Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 348/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 348/
Ședința publică din 21 octombrie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 3: Mihaela Ganea
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenți pârâți și, ambii cu domiciliul în,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 755, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 09.12.2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, ambii cu domiciliul în,-, județul C și intimații pârâți ORAȘUL PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL, ambii cu sediul în, județul C, având ca obiectgrănițuire.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă avocat pentru recurenții pârâți, în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar; se prezintă și recurenta pârâtă; iar pentru intimații reclamanți, răspunde avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar, lipsind intimații pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri.
Apărătorul recurenților pârâți, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței instanței de fond și de apel și trimiterea cauzei spre o nouă judecată la instanța de fond care să dispună efectuarea unei noi expertize topografice în considerarea planurilor cadastrale ale celor două proprietăți și cu respectarea principiului disponibilității.
Face un scurt istoric al speței.
Învederează că instanța de apel a respins apelul pârâților prin care criticau soluția instanței de fond în sensul că aceasta a interpretat greșit dispozițiile art. 615 Cod civil.
Arată că, în prezent, după cum rezultă din lucrările dosarului, prin existența jgheaburilor "picătura de ploaie" nu mai curge pe terenul reclamanților.
De asemenea, în mod greșit instanța de apel a menținut concluzia instanței de fond care a statuat că streașina casei pârâților are o dimensiune de 92 cm. și, astfel, s-ar depăși hotarul dintre cele două proprietăți. Deși în apel au depus fotografii cu măsura streașinei pârâților, instanța de apel nu le-a luat în considerare, menținând soluția expertizei tehnice pe care pârâții au contestat-o și la instanța de fond.
Consideră, totodată, că instanța de apel și-a depășit atribuțiile erijându-se în drepturile reclamanților, motivând că soluția dată de instanța de fond este corectă, deși se întemeiază pe alte dispoziții legale decât cele invocate de reclamanți, respectiv că s-ar afla în situația nerespectării dreptului de proprietate al reclamanților. O asemenea motivație critică, care nu provine de la reclamanți, înseamnă încălcarea dispozițiilor art. 112 pct.4 Cod procedură civilă și, respectiv, principiului disponibilității părților în procesul civil. Instanța a dat dovadă, astfel, de părtinire vădită.
Mai arată că, la cumpărarea imobilului de către pârâți, s-a efectuat planul cadastral al acestuia - teren și construcții - care a avut în vedere delimitările impuse de către proprietarul terenului, respectiv orașul, prin Primar, plan care nu poate fi modificat printr-o hotărâre judecătorească care nu a avut ca obiect modificarea lui.
Și reclamanții au efectuat planul cadastral al proprietății lor, plan ce nu coincide cu planul întocmit de către expert, fapt ce nu poate fi trecut cu vederea întrucât planul cadastral stabilește o graniță în linie dreaptă între cele două proprietăți, iar planul expertului stabilește o linie frântă.
Apărătorul intimaților reclamanți, depune la dosar concluzii scrise.
Având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate; cu cheltuieli de judecată astfel cum au fost dovedite.
Cu privire la lipsa calității procesuale pasive în legătură cu grănițuirea și obligarea de a nu depăși linia de hotar, consideră că, pe bună dreptate instanța a admis excepția invocată.
Învederează că, din probele administrate în cauză rezultă, fără echivoc, că streașina casei recurenților este mult mai extinsă peste linia de hotar dintre cele două proprietăți, fapt ce determină ca apele pluviale scurse de pe acoperișul casei pârâților să cadă pe terenul proprietatea reclamanților.
În mod corect instanțele au obligat pârâții recurenți să-și restrângă extinderea streașinii care, la dimensiunea de 92 cm depășește cu 30 cm hotarul dintre cele două proprietăți.
Se referă la cele două expertize tehnice - topo și imobiliară, care au relevat cu o acuratețe de specialitate nerespectarea dispozițiilor legale de către pârâți.
Instanța de apel a soluționat în mod corect și problematica juridică a raporturilor dintre părți, reținându-se dreptul reclamanților asupra folosirii netulburate a terenului proprietate privată.
