Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 854/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 854
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în Rm. S,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 174 din 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, toți domiciliați în Rm. S,-, județul B și pârâții, domiciliat în Rm. S, Bd.1 -, - 23,. 7, județul B, domiciliată în com., sat, județul B, domiciliat în com., sat, județul B, domiciliată în Rm.S, str. -,. 9,. 11, județul B, domiciliată în B, -,. 17,. B,. 1,. 63, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 30 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru azi data de mai sus, dându-se următoarea decizie:
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Râmnicu Sărat, sub nr. 289/287 din 04.02.2008, reclamanții, și, au chemat in judecata pe pârâții și, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar între proprietățile părților, iar pârâții sa fie obligați la plata sumei de 5000 lei reprezentând contravaloarea aproximativ a 460 butuci -de-vie, un nuc si 2 salcâmi distruși de aceștia.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt moștenitorii defunctului, proprietar conform titlului de proprietate nr.15314/80 din 21.04.1993, printre alte suprafețe și a suprafeței de 2000. din care 1000. vie si l000 teren arabil situată în tarlaua 3 si învecinată la nord cu proprietatea pârâților, aceștia fiind moștenitori ai defunctului.
In luna martie 2007 a intrat pe proprietatea lor si a distrus 3 rânduri de vie cu aproximativ 460 butuci, un nuc si 2 salcâmi pentru care a fost sancționat administrativ cu 1000 lei prin ordonanța din 04.12.2007 in dosarul nr.498/P/2007 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Rm.
Intrucât nici până în prezent pârâții nu respectă linia de hotar dintre cele doua proprietăți, au fost nevoiți să introducă prezenta acțiune.
Prin încheierea din 25.02.2008 au fost introduși, in calitate de pârâti, moștenitorii defunctului, respectiv, si.
Pentru soluționarea cauzei a fost administrata proba cu acte, martori si expertiza tehnica.
In ceea ce privește stabilirea liniei de hotar intre cele doua proprietăți au fost efectuate doua expertize, una de expert si alta de expert, iar în ceea ce privește evaluarea butucilor de vie, a si a celor doi salcâmi expertiza a fost efectuata de expert.
În urma probelor administrate, prin sentința civilă nr. 36/12.01.2009, Judecătoria Rm. Saa dmis in parte acțiunea civilă având ca obiect grănițuire formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții, și, a stabilit linia de hotar intre cele doua proprietăți conform raportului de expertiza expert și a obligat pârâții la plata sumei de 942 lei cu titlu de despăgubiri către reclamanți.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din cele două rapoarte de expertiză efectuate în cauză, raportul de expertiză întocmit de expert este edificator, stabilind în mod corect linia de hotar dintre proprietățile părților.
De asemenea, din probele administrate a rezultat că pârâții au distrus butucii de de vie, un nuc și doi salcâmi care erau proprietatea reclamanților, producând pagubă acestora în sumă de 942 lei, așa cum s-a stabilit de expert.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, au fost compensate în parte și în raport de dispozițiile art. 274 Cod proc.civilă fiecare pârât a fost obligat la câte 566 lei cheltuieli de judecată către reclamantul.
Împotriva sentinței au declarat apel și, și.
Apelantul critică sentința pentru pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece greșit s-a stabilit linia de hotar prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert, care nu reflectă situația de fapt existentă în teren și nu stabilește în mod real linia de hotar între cele două proprietăți.
În prima expertiză efectuată de expert, arată că proprietatea reclamanților are o lățime de 14,60. pe latura de V (HD), iar proprietatea pârâților are 18,80. (HA), fără să indice lățime și pe latura de E (HC, respectiv HB) și nici lungimea acestor terenuri.
În cea de-a doua expertiză efectuată de expert se arată că proprietatea reclamanților are o lățime de 13,70 pe latura de V (pct.6-5) și 14,30. pe latura de E (pct.3-4), iar proprietatea pârâților are o lățime de 17,80. pe latura de V (pct.6-1) și 18,30. pe latura de E (pct.3-2), ambele terenuri având o lungime de 141.
Deși expertul măsoară aceeași suprafață de teren și are în vedere aceleași acte ca și expertul, dimensiunile celor două terenuri sunt total diferite.
