Erga omnes
| Comentarii |
|
erga omnes, expresie latină utilizată frecvent în drept care poate fi tradusă: «opozabil tuturor», «cu privire la toți» sau «care privește pe toată lumea». De exemplu, se poate spune că o hotărâre judecătorească în materia stării civile are autoritate de lucru judecat erga omnes, adică este opozabilă tuturor și nu numai părților din proces, spre deosebire de obligația prevăzută într-un contract care îi privește doar pe semnatarii acelui act.
De asemenea, despre drepturile reale se pune că sunt absolute, adică opozabile erga omnes. Aceasta deoarece dreptul real conferă titularului său prerogative sau puteri pe care acesta le exercită direct şi nemijlocit asupra obiectului dreptului său, iar toate celelalte persoane au obligaţia generală negativă de a se abţine să împiedice în vreun chip exerciţiul prerogativelor respective.
Un alt exemplu este cel al actului administrativ normativ care cuprinde reglementări de principiu, cu caracter obligatoriu, formulate abstract în vederea aplicării unui număr nedeterminat de persoane, erga omnes. În schimb, actul individual este o manifestare de voinţă ce creează, modifică ori desfiinţează drepturi ori obligaţii în beneficiul ori sarcina uneia sau mai multor persoane determinate.
În dreptul internațional, un drept erga omnes este acela pe care îl poate revendica oricare dintre națiuni, indiferent de tratatele pe care le-a semnat. O țară are dreptul să interzică orice act de piraterie, genocid, sclavie, tortură sau de discriminare rasială săvârșit pe teritoriul ei de un resortisant al unei țări care nu ar condamna astfel de fapte, sau săvârșite în afara teritoriului său contra unuia dintre cetățenii unei țări care condamnă aceste fapte, fără a fi necesar să strămute cazul în propria sa jurisdicție. Acest principiu juridic a fost recunoscut, spre exemplu, de Curta internațională de justiție în decizia pe care a pronunțat-o în cazul Barcelona Traction1 din 1970, Belgia contra Spaniei.
