Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 91/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 91R
Ședința publică de la 18 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Andreea Vasile
JUDECĂTOR 3: Ileana Ruxandra
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr. 805/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți, și.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul - reclamant, reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.-, aflată la fila 43 din dosar, intimatul - pârât, reprezentat de mandatar, în baza procurii autentificate sub nr. 629/29.05.2006 de BNP C, certificat pentru conformitate cu originalul și intimații - pârâți și, reprezentați de avocat, cu împuternicire avocațială nr. -/14.10.2009, aflată la fila nr. 21 din dosar, lipsind intimații - pârâți, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezente, prin reprezentanți învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Reprezentantul recurentului - reclamant solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 805/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, modificarea hotărârii recurate, admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Buftea.
De asemenea, arată că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor procedurale, iar prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului.
Totodată, susține că deși, în mod formal, instanța de apel nu a invocat excepția lipsei calității procesuale active și nu a pus-o în discuția părților, soluția pronunțată are în vedere o astfel de situație. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimaților - pârâți ȘI solicită respingerea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 805/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă și menținerea ca fiind legală și temeinică hotărârea recurată.
De asemenea, susține că motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.5 Cod procedură civilă nu este întemeiat, întrucât nu s-a produs nicio vătămare recurentului - reclamant, în condițiile în care suprafața de teren de 9900. este identificată.
La interpelarea Curții, reprezentantul intimaților - pârâți arată că înscrisurile aflate la dosarul cauzei fac dovada identificării terenului în suprafață de 9900.
La interpelarea Curții cu privire la împrejurarea că hotărârea irevocabilă prin care s-a dispus anularea titlului de proprietate pentru suprafața de 9900. a fost pronunțată după momentul pronunțării deciziei recurate, reprezentantul intimaților - pârâți precizează că înscrisurile din dosar ce permit identificarea terenului în suprafață de 9900. la care face referire constau în expertizele efectuate în litigiul în cadrul căruia s-a dispus anularea titlului de proprietate al recurentului.
Mai arată că recurentul - reclamant a dobândit suprafața de 15900. prin moștenire și în urma partajului ce a făcut obiectul dosarului nr. 806/1996 al Judecătoriei Sectorului Agricol I, soluționat prin decizia civilă nr. 1706/25.04.1996, prin care suprafața care se învecinează cu cea a pârâților a revenit recurentului, respectiv suprafața de 9900. se află în imediata vecinătate a intimaților, iar suprafața de 4468 mp. aparține recurentului.
Cu cheltuieli de judecată.
Mandatarul intimatului - pârât solicită respingerea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 805/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă.
Curtea aduce la cunoștința mandatarului intimatului - pârât, împrejurarea că are posibilitatea de a depune concluzii scrise până la sfârșitul ședinței de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 23.02.2006 sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună grănițuirea proprietăților și obligarea pârâților la restituirea suprafețelor de teren deținute fără drept de către pârâți din terenul limitrof proprietății sale; rectificarea mențiunilor reținute în cartea funciară și documentațiile cadastrale efectuate pentru suprafețele de teren din parcela 106/13, lot 9/2/2, 34 deținute de către pârâți și vecine cu proprietatea reclamantului, situate in Comuna, sat, jud. I; constatarea dreptului de a ridica gardurile efectuate de către pârâți și construcțiile edificate de către pârâți și construcția edificată de către pe terenul suprafața sa.
Prin sentința civilă nr. 4198/04.09.2008, pronunțată de Judecătoria Buftea -I, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul a promovat o acțiune în grănițuire împotriva pârâților, în condițiile în care era proprietarul unei suprafețe de 9900 mp teren ce se învecina cu proprietățile pârâților.
Ulterior, prin decizia civilă nr. 1758 R/2007 a Tribunalului București, titlul reclamantului cu privire la această suprafață de teren a fost anulat, astfel că cererea acestuia de grănițuire, cea privind rectificarea mențiunilor din cărțile funciare, și cea privind demolarea gardurilor rămân fără nici un suport, au fost apreciate ca neîntemeiate.
Împotriv acestei sentințe reclamantul a declarat apel.