S-a solicitat completarea probatoriilor cu o nouă expertiză care să stabilească corect linia de hotar dintre cele două proprietăți.
Apelantul a criticat sentința sub aspectul netemeiniciei, deoarece s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 584 Cod civil, în sensul că apelantul urmărește de fapt revendicarea de la intimați a unei suprafețe de teren pe care s-au aflat 460 butuci de de vie, 1 nuc și 2 salcâmi și, deși nu a precizat suprafața, se poate constata că este vorba de 423.
Pe calea acțiunii în grănițuire nu se creează un nou hotar, ci se restabilește vechiul hotar, pornindu-se de la semnele vechi existente, care trebuie avute în vedere și care se completează cu actele de proprietate deținute de părți și expertiză de specialitate.
nu implică revendicarea unei suprafețe de teren, ci vizează fixarea limitelor celor două fonduri.
Conform titlurilor de proprietate, cele două proprietăți vecine ale părților au fost reconstituite potrivit Legea nr. 18/1991 și a măsurătorilor topografice efectuate.
Expertiza a concluzionat că părțile dețin terenurile conform actelor de proprietate, iar expertiza a concluzionat că linia de hotar trebuie mutată cu 0,18. în favoarea reclamantului.
O altă critică se referă la obligarea la despăgubiri, având în vedere că nu s-a făcut dovada că, nucul și cei doi salcâmi i-au aparținut acestuia și că nu au fost tăiate de apelant.
A mai apreciat apelantul că, obligarea la plata cheltuielilor de judecată este nelegală, deoarece fiecare dintre cei 5 pârâți au fost obligați să plătească suma de 566 lei, ceea ce depășește suma efectiv cheltuită de reclamanți, de asemenea, cheltuielile pentru grănițuire trebuiau compensate.
Apelanții, și critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece s-a stabilit linia de hotar dintre cele două proprietăți conform raportului de expertiză întocmit de expert și au fost obligați la suma de 942 lei despăgubiri, fără ca hotărârea să fie motivată și să cuprindă motivele pe care se sprijină și probatoriile administrate în cauză.
Expertiza nu reflectă realitatea din teren, deoarece măsurătorile efectuate nu au fost exacte și nu au avut un punct de reper la începerea măsurătorii.
Expertiza întocmită de expert a răspuns în mod corect și științific obiectivelor stabilite de instanță, respectând amplasamentele precizate în titlurile de proprietate.
O altă critică se referă la obligarea apelanților la plata despăgubirilor, deoarece din probe nu a rezultat că au defrișat de pe terenurile reclamanților 3 rânduri de vie, 1 nuc și 2 salcâmi. De altfel, experții nu au precizat în lucrările efectuate că aceste plantații s-au aflat pe terenurile reclamanților, nici martorii audiați în cauză nu au relatat că cei doi salcâmi și nucul au fost scoși de pe teren de către pârâți.
De asemenea, a precizat la interogatoriu că este vorba de 140 butuci de de vie, iar expertul evaluează 285 butuci de de vie.
O altă critică se referă la obligarea fiecărui pârât la câte 566 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, iar una din expertize a vizat grănițuirea și, potrivit art. 584 Cod civil, cheltuielile grănițuirii se vor face pe
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul omologării raportului de expertiză întocmit de expert, respingerea capătului de cerere privind despăgubirile și să fie obligați numai la J din cheltuielile referitoare la grănițuire.
Prin decizia civilă nr. 174 din 27 mai 2009 Tribunalul Buzăua respins ca neîntemeiat apelul declarat de reclamantul ; a admis apelurile declarate de pârâții, și; a schimbat în parte sentința, în sensul că a obligat apelanții-pârâți, în solidar, la plata sumei de 890 lei cheltuieli de judecată, în loc de 566 lei fiecare și a obligat apelantul la 800 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, către apelantul.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Din titlurile de proprietate ale părților rezultă că reclamanții sunt moștenitorii defunctului (titlul de proprietate nr. 15314/80 din 21.04.1993), iar pârâții sunt moștenitorii defunctului (conform titlului de proprietate nr. 722/68 din 15.04.1993).
