Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 81/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - grănițuire -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 81
Ședința publică din 20 martie 2009
PREȘEDINTE: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 3: Rață Gabriela
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamantul recurent domiciliat în R,-,. B,. 27, județul S și pârâții recurenți și domiciliați în R,-, județul S, împotriva deciziei civile nr. 27 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns reclamantul recurent asistat de avocat - cu delegație de substituire pentru avocat și pârâtul recurent asistat de avocat, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar au fost depuse de către apărătorii părților, chitanțele nr. - din 19 martie 2009 și nr. - din 20 februarie 2009, în valoare de câte 10,00 lei și timbru judiciar, prin care fac dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă recursului.
Avocat pentru reclamantul recurent precizează că expertiza topo cadastrală întocmită de inginerul a suferit pe parcurs mai multe precizări datorită obiecțiunilor formulate, care în final plasează hotarele dintre suprafețele de teren aflate în litigiu pe alte coordonate decât cele stabilite prin expertizele întocmite anterior. Consideră că hotarul real este cel stabilit de expertiza și pentru soluționarea corectă a litigiului se impune confruntarea celor doi experți pentru a da lămuririle necesare cu privire la contradicțiile dintre cele două expertize, respectiv configurația și limitele parcelelor. Solicită admiterea recursului, casarea deciziei tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru pârâții recurenți și, precizează că decizia pronunțată de tribunal este corectă, dar incompletă. Terenurile au fost grănițuite corect, dar numai în parte, în sensul că s-a omis să se stabilească hotarul dintre parcelele nr. 1784/1 și 784/4. Susține că dețin terenul de peste 30 de ani și hotarul nu a fost schimbat niciodată. Solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 1.04.2005 la Judecătoria Rădăuți, reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâții și solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar dintre terenul proprietatea sa, în suprafață de 2.000 mp, identic cu 1784/1, 1784/4 și 1777/2 din CF nr. 15518 comunei cadastrale R și terenul pârâților, identic cu 1784/2, 1784/3 și 1777/1 din CF nr. 4525 aceleiași comune cadastrale.
În motivare, reclamantul a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în cauză prin cumpărare de la numita, în anul 2003, iar pârâții au desființat, în mod abuziv, gardul despărțitor dintre cele două proprietăți, au tăiat sălciile ce constituiau reperele vechiului hotar și au smuls țărușii prin care comisia locală de fond funciar a delimitat terenurile.
La termenul de judecată din 20.12.2005, a formulat cerere de intervenție, coproprietară alături de reclamant a terenurilor în litigiu, solicitând grănițuirea cu privire la acestea și obligarea pârâților să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 804 mp teren, identică cu 1777/1 și parte din 1784/4 din CF nr. 15518 comunei cadastrale
În motivarea cererii sale, intervenienta a arătat că este proprietara, în devălmășie cu reclamantul, a imobilelor în litigiu, pe care le-a cumpărat de la numita.
Prin sentința civilă nr. 3731 din 27.12.2005, Judecătoria Rădăuția admis acțiunea reclamantului și, în parte, cererea de intervenție în interes propriu și a stabilit linia de hotar pe amplasamentul A-B-C; D-E-F-G-H-I-J, evidențiat cu linie în planul de situație de la fila 78 dosar, anexat raportului de expertiză judiciară întocmit de expert.
Prin aceeași sentință a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție privind revendicarea și au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de intervenientă și pârâți.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul și intervenienta au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2.000 mp, identic cu 1784/1, 1784/2 și 1777/2 din CF nr. 15518 comunei cadastrale R, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 200 din 20.04.2003.
și li s-a transmis dreptul de proprietate cu privire la cota de părți indivize din 1783/1 și 1784/2 din CF nr. 4525 comunei cadastrale R, de către și, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2334 din 27.10.1972.
Ulterior, prin sentința civilă nr. 1393 din 24.02.2003 a Judecătoriei Rădăuțis -a constatat că pârâții au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 3.261 mp teren, identică cu 1777/4 și 1782/2 din CF nr. 6695 a comunei cadastrale
Față de acuratețea măsurătorilor cuprinse în evidențele cadastrale, prima instanță a conchis că hotarul real dintre proprietățile părților este cel ce rezultă din planul de situație de la fila 78 dosar.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții și, criticând-o pentru nelegaliate și netemeinicie.
Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr. 705 din 4.07.2006 a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că părțile au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafețelor supuse grănițuirii prin contracte autentice de vânzare cumpărare, terenurile fiind identificate cadastral, iar prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-au identificat terenurilor celor două părți și linia de hotar despărțitoare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, care a fost admis de către Curtea de Apel Suceava prin decizia civilă nr. 1825 din 24.10.2006, cu consecința casării hotărârii atacate și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. instanțe de recurs au constat în completarea probatoriului pentru stabilirea situației de fapt corectă și aplicarea exigențelor textelor de lege incidente în cauză în funcție de aceasta.
În rejudecare, Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr. 27 din 19.01.2009 a admis apelul pârâților, a schimbat în parte sentința primei instanțe, în sensul că a admis în parte acțiunea și a stabilit linia de hotar dintre parcelele 1784/1, 1784/4, proprietatea reclamanților, și parcelele 1784/2, 1784/3, proprietatea pârâților, pe aliniamentul C, D, M, K, I, L, J din planul de situație de la fila 101 al raportului de expertiză efectuat în apel.