Mai arată că, în urma expertizelor tehnico-judiciare proprietarul terenului învecinat, orașul, nu a contestat măsurătorile realizate de specialiștii desemnați de către instanță.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr. 3779/2005 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții și solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să stabilească prin semne exterioare linia de hotar ce desparte proprietățile acestora, să fi obligați pârâții să respecte dreptul de proprietate și posesie asupra terenului delimitat, cu obligarea pârâților să reconstruiască streașina casei astfel încât scurgerea apelor pluviale de pe acoperișul construcției acestora să nu afecteze terenul proprietatea reclamanților și să nu depășească linia de hotar.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în localitatea,-, jud. C, compus din casă, anexe gospodărești și teren în suprafață de 779,374 mp, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1854/2001. La data cumpărării imobilul era împrejmuit, gardul dintre lotul reclamanților și cel al pârâților fiind fixat anterior de fosta proprietară.
S-a mai arată că, în urmă cu 2 ani, pârâții si-au amenajat o nouă streașină la acoperișul propriei case, streașină ale cărei dimensiuni depășesc limitele lotului acestora determinând ca apele pluviale să se scurgă pe terenul reclamanților, dincolo de gard.
Pârâții au dărâmat definitiv gardul dintre cele două proprietăți, în prezent nemaiexistând un semn exterior al liniei de hotar dintre cele două proprietăți.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 584 Cod.pr.civ. art. 615 civ. și art.274 Cod.pr.civ.
Deși legal citați, pârâții nu au formulat întâmpinare; în ședința publică din 07.06.2005, au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive în cererea privitoare la teren, întrucât au doar un drept de folosință asupra acestuia, fiind doar proprietarii construcției.
La același termen de judecată, reclamanții au modificat oral cererea introductivă solicitând introducerea în cauză în calitate de pârâți și a Orașului prin Primar și a Consiliului Local, care au fost citați în continuare în proces în această calitate, alături de pârâții persoane fizice.
În ședința publică din 10.11.2005, reclamanții au precizat oral că obiectul primului capăt de cerere este grănițuire, iar al celui de-al doilea capăt de cerere este obligația pârâtului de a respecta dreptul de proprietate; la același termen instanța a unit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților persoane fizice cu fondul cauzei.
Prin sentința civilă nr.3246/21.02.2008, Judecătoria Constanțaa admis în parte acțiunea și a stabilit linia de hotar între terenul proprietatea reclamanților și terenul proprietatea pârâților Consiliul Local și Orașul prin Primar pe linia de demarcație reprezentată de punctele5-13-0,64 vest pct.19-19, astfel cum a fost stabilită în planul de situație-anexa 2 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert.
Au fost obligați pârâții și să ajusteze streașina casei acestora cu 32 centimetri, astfel încât streașina, inclusiv jgheabul, să se încadreze în 60 cm.
S-a respins ca neîntemeiată cererea privind obligarea pârâților Consiliul Local și Orașul prin Primar să respecte dreptul reclamanților de proprietate, formulată de reclamanți.
De asemenea, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și, în cererile având ca obiect stabilirea liniei de hotar și obligarea pârâților să respecte dreptul reclamanților de proprietate, respingând în consecință cererea având acest obiect.
Prima instanță a admis și solicitarea reclamanților de obligare la plata cheltuielilor de judecată, dispunând plata de către pârâții și, a sumei de 300 lei către reclamanții cu acest titlu.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1854/17.08.2001, reclamanții și au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 774,95 mp și a locuinței situate pe acest teren, din,-.
Pe terenul învecinat, în suprafață de 400 mp, aflat în proprietatea pârâților Consiliul Local și Orașul prin Primar, se află edificată o construcție cu destinația de locuință, proprietatea pârâților și, între terenurile aflate în proprietatea părților neexistând semene exterioare care să determine întinderea celor două fonduri învecinate.
În ceea ce privește cererea privind obligarea pârâților Consiliul Local și Orașul prin Primar să respecte dreptul reclamanților de proprietate, instanța o apreciază neîntemeiată, având în vedere că în cauză nu s-a dovedit o încălcare de către acești pârâți a dreptului de proprietate al reclamanților, asupra terenului delimitat prin această hotărâre, în lipsa căreia instanța nu a putut stabili o atare obligație în sarcina pârâților.
Pentru aceste motive, reținând că reclamanții nu au probat o atitudine culpabilă a pârâților care să atragă instituirea obligației de a le respecta dreptul de proprietate, instanța a respins această cerere.
În privința cererii de obligare a pârâților să reconstruiască streașina casei astfel încât scurgerea apelor pluviale de pe acoperișul construcției acestora să nu afecteze terenul proprietatea reclamanților, instanța a avut în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică imobiliară întocmit în cauză, conform cărora streașina casei pârâților cu lățimea de 92 cm trece uniform cu 32 cm pe lungimea de ml în perimetrul imobilului reclamanților, contravenind art. 615 Cod civil.
