Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 855/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 855
Ședința publică din data de 6 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Gherghina Niculae
JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
- C -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții-pârâți, domiciliată în B,-, -. A,. 2,. 9, I, domiciliată în com., sat, nr. 653, D, domiciliată în com., sat, județul D, domiciliat în com., sat, D, împotriva deciziei civile nr.241 din 10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții-reclamanți -prin, domiciliată în com., sat, D, domiciliată în com., sat B,-,
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 30 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studierea acrelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru azi data de mai sus, dându-se următoarea decizie:
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.1177/ 16.06.2006 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr.1495/2005, s-a admis cererea astfel cum a fost precizată și restrânsă de către reclamanții pârâți, și împotriva pârâtelor-reclamante și; s-a admis în parte cererea reconvențională astfel cum a fost formulată și ulterior precizată de către pârâtele-reclamante; s-a dispus partajarea, bunurilor succesorale rămase la decesul defunctului, decedat la data de 24.01.1992, conform încheierii pronunțată la data de 20.01.2006 și raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert tehnic judiciar, omologând varianta a IV cu schițele anexe aferente.
S-au compensat cheltuielile de judecată sub aspectul taxelor judiciare de timbru, timbru judiciar și onorariu avocați.
A obligat pe pârâtele-reclamante și la plata sumelor de câte 666.666 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul-pârât ( câte 1/6 din onorariul de expert).
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la data de 25.03.1988 a decedat, ultimul domiciliu fiind comuna, județul D, rămânând ca moștenitori cu vocație succesorală legală în calitate de soț supraviețuitor, și în calitate de descendenți de gradul I și în calitate de fiică, decedată la 18.11.1989 și având ca moștenitoare pe în calitate de fiică, și care prin instituția retransmiterii succesorale culege partea din moștenire ce s-a cuvenit autoarei acesteia, în viață la data deschiderii succesiunii defunctei.
S-a mai reținut că dintre acești moștenitori numai o parte au acceptat succesiunea acestei defuncte, respectiv pârâtele și, renunțând expres la succesiune, iar ceilalți fiind străini prin neacceptare, reținere data de mențiunile din certificatul de moștenitor nr.92/ 23.10.1991, certificat care nu a fost anulat și care face dovada calității de moștenitori și a masei succesorale până la anularea sa pe cale judecătorească.
La data de 30.01.1991 între și pe de o parte și pârâta pe de altă parte se încheie contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.938 la data mai sus menționată și prin care se înstrăinează suprafața de 1.000 mp. teren curți construcții și cota de dintr-o casă compusă din 3 camere, bucătărie ( cota cuvenită lui din succesiunea defunctei la care se adaugă cota de cuvenită lui potrivit regimului comunității de bunuri), diferența de 1/4 din construcții aparținând cumpărătoarei din succesiunea defunctei, masa succesorală rămasă la decesul acesteia compunându-se numai din cota de din construcții.
S-a mai reținut că la data de 24.01.1992 a decedat, ultimul domiciliu fiind pe raza comunei, județul D, moștenitori cu vocație succesorală legală, acceptanți ai succesiunii fiind reclamanții, pârâtele și în calitate de descendenți de gradul I și, în calitate de nepoată de fiică predecedată ( fiica lui decedată la 18.11.1989) și care prin instituția reprezentării succesorale urcă în locul autoarei sale culegând partea din succesiune ce se cuvenea acesteia dacă era în viață la data deschiderii succesiunii.
Cu privire la masa succesorală rămasă la decesul defunctului s-a reținut că se compune din suprafața de teren evidențiată în titlul de proprietate numărul 7166/ 1993 și pentru care defunctului i-a fost reconstituit în nume propriu, dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991 mai puțin suprafața de 1.000 mp. înstrăinată în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.938 la data de 30.01.1991 ( suprafața identificată în -8P 826 și 527).
Pentru lichidarea stării de indiviziune existentă s-a promovat de către reclamanți la data de 26.08.2005, o acțiune în justiție prin care s-a solicitat partajarea activelor succesorale rămase la decesul celor doi defuncți, ulterior reclamanții precizându-și aceasta acțiune în sensul restrângerii, solicitând partajarea averii succesorale rămase numai la decesul defunctului.
La rândul acestora pârâtele chemate în judecată au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat partajarea pasivului succesoral rămas la decesul celor doi defuncți, cerere în judecata căreia au insistat și după restrângerea acțiunii făcută de reclamant.
In ceea ce privește pasivul succesoral rămas la decesul defunctei s-a reținut că a fost suportat în exclusivitate de către pârâta, pasiv care se compune din cheltuielile de înmormântare și parastasele până la 1 an și apoi cele organizate din an în an până la 7 ani. Această reținere a instanței este dată de probatoriul administrat și prezentat de răspunsurile reclamanților la interogatoriu coroborate cu depozițiile martorilor ascultați.