Proprietățile părților se învecinează în partea de nord. Datorită neînțelegerilor aceștia au avut dosar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. S cu nr. 49/P/2007.
Raportul de expertiză întocmit de expert este neconcludent, măsurătorile efectuate de acesta nu corespund nici proiectului parcelar întocmit de Primăria și nici expertizei întocmită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, concluzia acestui raport de expertiză nu este edificatoare, nu a efectuat măsurători în teren pentru a stabili corect situația, a făcut referire numai la titlurile de proprietate ale părților.
Expertiza efectuată de este concludentă, în urma măsurătorilor efectuate în teren a stabilit că reclamanții, deși au în titlul de proprietate suprafața de 2000 mp, în realitate folosesc 1974 mp, iar pârâții folosesc 2545 mp față de 2300 mp. Deci rezultă că hotarul despărțitor dintre proprietățile părților a fost corect stabilit de expert pe aliniamentul 6-3 conform schiței atașate la dosar.
Prin stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți nu s-a acordat reclamantului o suprafață de teren în plus cu scopul de a-și mări suprafața de teren pe care o are în titlul de proprietate, dimpotrivă în raport de această situație s-a delimitat proprietatea părților.
Potrivit art.584 civ. orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa, operațiile la care se referă textul de lege constau în fixarea limitelor celor două fonduri prin semne exterioare și vizibile, grănițuirea nu implică revendicarea unei porțiuni de teren ci presupune o linie de hotar necontestată.
Din acest punct de vedere, linia de hotar dintre proprietățile părților a fost corect stabilită în raport de actele de proprietate deținute de părți.
Critica formulată de apelanții-pârâți în ce privește plata despăgubirilor către reclamant este neîntemeiată, martorii audiați în cauză au relatat că pe terenul reclamantului a fost plantată de vie, un nuc și doi salcâmi, care au fost scoase de pârâți.
Așa cum rezultă din probe, pârâtul a recunoscut că a scos 3 rânduri de de vie pentru că era îmbătrânită și să o înlocuiască, acest teren i se cuvenea deoarece pe timpul CAP-ului a fost folosit de autorul său.
Expertul a calculat corect paguba produsă apelantului, având în vedere că s-au numărat butucii de de vie nedefrișați de pe primul rând și urma gropii de unde a fost defrișat nucul.
De asemenea și cei doi salcâmi au fost luați de pârâți, așa cum rezultă din declarațiile martorilor, iar expertul a stabilit că în teren erau plantați salcâmi.
Sub aspectul stabilirii liniei de hotar, critica formulată de apelantul este neîntemeiată și ca atare, în raport de art.296 pr.civ. apelul fiind neîntemeiat urmează a fi respins.
În ceea ce privește apelurile formulate de pârâți, acestea sunt întemeiate numai sub aspectul obligării lor la plata cheltuielilor de judecată.
Cheltuielile efectuate pentru grănițuire se suportă de părți conform art.584 civ.
Instanța, în mod greșit a obligat fiecare pârât la câte 566 lei cheltuieli de judecată către reclamant deoarece în urma totalului sumei se constată că aceștia trebuie să plătească 2830 lei mai mult decât cheltuielile efectuate de reclamant cu acest proces.
Cheltuielile pentru grănițuire se suportă J și în raport de despăgubirile acordate urmează ca pârâții-apelanți să fie obligați la plata sumei de 890 lei în solidar, iar nu de 566 lei fiecare.
Impotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate în baza art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, arătând că instanța de apel nu a aprofundat fondul problemei în ceea ce privește capătul de cerere referitor la grănițuire, stabilind că raportul de expertiză întocmit de expert este edificator, deși, așa cum s-a arătat și în obiecțiunile formulate la acest raport de expertiză, nici această expertiză nu este de natură să lămurească situația dintre părți, fără a trasa concret linia de hotar.
A solicitat recurentul casarea deciziei pentru efectuarea unui nou raport de expertiză întrucât cele două expertize efectuate la instanța de fond nu reflectă situația reală, dimensiunile stabilite fiind diferite de la un raport la altul.
