat o acțiune în grănițuire împotriva lui soluționată prin sentința civilă nr.1915/1995 dispunându-se ca să ridice gardurile și alte materiale aflate pe proprietatea lor hotărâre care nu a putut fi adusă la îndeplinire deoarece s-a considerat că s-ar aduce atingere dreptului său de proprietate astfel consimțit prin actul autentificat sub nr.6645/1994, motiv pentru care s-a dispus anularea tuturor formelor de executare. Reclamanta a mai arătat că în anul 1996 pârâtul a ocupat în mod abuziv suprafața de teren de 2790 mp pe care a cultivat-o și pe care o folosește în scop personal fără drept.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.480 cod civil și art.584 cod civil.
În dovedirea cererii s-a folosit de proba cu acte și de expertiză.
Legal citați, pârâții au formulat întâmpinare, prin care au solicitat în contradictoriu cu reclamanta constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6645/1994 fiind un act bazat pe o cauză ilicită și restabilirea situației anterioare.
În fapt pârâții au arătat că sunt proprietarii suprafeței de teren de 3894 mp teren intravilan situat în Comuna, Județul G dobândit prin moștenire legală de la numiții și în baza certificatului de moștenitor nr.683/1989, terenul fiind dobândit prin cumpărare în anul 1916, terenul nefiind niciodată în patrimoniul fostelor CAP - uri întrucât defuncții nu au fost membrii cooperatori. Pârâții au mai precizat că în anul 1987, Gav ândut lui casa cu teren în suprafață de 250 mp conform dispozițiilor din acea perioadă.
Între părți a mai existat un litigiu de revendicare împotriva lui pe care l-au câștigat, iar ulterior unul vizând grănițuirea, finalizat prin sentința civilă nr.1915/1994 rămasă definitivă, dar care nu a putut fi pusă în executare silită.
Pârâții au mai precizat că în decizia civilă nr. 1293/2001 prin care a fost finalizată contestația la executare, s-a reținut că nici unei dintre părți nu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe teren întrucât terenul nu a fost adus în CAP.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6645/1994 numitul a înstrăinat în mod fraudulos o suprafața de teren mai mare decât deținea cu încălcarea art.8 din Legea 18/1991 care se referă doar la terenurile din patrimoniul CAP ceea ce nu era cazul în situația lor.
Prin sentința civilă 6985/28.12.2005 Judecătoria Galațis -a admis în parte cererea principală, s-a respins capătul de cerere privind revendicarea ca nefondat, s-a admis cererea reconvențională, s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.6645/1994 pentru suprafața de teren ce excede suprafeței de 250 mp. S-a dispus grănițuirea terenurilor aparținând părților conform raportului de expertiză efectuat în cauză.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel d e către reclamanta.
În motivele de apel s-au adus în esență, următoarele critici:
- instanța de fond a omis să se pronunțe pe excepția autorității de lucru judecat.
Conform înscrisurilor sub semnătură privată întocmit la 8.04.1987 rezultă vă a existat o înțelegere între G și de vânzare a unei suprafețe de 0,22 ha teren și nu doar a suprafeței de 250 mp așa cum rezultă din actul autentificat la trei zile, respectiv 2879/1987.
Față de acest act instanța nu l-a avut în considerare la pronunțarea hotărârii.
Tribunalul Galați, prin decizia civilă nr.111 din 19 februarie 2008 respins ca nefondat apelul declarat de către reclamanta - pârâtă -.
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut următoare considerente;
Reclamanta pe calea acțiunii în revendicare solicită suprafața de 2790 mp teren și grănițuirea acestei suprafețe, pretinzând că este proprietară așa cum rezultă din actul autentificat sub nr.6645/30.03.1994 G, act prin care a cumpărat de la fratele său, suprafața totală de 4100 mp și o casă. Din această suprafață pe care pretinde că o are în proprietate de 4100 mp pârâții în mod abuziv i-au ocupat suprafața de 2790 mp.
Analizând actul de vânzare-cumpărare invocat de către reclamantă aflat la fila 5 din dosarul de fond a constatat că a vândut suprafața de 4100 mp și că el, vânzătorul dobândise această suprafață de teren ca efect al art.8 din Decretul nr.40/1990 și art.22 Legea nr.18/1991 și ca efect al contractului autentificat sub nr.2879 din 7.04.1987.