A reieșit, din analiza declarațiilor martorilor care a arătat că pârâții au reparat acoperișul și streașina în urmă cu 2 ani, că în cauză nu poate fi vorba de constituirea unei servituți prin destinația fostului proprietar, întrucât, pe de o parte, foștii proprietari ai construcției pârâților, numiții și, nu au fost si proprietarii anteriori ai terenului reclamanților iar, pe de altă parte, martora a arătat că dimensiunile streșinii au fost modificate chiar de către cei doi pârâți și.
În privința cheltuielilor de judecată instanța a dispus obligare pârâților la plata sumei de 300 lei având în vedere 1/2 din onorariul de avocat față de situația că s-au respins primele 2 capete formulate în contradictoriu cu și.
Împotriva acestei soluții au declarat apel reclamanții și arătând că în mod greșit instanța de fond a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților Consiliul Local, Orașul prin Primar, și, să respecte dreptul de proprietate si posesie asupra terenului delimitat ca urmare a stabilirii liniei de hotar.
S-a învederat că sunt datori să respecte această linie de hotar atât Consiliul Local, cât și Orașul prin Primar, în situația elaborării planurilor cadastrale ale localității și în operațiune de sistematizare a orașului.
Totodată, ceilalți pârâți persoane fizice, urmează să fie obligați să respecte dreptul de proprietate asupra terenului în limitele stabilite de prezenta hotărâre judecătorească, raportat la împrejurarea că aceștia din urmă u imobilul - casă de locuit - în imediat vecinătate proprietăți reclamanților și au încălcat în repetate rândui linia de hotar.
De asemenea, s-a arătat că instanța de fond a soluționat în mod deficitar capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Astfel, instanța a ignorat în mod complet taxele de timbru care au fost plătite pentru promovarea acțiunii și pe care nu le-a introdus în cuprinsul cheltuielilor de judecată ce urmau a fi plătite de către pârâți. Totodată, nu s-au avut în vedere onorariile experților pentru efectuarea celor două expertize (expertiză tehnică topografică și expertiză imobiliară) pentru care s-a plătit circa 700 lei și care au avut ca scop soluționarea cererilor din acțiune, cu impact direct asupra raporturilor juridice dintre păți.
Și în privința onorariului de avocat, instanța a apreciat greșit, înjumătățind onorariul fără un criteriu temeinic și neținând cont de complexitatea și durata judecării cauzei.
Și pârâții și au formulat apel, arătând că soluția instanței prin care au fost obligați să ajusteze streașina casei este greșită rezultând într-o interpretare eronată a dispozițiilor art. 615 Cod civil.
Din moment ce, prin montarea jgheabului de scurgere, apele din ploi cad pe terenul pârâtei obligarea acesteia de a-și tăia streașina cu 32 cm stabilită de către instanță apare ca nelegală raportat la interpretarea art. 615 cod civil.
Din nici o frază, propoziție sau cuvânt al art.615 Cod civil, nu se desprinde concluzia că streașina trebuie să fie la linia imaginară ce constituie hotarul aerian dintre două proprietăți atât timp cât apele din ploi nu cad pe terenul vecin. De altfel, concluzia expertului este eronată având în vedere și faptul că cele două proprietăți nu sunt delimitate prin gard amplasat pe linia de grănițuire și nu se cunoaște modul în care a ajuns la această concluzie fără o aparatură adecvată.
Prin decizia civilă nr. 755 din 09 decembrie 2008, Tribunalul Constanțaa admis apelul formulat de reclamanții și și a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâții și.
A fost schimbată în parte sentința apelată, în sensul că pârâții și au fost obligați la 668,3 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Au fost obligați pârâții Orașul și Consiliul Local la 718,3 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că proprietarul terenului învecinat imobilului reclamanților este Orașul, iar nu pârâții și care beneficiază numai de un drept de folosință a bunului.
Referitor la streașina casei pârâtelor, instanța de apel a reținut că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 615 Cod procedură civilă, în condițiile în care din probatoriul administrat în cauză a rezultat că această streașină are o lățime de 92 cm. și trece în afara proprietății pârâților cu 32 cm. pe o lungime de 18 ml, fiind astfel încălcat chiar dreptul de proprietate al reclamanților asupra propriului imobil învecinat.