Si în privința pasivului succesoral rămas la decesul defunctului, pasiv compus din cheltuielile cu înmormântarea și parastasele ulterioare, până la un an inclusiv și apoi până la 7ani inclusiv, se va reține că a fost suportat de către aceeași pârâtă reclamantă, reținere ce rezultă din coroborarea răspunsurilor la interogatoriu cu proba testimonială administrată. In cuantificarea celor două pasive succesorale vor fi avute în vedere aceleași mijloace de probă, inclusiv răspunsul la interogatoriu luat pârâtei reclamante care a precizat că numărul parastaselor făcute a fost de 10. De asemenea la stabilirea cuantumului cheltuielilor de înmormântare s-a ținut seama și de faptul că cei doi defuncți au avut la rândul acestora, lucruri strânse pentru înmormântare, în plus pârâta reclamantă ridicând ajutorul de înmormântare.
Tot în cadrul pasivului succesoral au fost avute în vedere și cele două monumente funerare ridicate de către pârâta reclamantă celor doi defuncți.
Bunurile au fost împărțite conform variantei IV apreciată fiind cea conformă cu dispozițiile art.673 ind.9 Cod procedură civilă.
Impotriva acestei hotărâri au declarat apel, și arătând că au acceptat succesiunea defunctei, că numita s-a folosit de pentru obținerea unei variante mai avantajoasă, iar pasivul succesoral a fost prea mare.
Prin decizia civilă nr.348/ 18.09.2008 a fost admis apelul și s-a dispus partajarea bunurilor conform variantei II a raportului de expertiză decizie casată în totalitate de Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia civilă nr.1164/ 16.12.2008, cauza fiind trimisă spre rejudecare Tribunalului Dâmbovița deoarece recurenta este o persoană cu handicap care a avut desemnat un în persoana numitului, care nu a mai fost citat la judecata apelului, fapt ce a atras nulitatea hotărârii.
Prin decizia de casare s-a dispus ca instanța, cu ocazia rejudecării, să aibă în vedere și faptul că este o persoană fără venituri, doar cu o indemnizație de handicap.
La rejudecarea apelului intimatele au formulat întâmpinare solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
Totodată acestea au depus și o anchetă socială efectuată la solicitarea apelanților la domiciliul numitei.
La termenul de judecată din 4.03.2009 s-a dispus completarea raportului de expertiză cu propuneri de lotizare potrivit susținerilor părților, eventualul acord al acestora, mărimea cotelor părți, modul de stăpânire și domiciliul și ocupația părților, raport față de care părțile nu au avut de formulat obiecțiuni.
Prin decizia civilă nr. 241 din 10 iunie 2009 Tribunalul Dâmbovița, examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, atât prin prisma motivelor de apel invocate dar și a dispozițiilor deciziei de casare nr.1164/ 16.12.2008, potrivit dispozițiilor art.315 al.1 Cod procedură civilă a respins ca nefondat apelul, reținând că, și au chemat în judecată pe pârâtele și solicitând ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase de pe urma defunctei, decedată la 25.03.1988 și, decedat la 24.01.1992.
Pârâtele, au formulat întâmpinare arătând că reclamanții nu au acceptat moștenirea lui, iar din totalul bunurilor, suprafața de 1000 mp. a fost înstrăinată prin contractul nr.938/1991, precum și cerere reconvențională de împărțire și a pasivului succesoral.
La data de 19.10.2005, urmare a întâmpinării formulate reclamanții și-au restrâns cererea, solicitând dezbaterea succesiunii doar a defunctului cu privire la terenurile din titlul de proprietate nr.7166/ 1993 mai puțin suprafața de 1000 mp. vândută prin act autentic.
Ca atare, motivul de apel referitor la faptul că s-ar fi reținut de către instanța de fond că reclamanții nu au acceptat succesiunea defunctei apare ca nefondat, instanța dispunând doar cu privire la succesiunea lui, așa cum au solicitat reclamanții prin modificarea cererii de chemare în judecată.
Apelanții au mai criticat și modul de împărțire a terenurilor solicitând să se dea fiecărei părți terenuri egale ca valoare și potrivit posesiei. Referitor la acest motiv de apel instanța a dispus completarea raportului de expertiză cu variante în care să se împartă fiecare teren din titlul de proprietate la toți cei șase moștenitori, expertul conformându-se, cu mențiunea că o astfel de variantă fracționează suprafețele și conduce la o stare de neîntrebuințare a acestora.
Potrivit art.673 ind.9 Cod procedură civilă, la formarea și atribuirea loturilor se va ține seama și de acordul părților, mărimea cotei-părți ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
In cauză nu s-a întrunit acordul părților, iar cotele sunt egale, bunurile fiind de aceeași natură, respectiv terenuri, dar de categorii diferite.