Din contractul nr.2879/7.04.1987 aflat la fila 45 din dosarul de fond rezultă că a cumpărat de la Goc asă de locuit iar suprafața de 250 mp se menționează că este în proprietatea statului, nu face obiectul vânzării conform art.30 alin.3 Legea nr.58/1976.
Prin urmare, urmărind traseul autorilor, din proprietar în proprietar a reținut că se observă cu claritate că a cumpărat o casă de locuit cu 250 mp teren aferent casei în folosință și a vândut mai departe 4100 mp teren în proprietatea reclamantei fără însă a avea de undeva acest teren.
Autorul reclamantei, fratele ei, s-a mai judecat cu pârâții G, și așa cum rezultă din sentința civilă nr.1915/16.02.1995 a Judecătoriei Galațis -a dispus atunci grănițuirea proprietăților. Dosarul 8179/1994 al Judecătoriei Galați în care s-a pronunțat această sentință se află atașat la prezentul dosar. Expertiza efectuată în dosar, ce face parte din hotărârea de grănițuire se află la fila 32, iar lotul de 250 mp al lui ( autorul reclamantei) este hașurat cu maro. Prin grănițuirea dispusă instanța i-a acordat acestuia ( ) 250 mp, cum rezultă și din acte.
De asemenea, din sentința 7046/13.07.1992 a Judecătoriei Galați rezultă că actualii părinți au câștigat acțiunea în revendicare în contradictoriu cu pentru suprafața de 0,22 ha.
Se observă că și în anul 1992 părțile aveau fix aceeași problemă ca și dosarul de față, problema litigioasă este însă identică.
Deși s-a câștigat și s-a tranșat litigiul părților în mod definitiv și irevocabil a apărut decizia civilă nr.272/R/8.05.2002 a Curții de Apel Galați care a hotărât că dacă a vândut surorii sale totul se reia de la început, respectiv se reîncep șirurile de litigii pentru clarificarea drepturilor de proprietate, stabilind Curtea de Apel că noua cumpărătoare nu este succesoare cu titlu particular al autorului său, vânzătorul de la care a cumpărat.
Cele două sentințe, de revendicare și grănițuire, respectiv 7046/13.07.1992 a Judecătoriei Galați ( revendicarea) și sentința civilă 1915/16.02.1995 a Judecătoriei Galați (grănițuirea) și-au pierdut între timp și autoritatea de lucru judecat trecând mai mult de 10 ani de la data când au devenit irevocabile, astfel că nu se mai bucură de forța coercitivă a statului. De aceea în cauză s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu de instanță.
Tocmai de aceea nu mai are importanță la acest moment dacă reclamanta e sau nu succesor cu titlu particular. Cu siguranță însă că este și toate hotărârile ar fi trebuit a-i fi opozabile.
Reanalizând noua acțiune în revendicare a reținut că reclamanta a cumpărat 4100 mp de la cineva ce nu avea o asemenea proprietate.
Ca atare, acțiunea sa în revendicare este nefondată iar pentru cei 250 mp pe care îi are nu există vreo tulburare din partea pârâților.
În ceea ce privește grănițuirea reține că cererea, corect a fost admisă de instanța de fond și a stabilit prin expertiză limite de hotar între proprietăți.
Față de excepția autorității de lucru judecat invocată de apelantă atât la fond cât și prin motivele de apel ea vizează autoritatea în raport cu Sentința civilă nr.1757/12.02.1997 când instanța aflată într-o contestați la executare a respins cererea reconvențională ca nefondată motivând că natura acțiunii principale, contestație la executare, este incompatibilă cu judecarea unor cereri în anulare, revendicări.
Dispozitivul se interpretează prin considerente. Chiar dacă instanța de fond s-a pronunțat ea nu a analizat fondul cererii reconvenționale explicând că ne aflăm într-o contestație la executare și nu se poate cere pe calea acțiunii reconvenționale anularea contractului 6645/1994.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamanta, considerând-o nelegală invocând dispozițiile art.304 pct.9 cod pr. civilă.
