Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 820/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 820
Ședința publică de la 14 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 3: Dan Spânu
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanții, - decedat și continuat de moștenitorii, pârâtul și intervenienta, împotriva deciziei civile nr. 108 din data de 9 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- și a sentinței civile nr. 4917 din 12 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr-, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții reclamanți moștenitori, personal și asistați de avocat, reprezentată de același avocat și recurentul pârât asistat de avocat, lipsind recurenta intervenientă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurenții reclamanți moștenitori, și solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul majorării cuantumului cheltuielilor de judecată dovedite prin actele depuse la dosar.
Cu privire la recursul declarat de pârâtul și intervenienta pune concluzii de respingere.
Avocat pentru recurentul pârât, susține oral motivele scrise întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă în raport de care solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțată de Judecătoria Caracal numai în ceea privește linia de hotar, cu cheltuieli de judecată. Față de recursul formulat de reclamanți moștenitori, și pune concluzii de respingerea acestuia ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Prin sentința civilă nr.4917 din 12.12.2007, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții și, împotriva pârâtului și s-a menținut hotarul despărțitor dintre proprietățile părților, pe actualul aliniament indicat în Anexa 1 raportului de expertiză întocmit de expert, între punctele 102, 119, 118, 117, 116, 113, 110.
S-a respins cererea de intervenție în interes accesoriu formulată de intervenienta și capătul de cerere privind revendicarea terenului ocupat de către pârât.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că hotarul despărțitor a fost stabilit prin bună învoială de către autorii părților, aspect recunoscut atât de reclamanți cât și de intervenienta, fiind nemodificat de peste 35 - 40 ani, anterior anului 1970.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul și intervenienta, susținând că hotărârea este netemeinică și nelegală, ca urmare a interpretării eronate a probelor, din care rezultă că fântâna ce face obiectul grănițuiri a fost așezată de către autorii părților pe hotarul despărțitor, fiind folosită de aceștia, precum și de alte persoane.
S-a invocat existența unei contradicții între dispozitivul sentinței și probele administrate, arătându-se că pârâtul a fost obligat să retragă gardul, cu toate că instanța a respins acțiunea în revendicare.
Prin întâmpinarea depusă în apel, reclamanții și, au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia civilă nr.108 din 9 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a respins apelul formulat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.4917/12.12.2007, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, ca nefondat.
Au fost obligați apelanții la 500 lei cheltuieli de judecată,către intimați.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că sentința este legală și temeinică în raport de probatoriul administrat și sentința civilă nr.2558/2005 ce a fost pusă în executare conform procesului - verbal nr.431/2005, apreciindu-se că apelanții nu sunt prejudiciați prin modul de stabilire a hotarului despărțitor și în dreptul fântânii, nefiindu-le știrbit dreptul de proprietate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și, pârâtul și intervenienta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs formulate de reclamanții și s- criticat decizia în privința cheltuielilor de judecată, susținându-se că aceștia au făcut cheltuieli dovedite cu onorarii de avocat și deplasări în valoare de 3000 lei; că, instanța de apel nu a motivat valoarea cheltuielilor de judecată acordate recurenților intimați în sumă de 500 lei, apreciind că sunt incidente prevederile art. 312 alin.3 Cod pr. civilă pentru nulitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
În susținerea criticilor din recurs privind cheltuielile de judecată s-au invocat concluzii depuse de intimați și pârâți în dosarul penal nr.1096/P/2006 al Tribunalului O l t, precum și dispozițiile art. 31 din Legea nr.51/1995, privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
În motivele de recurs formulate de pârâtul și intervenienta s-a criticat decizia, susținându-se că sunt incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, în condițiile în care sentința civilă nr.2558/2005, la care face trimitere decizia tribunalului nu are autoritate de lucru judecat, acești recurenți fiind prejudiciați prin neamplasarea gardului dintre proprietățile părților pe "mijlocul fântânii".
Reclamanții și au depus întâmpinare la motivele de recurs formulate de pârât și intervenientă, solicitând respingerea recursului formulat de acești recurenți, ca neîntemeiat.
În ședința publică din data de 02 septembrie 2008 s-a învederat instanței că reclamantul a decedat, dispunându-se introducerea în cauză a moștenitorilor acestui recurent, în baza actelor de stare civilă ce au fost depuse la dosar.
