Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 552/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 552/2008 -
Ședința publică din 8 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica
- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâții și domiciliați în, nr. 27, județul B în contradictoriu cu intimații reclamanți, domiciliați în, nr. 28, județul B și cu intimatele pârâte domiciliată în, nr. 27, județul B și domiciliată în, nr. 21, județul B, împotriva deciziei civile nr. 499 din 24 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 971 din 11 septembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr. 917/R/2006, având ca obiect: grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenții pârâți și - ambii lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 23.07.2007 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, intimații reclamanți și - ambii personal și reprezentați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 26.11.2007 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, și intimata pârâtă - personal, lipsă fiind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 15,5 lei, achitată prin chitanța nr. 263-1-34/20.09.2007 emisă de Primăria Municipiului O - Direcția Finanțe Locale și timbru judiciar de 0,15 lei, după care:
Nefiind probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților pârâți solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea deciziei tribunalului și schimbarea sentinței primei instanțe în sensul de a se dispune admiterea doar în parte a acțiunii reclamanților și în consecință a se stabili linia de hotar între proprietățile părților potrivit folosinței faptice, cu obligarea părții intimate la cheltuieli de judecată. În subsidiar, solicită casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru efectuarea unei expertize tehnice topografice. Arată în esență că între părți s-a purtat un litigiu având ca obiect uzucapiune, hotărârea pronunțată rămânând definitivă prin neexercitarea căilor de atac, fiind deci stabilit anterior dreptul de proprietate al părților, iar expertiza avută în vedere de instanțe în prezenta cauză s-a efectuat într-un alt dosar, prin urmare nu putea reprezenta o probă hotărâtoare în prezentul litigiu.
Reprezentantul intimaților reclamanți solicită respingerea recursului, menținerea hotărârilor pronunțate în apel și fond, și obligarea recurenților pârâți la cheltuieli de judecată. Susține că nu există contradicție între expertiză, cu completarea ulterioară, și hotărârile pronunțate, doar că urmare a stabilirii liniei cadastrale dintre proprietăți s-a dispus retragerea unor construcții de către pârâți, stabilirea dreptului de proprietate fiind soluționată într-adevăr în alt dosar.
Intimata pârâtă solicită respingerea recursului și menținerea deciziei Tribunalului Bihor, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL,
Constată că, prin sentința civilă nr. 971 din 11 septembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr. 917/R/2006, s-a admis acțiunea formulată și completată de reclamanții și împotriva pârâților, și, în contradictoriu și cu pârâta Tomele; s-a stabilit linia de hotar dintre imobilele cu nr. top. 2586, 2587 și 2588 din nr. 1220, proprietatea reclamanților, și imobilele nr. top. 2584 și 2585 din nr. 1007, aflate în posesia pârâților, ca fiind linia cadastrală materializată pe aliniamentul A-B-C-D-E-X-F, conform schiței întocmită de expert, completată ulterior în prezența consilierului ales de pârâți,; au fost obligați pârâții să-și retragă gardul și cotețul până la linia de hotar, în caz de refuz fiind autorizați reclamanții să o execute pe cheltuiala pârâților; pârâții, au fost obligați să plătească reclamanților suma de 3.178.750 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin expertiza întocmită în cauză de inginer s-a stabilit că linia cadastrală dintre imobilele proprietatea reclamanților și imobilele pârâților este identificată pe aliniamentul ce unește punctele A-B-C-D-E-X-F și totodată că suprafața de teren pe care pârâții o ocupă din proprietatea reclamanților este de 39,9 mp. Părțile au solicitat o verificare a distanțelor, a materializării suprafeței ocupate de pârâți, și împreună cu inginer, numit consilier al pârâților, de comun acord au stabilit că distanța de trasare A-a redată prin raportul de expertiză și completarea ulterioară este de 1 metru, celelalte elemente de trasare păstrându-și nemodificate dimensiunile.
Reținând că pârâții au amplasat în terenul reclamanților cotețul și că în prezent gardul nu este amplasat pe linia de hotar, în baza art. 1075 cod civil a obligat pârâții să-și retragă gardul și cotețul până la linia de hotar ce reprezintă linia cadastrală.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal pârâții și solicitând admiterea lui și schimbarea hotărârii instanței de fond cu stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul actual, respectiv pe linia peretelui construcției intimaților, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 499 din 24 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul, cu păstrarea în totalitate a sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
În motivarea deciziei, tribunalul a reținut că art. 584 Cod civil dă posibilitatea ca orice proprietar să poată îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa.