Referitor la modalitatea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, Tribunalul Constanțaa reținut că prima instanță a stabilit în mod greșit cheltuielile datorate de pârâți. În condițiile în care cererea formulată în contradictoriu cu pârâții și privind refacerea streașinii a fost admisă integral, pârâții persoane fizice datorează reclamanților toate cheltuielile provocate de opoziția lor, și anume - taxa corespunzătoare, onorariu expertiză imobiliară și 1/2 din valoarea onorariului de avocat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs pârâții și care au criticat-o pentru nelegalitate sub aspectul modalității de aplicare a dispozițiilor art. 615 cod civil la situația de fapt.
Recurenții au susținut că dispozițiile art. 615 Cod civil care au fost edictate în urmă cu 150 ani - când nu existau jgheaburi de colectare a apei de ploaie, - nu își mai găsesc aplicarea în prezent. În speță, pârâții au făcut dovada că locuința lor dispune de jgheaburi de colectare a apei, situație în care "picătura de ploaie" nu mai cade pe terenul reclamanților,
Recurenții au mai susținut că instanța de apel a reținut în mod greșit că streașina casei pârâților are o dimensiune de 92 cm și astfel ar depăși hotarul celor două proprietăți. Reținând că este încălcat chiar dreptul de proprietate al reclamanților, conform art. 608 Cod civil, coroborat cu art. 494 alin. (1) și (2) Cod civil, instanța de apel a încălcat principiul disponibilității părților în procesul civil.
Instanța de apel nu a ținut cont de planul cadastral întocmit cu ocazia cumpărării locuinței reclamanților și care nu poate fi modificat printr-o hotărâre judecătorească ce nu a avut ca obiect modificarea lui. De asemenea, nu au fost valorificate nici fotografiile depuse la dosar.
Prin întâmpinare, intimații reclamanți au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând legalitatea hotărârii recurate, în raport de criticile pârâților, se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din prevederile art. 129 alin. ultim Cod procedură civilă, potrivit cărora judecătorii sunt datori să hotărască numai asupra celor ce formează obiectul pricinii supuse judecății, rezultă că instanța nu poate depăși limitele investirii sale, dar totodată că ea nu poate să lase nesoluționate capetele de cerere cu a căror judecare a fost legal sesizată.
În speță, se reține că prima instanță și instanța de apel nu au depășit obiectul cererii astfel cum a fost precizat de reclamant prin acțiunea modificatoare, pronunțându-se în limitele investirii cu privire la stabilirea liniei de hotar între terenurile învecinate (proprietatea reclamanților și proprietatea unității administrativ teritoriale - orașul ), cât și cu privire la cererea reclamanților de obligare a pârâților de a-și reconstrui streașina casei în limitele proprietății lor, astfel încât scurgerea apelor pluviale de pe acoperișul construcției pârâților să nu afecteze terenul proprietatea reclamanților și nici să nu depășească linia de notar.
Dreptul la acțiune bazat pe dispozițiile art. 584 Cod civil, circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului său, prin acțiune în justiție sau pe cale amiabilă, restabilirea hotarului care separă fondurile învecinate și marcarea acestora prin semne materiale vizibile.
Într-o asemenea acțiune judecătorul nu se va pronunța asupra existenței sau întinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului asupra căruia poartă dreptul de proprietate.
Operațiunile judecătorești ale grănițuirii circumscriu identificării hotarului real, trasarea hotarului și așezarea semnelor de hotar, acțiunea în grănițuire fiind la îndemâna și altor titulari de drepturi reale.
Prima instanță a reținut că pârâții și nu au calitate procesuală pasivă în acțiunea de grănițuire, întrucât titularul dreptului de proprietate asupra terenului învecinat cu proprietatea reclamanților este orașul și admițând acțiunea în grănițuire numai în raport cu acest pârât a stabilit linia de hotar conform expertizei pe aliniamentul 5-13-0,64 vest pct. 19-19.
Această modalitate de grănițuire nu a fost contestată de pârâtul Orașul care nu a înțeles să exercite calea de atac a apelului.
La rândul lor, pârâții și nu au înțeles să critice în apelul declarat, hotărârea primei instanțe sub aspectul soluționării excepției calității lor procesuale pasive în acțiunea în grănițuire și nici împrejurarea că grănițuirea nu s-ar fi realizat cu respectarea planurilor cadastrale întocmite cu ocazia cumpărării locuinței proprietatea lor, situație în care, orice critică invocată pentru prima oară în recurs cu privire la soluția pronunțată în capătul de cerere ce vizează grănițuirea este realizatăomisio medioși, în consecință, nu poate fi primită ca fondată.