Recursurile sunt nefondate.
reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine, acțiune exercitată cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie să-l urmeze hotarul, fiind întemeiată pe dispozițiile art.584 Cod civil.
Din interpretarea dispozițiilor legale menționate, rezultă că grănițuirea menită să apere dreptul de proprietate se poate dispune atât în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părți.
Examinând decizia atacată în raport de criticile formulate în recursul declarat de pârâtul și intervenienta, se constată că hotărârea s-a pronunțat cu aplicarea corectă a legii.
Litigiul existent între părți a fost determinat de modul de amplasare a gardului despărțitor dintre proprietățile părților, în incinta fântânii existente pe acest hotar, în privința căreia părțile invocă un drept de folosință.
Expertiza tehnică administrată în cauză a stabilit că fiecare dintre părți deține teren mai mult decât cel prevăzut în titlul de proprietate, în varianta I propusă de expert, variantă ce a fost omologată prin sentința judecătoriei, stabilindu-se că, prin trasarea hotarului despărțitor în raport de punctele 102, 119, 118, 117, 116, 113 și 110, reclamanții vor rămâne cu suprafața de 14,84. teren mai mult ca în contractul de vânzare - cumpărare și cu suprafața de 55,16. mai puțin decât în titlul de proprietate, în timp ce pârâtul va rămâne cu suprafața de 119,62. mai mult decât în titlul de proprietate.
Probele administrate în cauză au evidențiat că hotarul despărțitor dintre proprietățile părților a fost stabilit prin bună învoială, încă din anii 1970 de către autorii de la care au dobândit părțile imobilele învecinate, nefăcându-se dovada că prin modul de stabilire a hotarului și în dreptul fântânii existente între proprietățile părților, s-ar fi adus vreun prejudiciu vreuneia dintre părți.
Procesul - verbal nr.431/2005 încheiat de Biroul executor Judecătoresc - C, la data de 11.10.2005, atestă punerea în executare a sentinței civile nr.2558 din 6 octombrie 2005 pronunțată de Judecătoria Caracal, privind deblocarea de către pârât a fântânii, menționându-se că în prezența executorului judecătoresc " s-au scos cele 5 scânduri cu care era blocat accesul la fântână, permițându-se în acest mod folosirea normală a fântânii de către reclamanți".
În considerentele deciziei atacate tribunalul a reținut că această hotărâre judecătorească pronunțată în baza cererii de ordonanță președințială are putere de lucru judecat, însă relevanța acestei hotărâri judecătorești constă în aceea că evidențiază schimbarea de către pârât a amplasamentului gardului despărțitor existent în dreptul fântânii, aspect ce a condus la concluzia nerespectării de către acesta a hotarului despărțitor stabilit de autorii părților prin bună învoială, încă din anul 1970.
În raport de cele expuse, se constată că sunt neîntemeiate criticile din recursul formulat de pârât și intervenientă.
În privința recursului declarat de reclamanții și, se constată că acesta este nefondat.
Prin decizia civilă atacată au fost obligați apelanții și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei către reclamanți, fiind aplicate corect dispozițiile art. 274 Cod pr. civilă, în condițiile în care singura dovadă a cheltuielilor de judecată este reprezentată de chitanța nr.45/2008 privind onorariu de avocat în cuantum de 500 lei (fila 33, dosar apel).
Criticile referitoare la neacordarea altor cheltuieli de judecată constând în onorarii de avocat și deplasări în valoare de 3000 lei sunt neîntemeiate, dat fiind faptul că în dosarul de apel nu s-a făcut dovada unor astfel de cheltuieli invocate de reclamanți, aceștia neputând critica omisiunea de li se fi acordat în dosarul de fond, în condițiile în care împotriva sentinței au declarat apel numai pârâtul și intervenienta. În recurs reclamanții nu pot aduce critici sentinței ce nu a fost apelată de către aceștia, neputându-se încălca principiul de drept "omisso medio".
Față de considerentele expuse, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă se vor respinge ca nefondate recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții, - decedat și continuat de moștenitorii, pârâtul și intervenienta, împotriva deciziei civile nr. 108 din data de 9 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- și a sentinței civile nr. 4917 din 12 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Jud.-
Tehn./2 ex.
30.10.2008
Jud.apel
Jud.fond
Președinte:Emilian LupeanJudecători:Emilian Lupean, Alexandrina Marica, Dan Spânu