O altă critică formulată de recurent se referă la cel de-al doilea capăt de cerere, referitor la evaluarea distrugerilor precizând că raportul de expertiză efectuat în cauză nu răspunde obiectivului trasat de instanță, acela de a evalua butucii de de vie, nucul și cei doi salcâmi, solicitând casarea deciziei și refacerea raportului de expertiză:
Curtea, examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, reține următoarele:
Referitor la excepția nulității recursului invocată de intimați, instanța urmează să o respingă având în vedere că recurentul și-a întemeiat recursul pe disp. art. 304, pct. 9 Cod pr.civilă, text de lege în funcție de care urmează a fi apreciată legalitatea soluției pronunțată în cauză.
Pe de altă parte, potrivit art. 306 alin. 3 Cod pr.civilă, indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prev. de art. 304 Cod pr.civilă.
Cât privește primul motiv de recurs întemeiat pe neconcordanța dintre cele două rapoarte de expertiză, Curtea reține că în cadrul acțiunii în grănițuire un rol deosebit de important îl are alături de actele prezentate de părți, expertiza topo în baza căreia se stabilește hotarul dintre proprietățile părților.
In speța dedusă judecății s-au efectuat la instanța de fond două rapoarte de expertiză, între aceste două rapoarte de expertiză existând contradicții cu privire la dimensiunile terenurilor deținute de părți.
Astfel, deși instanța de fond a încuviințat refacerea primului raport de expertiză de către un alt expert, iar prin cel de-al doilea raport de expertiză s-au stabilit alte dimensiuni ale terenurilor, în mod cu totul nejustificat nu a pus în discuție și nu a încuviințat obiecțiunile formulate de reclamant la raportul de expertiză, omologat în cauză.
Prin aceste obiecțiuni s-a criticat de către reclamant faptul că în concluziile raportului de expertiză sunt indicate anumite dimensiuni, care nu se regăsesc pe schița de plan, precum și faptul că delimitarea și măsurarea terenurilor nu s-a făcut față de un reper fix, respectiv drumul județean 312 -Jilău( fila 128 dosar), obiecțiuni care sunt întemeiate.
Față de aceste considerente, din care rezultă că ne aflăm în prezența a două rapoarte de expertiză cu concluzi diferite, iar prin cel de-al doilea raport de expertiză nu se stabilește situația reală, în raport de un anumit reper fix și nu sunt indicate dimensiunile exacte ale terenurilor în urma stabilirii liniei de hotar, pentru ca hotărârea să poată fi pusă în executare, Curtea constată că se impune efectuarea unei noi expertize.
In concluzie, prin noua expertiză se va identifica, măsura și delimita proprietățile părților în funcție de un punct de reper fix dat de drumul județean 312, - Jilău și se vor indica pe schița de plan dimensiunile terenurilor rezultate în urma stabilirii liniei de hotar.
Cum, potrivit art. 305 Cod pr.civilă, în instanța de recurs nu se pot produce probe noi cu excepția înscrisurilor, Curtea, constatând recursul întemeiat în privința primului motiv de recurs, urmează să- admită în baza art. 312 Cod pr.civilă și să caseze decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Buzău, în vederea efectuării unei noi expertize topo, potrivit considerentelor de mai sus.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se critică evaluarea viței de vie, a și cei doi salcâmi, Curtea constată că acesta este nefondat, prin raportul de expertiză efectuat în cauză stabilindu-se în mod corect paguba produsă reclamantului prin defrișarea, prin luarea în considerare nu numai a contravalorii masei lemnoase, dar și a cheltuielilor necesare pentru replantare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimați.
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Rm. S,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 174 din 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, toți domiciliați în Rm. S,-, județul B și pârâții, domiciliat în Rm. S, Bd.1 -, - 23,. 7, județul B, domiciliată în com., sat, județul B, domiciliat în com., sat, județul B, domiciliată în Rm.S, str. -,. 9,. 11, județul B, domiciliată în B, -,. 17,. B,. 1,. 63, județul B, și în consecință:
Casează sus-menționata decizie și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 6 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
- - - - C -
GREFIER,
- -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Tehnored.VS/CO
10 ex./3.12.2009
f- Judec.Rm.
a- Trib.
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