Având în vedere și susținerile expertului, se constată că terenurile nu pot fi împărțite în loturi de câte 6, fiecare suprafață individualizată în titlul de proprietate nr.7166/ 22.06.1993, deoarece ar conduce la o fărâmițare excesivă și respectiv la o stare de neîntrebuințare a lor.
Ca atare, un criteriu de împărțire va fi cel al modului de stăpânire, al domiciliului și ocupației părților, dar și faptul că părinții defuncți au vândut suprafața de 1000 mp. teren curți-construcții și cota de din casă fiicei lor, aceeași care a suportat și pasivul succesoral, potrivit răspunsurilor de interogatorii ale părților și declarației martorilor.
De asemenea, este cea care o are în îngrijire pe sora sa persoană cu handicap, potrivit raportului de anchetă socială și declarațiilor de martori, prezentând retard mintal, astfel că, în mod corect instanța de fond a atribuit teren acesteia din urmă lângă cel al sorei sale, în intravilanul localității.
In ceea ce privește modul de folosință al terenurilor, acesta poate fi avut în vedere doar parțial deoarece numai, și folosesc terenurile, nu și.
Astfel, varianta IV a raportului de expertiză răspunde cel mai bine acestui criteriu al modului de stăpânire, cei 11.000 mp. din /10/106 stăpâniți de și fiind atribuțiile acestora dar și reclamantei, în mod egal, iar terenul de 3561 mp. din T8, 529, 542, care este corp comun a fost atribuit pârâtei care îl folosește și în prezent și care este învecinat cu al sorei sale.
Impotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 10 iunie 2009, au formulat recurs reclamanții-pârâți, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că instanța de apel nu a motivat decizia pronunțată și nu a analizat probele administrate în cauză, respectiv nu a analizat celelalte expertize efectuate în cauză.
Au mai arătat recurenții, că intimata nu locuiește în comuna unde este situat terenul în litigiu, ea locuind în orașul B, la sora ei, astfel încât în mod nelegal instanța de apel a stabilit ca și criteriu de împărțire cel al modului de stăpânire, al domiciliului și ocupației părților.
In concluzie, recurenții au solicitat că se impune admiterea recursului și omologarea variantei a II-a din raportul de expertiză, fiind varianta optimă în ceea ce privește lotizarea și stabilirea sultelor.
Curtea, examinând decizia apelată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, reține următoarele:
Potrivit art. 741 cod civil la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea la fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de aceeași natură și valoare, însă se va evita fărâmițarea excesivă a terenurilor.
La alegerea modalității de partajare, criteriul posesiei și folosinței nu este unul absolut, deoarece el se aplică prin corelare și cu alte reguli care trebuiesc respectate atunci când este vorba de partajarea de terenuri, una dintre aceste reguli fiind aceea a evitării fărâmițării lor excesive spre a se asigura o bună exploatare a acestora.
O astfel de condiție, nu este îndeplinită dacă s-ar omologa varianta a II-a din raportul de expertiză, solicitată de recurenți întrucât așa cum rezultă din acest raport de expertiză și din schița de plan anexă nr. 2, prin această variantă se produce o fărâmițare excesivă a terenurilor, ajungându-se la lățimi ale loturilor de 1,76 metri, respectiv 2, 13 metri și 3,52 metri. In această modalitate nu se asigură o exploatare rațională a terenurilor, întrucât accesul la aceste terenuri ar fi redus pe loturi înguste, ceea ce ar duce la o administrare defectuoasă a acestora.
Critica recurenților formulată în sensul că instanța de apel nu a motivat decizia în fapt și în drept, și nici nu a analizat probele administrate în cauză, este total nefondată având în vedere că în cuprinsul deciziei este indicat art. 6739Cod pr.civilă și criteriile de atribuire prevăzute de acesta care sunt analizate pe larg de instanța de apel.
Față de aceste considerente, Curtea constată că recursul este nefondat și urmează ca în baza disp. art. 312 Cod pr.civilă să îl respingă, menținând ca legală și temeinică decizia pronunțată de instanța de apel.
In baza disp. art. 274 Cod pr.civilă, va obliga recurenții să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții-pârâți, domiciliată în B,-, -. A,. 2,. 9, I, domiciliată în com., sat, nr. 653, D, domiciliată în com., sat, județul D, domiciliat în com., sat, D, împotriva deciziei civile nr.241 din 10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții-reclamanți -prin, domiciliată în com., sat, D, domiciliată în com., sat B,-,
Obligă recurenții la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 6 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
- - - - C -
GREFIER,
- -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
tehnored. VS/CO
9 ex./ 4.12.2009
1494/2005 Judec.
a- Trib.
-
Președinte:Gherghina NiculaeJudecători:Gherghina Niculae, Violeta Stanciu Constanța Ștefan