O primă critică formulată în apel a vizat soluționarea cauzei în condițiile în care aceasta era suspendată in temeiul articolului 244 punct 1 Cod Procedura Civila, și în mod nejustificat s-a trecut la soluționarea pe fond a cauzei, nefiind îndeplinite condițiile art. 244 alin. 2 Cod Procedura Civila.
In dosarul nr- (până la soluționarea căruia a fost dispusă suspendarea) nu se pronunțase o soluție definitivă și irevocabilă care să conducă la repunerea pe rol a cauzei.
Sentința civilă 1309/21.03.2007 pronunțată de Judecătoria Buftea în dosarul - a fost desființată prin decizia civila nr.1191/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civila în dosarul -. Desființarea sentinței de prima instanța a avut loc chiar înainte de formularea cererii de repunere pe rol a cauzei.
Soluția pronunțată a fost aceea de casare a sentinței de prima instanță si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
A susținut de asemenea că prin hotărârea atacată a fost încălcat principiul contradictorialității.
Deși în mod formal instanța nu a invocat excepția lipsei calității procesuale active, soluția pronunțată are în vedere o astfel de situație.
A susținut de apelantul și faptul că hotărârea este netemeinică pentru că instanța avea obligația să verifice în ce măsură diminuarea suprafeței de la 15900 mp la 11.432 mp vizează în mod direct vecinătatea cu pârâții si suprafețele de teren ocupate de către aceștia. Aceasta verificare se putea face numai prin completarea raportului de expertiza.
De asemenea s-a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică față de faptul că, la termenul la care a fost soluționată cauza, procedura de citare cu apelantul-reclamant nu a fost legal îndeplinită. Apărătorul ales a formulat o cerere de domiciliu ales, respectiv la sediul profesional al acesteia, iar după formularea cererii de repunere pe rol procedura de citare a fost efectuată la sediul profesional al avocatului, însă acesta - la data 21.08.2008 - depusese la dosar o cerere prin care indica faptul că nu îl mai reprezintă pe reclamant și că nici numai are sediul profesional la adresa din dosar. În aceste condiții se impunea fie citarea reclamantului prin publicitate si afișarea la ușa instanței.
Prin decizia civilă nr. 805/04.04.2009 pronunțată de Tribunalul București secția a V-a civilă, a fost respins apelul astfel formulat, ca nefondat.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
În ceea ce privește lipsa de procedură invocată de apelant, s-a reținut că în cererea de chemare în judecată acesta și-a indicat ca domiciliul ales B,- A,. B, etaj. 3,. 99, sector 2, unde de altfel a fost citat pentru soluționarea cererii de repunere pe rol. Acest domiciliu ales rămâne statornic pentru tot cursul procesului, afară numai dacă acea parte și l-ar schimba în condițiile legii.
Ori, în cauză, reclamantul nu a formulat o astfel de cerere de schimbare de domiciliu, cererea avocatului în sensul că nu mai reprezintă parte neputând avea o astfel de valoare în ceea ce privește schimbarea domiciliului ales. Acesta din urmă a primit citația pentru termenul din 4 septembrie, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii, așa încât nu se poate aprecia că nu a avut cunoștință de acesta.
A fost înlăturată și critica vizând netemeinicia sentinței sub aspectul soluționării cauzei. Probele administrate, respectiv înscrisurile depuse la dosar coroborate cu expertiza efectuată, susțin soluția primei instanțe.
Astfel, reclamantul a invocat existența titlului de proprietate nr.4892/17.11.1993, titlu care, la data soluționării cauzei de prima instanță, a fost anulat prin sentința civilă nr. 1309/21.03.2007 a Judecătoriei Buftea, menținută prin decizia civilă nr. 1758 R/2007 a Tribunalului București.
Cum soluționarea cauzei fusese suspendată până la soluționarea irevocabilă a sentinței de mai sus, în mod legal prima instanță a procedat la soluționarea acesteia în urma cererii de repunere pe rol, luând în considerare această sentință.