A fost respinsă cererea de grănițuire a parcelelor 1777/2 și 1777/1.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței și a fost obligat reclamantul să plătească pârâților suma de 1.600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că expertiza efectuată în apel, care ține seama de actele de proprietate ale părților, a concluzionat că reclamantul deține o suprafață de 1.241 mp teren, cu 259 mp mai puțin față de intabularea de 1500 mp, identică cu parcelele 1784/1 și 1784/4, diferență ce se regăsește astfel: 164 mp la pârâtul (70 mp între reperele C, D, F; 70 mp între reperele K, I, L, L PRIM, N; 24 mp între reperele K, M, D, O), iar suprafața de 50 mp se găsește în terenul învecinat cu reclamantul.
Pârâtul, reține instanța de apel, deține o suprafață de 1.987 mp teren, cu 31 mp mai puțin față de planul de situație întocmit și înscris în baza de date a, diferență ce este distribuită astfel: 50 mp între reperele L, L PRIM, G, H, la reclamantul, 121 mp între reperele L, J, W ȘI W PRIM, iar suprafața de 140 mp (70 mp între reperele C, D, F; 70 mp între reperele K, I, L, L PRIM, N) o deține în plus din terenul reclamantului.
Așa fiind, instanța de apel a reținut că linia de hotar dintre parcelele 1784/1, 1784/4, proprietatea reclamantului, și parcelele 1784/2, 1784/3, proprietatea pârâților, este pe aliniamentul C, D, M, K, I, L, J din planul de situație de la fila 101 al raportului de expertiză efectuat în apel.
Cu privire la grănițuirea parcelelor 1777/2 și 1777/1 s-a reținut că ultima parcelă este proprietatea statului, care nu este parte în prezenta cauză, motiv pentru care această solicitare a fost respinsă.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamantul și pârâții și.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că hotarul corect dintre pacelele proprietatea părților este cel stabilit prin planul de situație de la fila 78 dosar fond.
Deoarece expertizele efectuate în cauză sunt contradictorii, consideră că se impune întocmirea unei note comune de către experții și, probă care poate fi administrată doar ca urmare a casării deciziei Tribunalului Suceava și trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Precizează că trebuia să se procedeze la compensarea cheltuielilor de judecată.
Pârâții și, în dezvoltarea motivelor de recurs, au arătat că instanța de apel a omis să stabilească hotarul între parcelele 1784/2, 1784/3, proprietatea lor și parcelele 1784/1 și 1784/4, proprietatea familiei, astfel cum a fost stabilit acesta prin suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză efectuat în cauză.
Examinând recursul declarat de reclamant, prin prisma motivelor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Expertiza efectuată în apel d e către expert, la indicațiile instanței de recurs, ține seama de actele de proprietate ale părților, identificând terenurile proprietatea acestora și concluzionând corect cu privire la linia de hotar dintre acestea pe aliniamentul C, D, M, K, I, L, J din planul de situație de la fila 101.
Expertiza întocmită de expert, preferată de reclamantul recurent, corect a fost înlăturată de către instanța de apel, ca urmare a indicațiilor instanței de recurs, pe de o parte, dar și a inadvertențelor pe care le conținea, respectiv neindicarea planului de situație folosit pentru identificarea terenurilor, a actelor în baza cărora s-au reținut efectuarea divizărilor de parcele, divizări neevidențiate în cărțile funciare, pe de altă parte.
Cererea de completarea a probatoriului în această fază procesuală nu poate fi primită, ca, de asemenea, nici solicitarea de a fi casată decizia instanței de apel pentru întocmirea unei note comune de către experții și, în considerarea celor sus reținute, precum și în condițiile în care reclamantul recurent nu a solicitat la instanța de apel această probă, iar la ultimul termen de judecată nu a formulat obiecțiuni la expertiza întocmită de expert.
Cu privire la cheltuielile de judecată se constată că instanța de apel le-a stabilit corect în sarcina reclamantului, în considerarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a reclamantului.
În consecință, pentru cele reținute, în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, recursul declarat de reclamantul recurent va fi respins ca nefondat.
Recursul declarat de pârâți este nefondat, pentru următoarele considerente:
Cum s-a reținut mai sus, instanța de apel a stabilit corect hotarul dintre proprietățile părților, în baza probatoriului complex administrat în cauză.
Din moment ce hotarul stabilit în baza planului de situație al raportului de expertiză de la fila 101 dosar apel d elimitează parcelele 1784/2, 1784/3, proprietatea pârâților, și parcelele 1784/1 și 1784/4, proprietatea reclamantului, susținerea pârâților recurenți privind omisiunea instanțe de apel dea se pronunța cu privire la grănițuirea parcelelor menționate nu are fundament.
Solicitarea stabilirii hotarului dintre cele două proprietăți ale părților conform suplimentului nr. 2 la raportul de expertiză efectuat în cauză de expert nu poate fi primită, deoarece prin acest supliment, răspunzându-se la o serie de obiecțiuni ale pârâților, s-au identificat și delimitat 1783/1 și parte din 1784/2 din CF 4525 comunei cadastrale R, proprietatea pârâților, de celelalte parcele ale reclamantului, evidențiind suprapunerile dintre aceste terenuri. Deci, cum acest supliment nu răspunde exigențelor determinate de obiectul prezentului litigiu, corect a fost înlăturat de instanța de apel.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de pârâții recurenți ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul recurent domiciliat în R,-,. B,. 27, județul S și pârâții recurenți și domiciliați în R,-, județul S, împotriva deciziei civile nr. 27 din 19 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată n ședința publică din 20 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond: A-
Tehnored.
Ex. 2/16.04.2009
Președinte:Plăcintă DochițaJudecători:Plăcintă Dochița, Dumitraș Daniela, Rață Gabriela