Prin urmare, se reține că hotărârea primei instanțe cu privire la stabilirea liniei de hotar între terenul de 779. - proprietatea reclamanților și terenul în suprafață de 393. - aflat în proprietatea Orașului și în folosința pârâților - pe aliniamentul stabilit în planul anexă 2 la raportul de expertiză, nefiind contestată sub acest aspect, a intrat în autoritate de lucru judecat, neputându-se repune în discuție direct în recurs aspecte de nelegalitate ale acestei soluții.
Conform expertizei efectuată de inginer traseul liniei de hotar dintre proprietatea / și terenul proprietatea Orașului, aflat în folosința familiei și este determinat de punctele 5-13 - 0,64. vest pct. 19-19, acest traseu respectând documentația tehnică întocmită la atribuirea numărului cadastral 274 proprietății actuale și, înregistrată în anul 2001, cu circa trei ani înaintea lucrării tehnice pentru numărul cadastral 1042 pentru și.
Expertul a concluzionat că linia de hotar este stabilită la circa 0,60. la est de peretele anexei familiei.
În raport de această delimitare, prin expertiza tehnică de construcții efectuată de expert s-a stabilit că streașina casei pârâților are o lățime de 92 cm și aceasta trece uniform cu 32 cm pe lungimea de 18 ml în perimetrul imobilului reclamanților, contravenind dispozițiilor art. 615 Cod civil (filele 128 - 134 dosar fond.)
În raport de constatarea realizată prin expertiză, se reține că instanțele de fond și de apel au făcut o legală aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 615 Cod civil în prezenta speță.
Conform dispozițiilor art. 615 Cod civil, proprietarul unui fond trebuie să facă streașina casei sale astfel încât apa de ploaie (sau din zăpadă) să cadă pe propriul său fond sau pe uliță (adică pe calea publică), iar nu pe fondul vecinului său.
Nu se poate reține ca fondată susținerea recurenților în sensul că această dispoziție legală este perimată, ea continuând să își găsească aplicare și în prezent, chiar dacă pentru protejarea propriei case cât și cea învecinată proprietarul unei construcții și-a montat jgheaburi pentru preluarea apelor pluviale.
Cu atât mai mult se impune această soluție, atunci când acoperișul casei pârâților depășește limita de hotar și se extinde peste proprietatea reclamanților, fiind de natură să afecteze dreptul reclamanților de a beneficia, în limitele legii, de toate atributele dreptului lor de proprietate.
Nu se poate reține că prin extinderea acoperișului casei reclamanților cu 32 cm peste terenul proprietatea reclamanților, aceștia nu sunt vătămați în dreptul lor de a-și folosi terenul proprietate personală. Astfel, în ipoteza în care reclamanții ar dori să construiască o construcție pe hotar, aceasta nu s-ar putea realiza datorită acoperișului casei pârâților care nu permite înălțarea unei construcții în limitele proprietății reclamanților.
Argumentându-și soluția pronunțată în apelul pârâților, Tribunalul Constanța în mod corect a reținut că această situație poate fi comparată cu situația arborilor ale căror crengi se întind peste proprietatea vecină, proprietarul fondului limitrof având dreptul de a cere celui pe al cărui teren este sădit arborele să taie aceste crengi (art. 608 Cod civil).
Instanța de apel a invocat dispozițiile art. 608 Cod civil și ale art. 494 alin.(1) și (2) Cod civil, ca argumente de text legal în justificarea soluției pronunțate cu privire la refacerea streașinii casei în limita terenului de 393. aflat în folosința pârâților, neputându-se reține susținerea recurenților pârâți în sensul că instanța a depășit limitele investirii și s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv constatarea încălcării dreptului de proprietate al reclamanților asupra terenului proprietatea lor, în suprafață de 779.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 Cod procedură civilă, se va respinge recursul pârâților ca nefondat.
Conform art. 274 Cod procedură civilă, obligă recurenții pârâți la 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimații reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenți pârâți și, ambii cu domiciliul în,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 755, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 09.12.2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, ambii cu domiciliul în,-, județul C și intimații pârâți ORAȘUL PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL, ambii cu sediul în, județul C, având ca obiectgrănițuire.
Obligă recurenții la 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond
Red.dec.jud.apel
Red.dec.jud.recurs /10.11.2009
gref.AB/2 ex./12.11.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici, Mihaela Ganea