Din examinarea probelor de la dosar, se constată că în mod corect a stabilit prima instanță linia de hotar dintre imobilele cu nr. top. 2586, 2587 și 2588 -, proprietatea reclamanților, și imobilele cu nr. top. 2584 și 2585 -, proprietatea pârâților, pe linia cadastrală ce desparte cele două imobile, avându-se în vedere atât concluziile expertizei topografice întocmite de expert inginer și a schiței aferente, cât și completarea la raportul de expertiză întocmit de experții și, numit consilier al pârâților și ales de către aceștia.
Întrucât experții au constatat că pârâții ocupă din proprietatea reclamanților o suprafață de teren de 39,9 mp. se apreciază că în conformitate cu dispozițiile art. 480 Cod civil, se impune ca pârâții să-și retragă gardul și cotețul până la linia de hotar reprezentată de linia cadastrală. Se apreciază că soluția adoptată de instanța de fond în sensul stabilirii liniei de hotar dintre cele două proprietăți pe linia cadastrală materializată pe aliniamentul A-B-C-D-E-X-F din schița anexă raportului de expertiză, este soluția legală și morală, având în vedere că atât gardul, cât și cotețul sunt lucrări ușor demontabile ce pot fi deplasate cu ușurință pe terenul proprietatea apelanților.
S-a constatat că intimatul nu a făcut dovada cuantumului cheltuielilor de judecată solicitate.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat au declarat recurs pârâții și, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii apelului și schimbarea în parte a sentinței civile nr. 971 din 11 septembrie 2006 Judecătoriei Beiuș, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că hotărârile atacate sunt date cu aplicarea greșită a legii, deoarece suprafețele de teren ocupate de recurenți din topograficele aparținând reclamanților, au fost folosite de către antecesorul lor, ca un adevărat proprietar, de mai bine de 50 de ani.
Recurenții mai arată că relevantă în cauză este și împrejurarea că intimații reclamanți nu au folosit niciodată terenul din litigiu, iar instanțele trebuiau să ia în considerare apărările formulate de către ei, în sensul uzucapării, prin folosință netulburată de peste 30 de ani a acestor suprafețe, chiar dacă nu s-a invocat pe cale principală, ci doar pe excepție.
Recursul nu a fost motivat în drept.
În ședința publică din 8 aprilie 2008, reprezentantul recurenților a solicitat în subsidiar, casarea cu trimitere spre rejudecare, în vederea efectuării unei noi expertize topografice.
Intimații au solicitat respingerea recursului civil de față.
Verificând hotărârile atacate prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
Intimatul reclamant este proprietar tabular asupra imobilului înscris în nr. 1220 -, cu nr. top. 2414, 2586, 2587, 2588, 2683, 2685, 2686, 3105 și 2907.
Asupra imobilului învecinat, înscris în nr. 1007 -, cu nr. top. 2584 și 2585, proprietar tabular este defunctul, antecesorul recurentei și a intimatei Tomele.
Pe parcursul soluționării cauzei, în dosar nr. 2030/2002 al Judecătoriei Beiuș, a fost efectuat un raport de expertiză topografică de către inginer expert, potrivit căruia reclamantul folosește în teren suprafața de 4.210,5 mp. față de suprafața de 3.895 mp. conform nr. 1220 -, corespunzătoare parcelelor cu nr. top. 2586, 2587, 2588, deci acesta folosește cu 315 mp. mai mult.
Potrivit aceluiași raport de expertiză (fila 32 dosar fond), pârâții, folosesc în teren suprafața de 3.995,5 mp. față de 3.913 mp. corespunzătoare nr. top. 2584, 2585 din nr. 1007, suprafață care provine din suprafața ocupată peste linia cadastrală din proprietatea reclamantului, de 39,3 mp.
Expertul face mențiunea în lucrarea întocmită că, în zonă se constată încălcări ale limitelor cadastrale care afectează pe toți proprietarii imobilelor cu nr. top. 2589, 2590, 2591, 2685, 2681 și 2682/5, nepotriviri care sunt consecința atât a aplicării defectuoase a legilor fondului funciar, cât și a unor înțelegeri tacite între foștii proprietari ai acestor terenuri.