In dezvoltarea motivelor de recurs, precizează că instanța de apel face o greșită interpretare a prevederilor art.8 din Decretul - Lege nr.42/1990 și ale art.23 din Legea nr.18/1991, în situația transmisiunii de terenuri aferente casei de locuit situate în mediul rural, adică exact a mențiunilor din contractul de vânzare cumpărare, autentificat sub nr. 6645/1994 care reprezintă titlul de proprietate al reclamantei - recurente, cu privire la suprafața de 4100. teren situat în comuna jud.
Prin decizia civilă nr. 1293 din 27 noiembrie 2001, pronunțată de Tribunalul Galați, s-a constatat că, este un terț față de raportul execuțional dintre părțile în litigiu, și și recurenți - G, și, ea fiind titulara dreptului de proprietate, pentru suprafața de 4100. teren p. intravilan, situată în comuna jud. G, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 66453 din 30 mai 1994, că aceasta a dobândit un bun litigios nefiind aplicabile dispozițiile art.1403 cod civil și că sentința civilă nr. 7046/1992 a Judecătoriei Galați, nepusă în executare nici nu ar fi putut fi adusă la îndeplinire silit întrucât suprafața de 0,22 ha teren la care se referea nu este identificată.
Că fără nici un suport probatoriu juridic sau logic, respinge criticile apelantei privitoare la existența autorității de lucru judecat prin respingerea constatării nulității actului de proprietate al reclamantei - recurente, act ce rămâne deplin valabil și atestă existența unui drept de proprietate opozabil erga omnes sub acest aspect fiind vădit încălcate prevederile art.1201 cod civil.
Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma motivelor de recurs invocate, constată recursul nefondat pentru următoarele considerente;
Critica privitoare la greșita interpretare a prevederilor art.8 din decretul Lege nr.42/1990 și art.23 din Legea nr. 18/1991, republicată, reține că sunt nefondate;
Reclamanta formulează cererea pentru revendicarea suprafeței de 2790. teren, considerându-se proprietară în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 6645/1994.
In acest act se face mențiunea că vânzătorul a dobândit terenul ca efect al aplicării art.8 din Decretul Lege nt.42/1990 și art.22 din Legea nr.18/1991.
Dispozițiile art.23 din Legea nr.18/1991, republicată, reglementează situația terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, ce au făcut obiectul unei înstrăinări.
Potrivit alin.2, suprafețele de teren aferente sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă.
Autorul sau, vânzătorul, dobândise prin contractul de vânzare cumpărare încheiat în anul 1987, casa de locuit și suprafața de 250. reținându-se prin sentința civilă nr.7046 din 13 iulie 1992 rămasă irevocabilă, că numai această suprafață a făcut obiectul înstrăinării.
Ca urmare vânzătorul a înstrăinat o suprafață de teren ce nu o avea în proprietate, iar dispozițiile Legii nr.18/1191 sunt aplicabile pentru suprafața de 250. ce a făcut obiectul înstrăinării în anul 1987.
Reclamanta nu poate invoca că nu a cunoscut situația juridică a terenului când în chiar cuprinsul actului se face trimitere la dispozițiile legale menționate care nu prevăd dobândirea de drept a proprietății pentru posesorii unei suprafețe de teren aferente casei de locuit.
Faptul că intimații au cunoscut de existența contractului de vânzare cumpărare din anul 1997, nu are relevanță, mai ales că aceștia din anul 1992 au avut numeroase procese, încercări de executare a hotărârii judecătorești.
Astfel, nu se poate reține că aceștia au realizat valabilitatea actului, cât și consecințele juridice pe care le poate produce încălcarea dreptului de proprietate.
Față de considerentele expuse mai sus și văzând și dispozițiile art.312 alin.1 cod pr. civilă va respinge ca nefondat recursul.
Văzând și dispozițiile art.274 cod pr. civilă ca parte căzută în pretenții va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - pârâtă -, domiciliată în G- -/7.42, împotriva deciziei civile nr.111 din 3 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
Obligă recurenta să achite intimaților G, și, suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /20.06.2008
Tehn.
2 ex./23.06.2008
fond -
apel - -
Președinte:Romeo JirlăeanuJudecători:Romeo Jirlăeanu, Valentina Gabriela Baciu, Elena