La fila 51 în același dosar de fond se află depusă completarea la raportul de expertiză, potrivit căreia expertul arată că linia de hotar ce trece prin pct. A (semn de hotar între imobilele din litigiu) se află la 1,11 metri de colțul clădirii reclamantului și nu la 1,31 metri, cum a fost redat în raportul întocmit anterior. Apoi, linia de hotar în pct. V între imobilele cu nr. top. 2584 și 2583/5, identificat în teren prin stâlp de beton cu grosimea de 0,20 metri și în continuarea prin pct. L - O - Z figurată pe schița anexată (fila 52), este o linie dreaptă și nu una cu inflexiuni cum exista în realitate și de unde pârâții în necunoștință de cauză reclamă pe bună dreptate lungimea frontului imobilului lor, existând deci o folosință din proprietatea pârâților.
La fila 62 în dosar nr. 2030/2002 al Judecătoriei Beiuș, a fost depusă o altă completare de expertiză, întocmită de inginer și inginer, numit consilier la pârâților, raport potrivit căruia linia cadastrală este cea situată pe aliniamentul A-B-C-D-E-X-F, raport și schiță care au fost avute în vedere de către cele două instanțe la pronunțarea hotărârilor atacate cu prezentul recurs, prin care recurenții au fost obligați totodată să-și retragă gardul și cotețul, până la linia de hotar, în caz de refuz fiind autorizați reclamanții să o execute pe cheltuiala pârâților.
Relevantă în cauză este poziția pârâților recurenți, respectiv a pârâtei, care, pe parcursul soluționării cauzei a susținut că linia de hotar între imobilele din litigiu este conform folosinței faptice, fiind aceeași de circa 60 de ani, susținere care nu a fost analizată de către cele două instanțe.
La filele 32 - 34 în dosarul nr. 5700/2003 al Tribunalului Bihor, se află depusă sentința civilă nr. 1405 din 16 noiembrie 2005 Judecătoriei Beiuș, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 244/2005 a Tribunalului Bihor.
Prin sentința evocată mai sus a fost respinsă acțiunea formulată de (reclamantă în acea cauză) împotriva pârâților, și Tomele, având ca obiect anularea înscrierilor din nr. 1220, sub B 1 și B 4, dezmembrarea unor topografice, uzucapiune, partaj și succesiune.
Din considerentele sentinței de mai sus reiese că, în acea cauză s-a efectuat o expertiză tehnică de către expert, potrivit căreia nu există nici o încălcare de proprietate, iar linia de folosință actuală corespunde întru totul cu linia cadastrală ce desparte proprietățile părților din litigiu.
Reținând că defunctul și apoi reclamanta nu au folosit nici o porțiune de teren peste linia de hotar și apoi cea cadastrală, instanța a respins acțiunea având ca obiect capetele de cerere arătate mai sus.
Așadar, într-o altă cauză purtată între aceleași părți, potrivit unui alt raport de expertiză, s-a stabilit că recurenta nu folosește teren din proprietatea intimaților, iar în prezenta cauză, potrivit unui alt raport de expertiză, întocmit de un alt expert, concluziile sunt exact inverse, respectiv că această pârâtă ocupă o porțiune de 39 mp. din terenul reclamanților.
Având în vedere aceste contradicții între cele două expertize, una finalizându-se printr-o hotărâre rămasă definitivă, instanța de recurs apreciază că în cauză se impune suplimentarea probațiunii în sensul efectuării unei contraexpertize care să clarifice aceste aspecte.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, chiar expertul, așa cum s-a arătat deja mai sus, a arătat în lucrarea efectuată în prezentul dosar că, în zonă se constată încălcări ale limitelor cadastrale care afectează pe toți proprietarii imobilelor, ca urmare a aplicării defectuoase a legilor fondului funciar sau a înțelegerii tacite între foștii proprietari.
Cum această probațiune nu poate fi administrată, potrivit art. 305 Cod procedură civilă, direct în fața instanței de recurs, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, ocazie cu care instanța va analiza și susținerile pârâtei recurente referitoare la existența liniei de hotar conform unei folosințe faptice de peste 50 de ani.
Față de cele relevate mai sus, Curtea de Apel Oradea, în temeiul art. 312 alin. (3) Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul civil de față, va casa decizia civilă nr. 499/2007 a Tribunalului Bihor și va desființa sentința civilă nr. 971/2006 a Judecătoriei Beiuș, cu trimitere spre rejudecare aceleeași instanțe, ținând cont de considerentele prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 499 din 24 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează și desființează sentința civilă nr. 971 din 11 septembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș, cu trimitere pentru o nouă judecare la Judecătoria Beiuș, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul de avocat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică de azi, 8 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
red.
în concept la 6.05.2008.
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./8.05.2008.
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