În ceea ce privește constatarea lipsei titlului de proprietate avută în vedere de prima instanță, nu echivalează cu neantamarea fondului așa cum susține apelantul. A fost analizat fondul cererii constatându-se netemeinicia acesteia determinată de faptul că acesta nu mai deținea la data pronunțării un titlu valabil, urmare a anulării acestuia, pentru terenul în litigiu, care potrivit expertizei efectuate se suprapune cu terenul pârâților care dețineau la data soluționării cauzei titluri de proprietate valabile. În această situație, nu se impunea nici efectuarea unei noi expertize.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul-reclamant.
În motivarea recursului se arată în esență că:
Hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr.civ.
Prin încheierea din 07.09.2006, judecătoria a dispus suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei ce forma obiectul dosarului -, fără a motiva în nici un fel măsura luată, în ciuda dispozițiilor art.261 punctul 5 Cod Procedură Civilă.
Niciuna dintre părți nu a formulat recurs împotriva acesteia, acceptând practic măsura dispusă.
La data de 30.06.2008 pârâtul a formulat cerere de repunere pe rol invocând dispozițiile art. 244 al. 2 Cod Procedura Civilă și faptul că dosarul - a fost soluționat definitiv și irevocabil în sensul admiterii acțiunii și constatării nulității absolute parțiale a titlului de proprietate.
Termenul acordat în vederea soluționării cererii de repunere pe rol a fost stabilit pentru 04.09.2008, cauza fiind soluționată pe fond la acest termen în sensul respingerii acțiunii.
După cum rezultă din practicaua sentinței atacate, cererea de repunere pe rol nu a fost pusă în discuția contradictorie a părților, și mai ales nu a fost admisă, ceea ce înseamnă că prima instanță a soluționat pe fond o cauză suspendată.
Pentru acest motiv consideră recurentul că sentința este lovită de nulitate.
Mai arată recurentul că în mod nejustificat s-a trecut la soluționarea pe fond a cauzei, nefiind îndeplinite condițiile art. 244, alin. 2 Cod Procedura Civila în condițiile în care în dosarul nr- (până la soluționarea căruia a fost dispusă suspendarea) nu se pronunțase o soluție definitivă și irevocabilă care să conducă la repunerea pe rol a cauzei.
Sentința civilă 1309/21.03.2007 pronunțată de Judecătoria Buftea în dosarul - a fost desființată prin decizia civila nr.1191/20.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în dosarul -. Așa cum se poate observa desființarea sentinței de prima instanță a avut loc chiar înainte de formularea cererii de repunere pe rol a cauzei.
Soluția pronunțată a fost aceea de casare a sentinței de prima instanță și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanța.
Având în vedere ca potrivit art. 311 al. 1 Cod Procedura Civila, hotărârea casata nu are nicio putere, nu se justifica încetarea măsurii suspendării și repunerea pe rol a cauzei.
În aceste condiții, solicită recurentul admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecarea primei instanțe, cu obligarea instanței de trimitere să mențină soluția suspendării până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr-.
Mai mult decât atât prin sentința civilă nr. 2082/13.04.2009 pronunțată în dosar nr- Judecătoria Buftea, în rejudecare, a respins cererea de constatare a nulității absolute a titlului subsemnatului.
În consecință la data soluționării apelului situația juridică reală era diametral opusă de cea reținută de către instanța de control judiciar.
Recurentul mai arată că, prin hotărârea atacată, a fost încălcat principiul contradictorialității.
Deși în mod formal instanța nu a invocat excepția lipsei calității procesuale active, soluția pronunțată are în vedere o astfel de situație.
Într-o motivare lapidară judecătorul fondului a reținut că reclamantul a pornit acțiunea împotriva pârâților invocând calitatea sa de proprietar asupra unui teren de 9.9002ce se învecinează cu proprietățile pârâților. Invocând dispozițiile sentinței civile nr. 1309/21.03.2007 instanța trage concluzia că odată anulat titlul de proprietate cererile reclamantului rămân "fără niciun suport". Altfel spus pierderea calității de proprietar conduce la pierderea calității procesuale active în prezenta cauză. Însă, așa cum am arătat, sentința civilă 1309/2007 a fost casată ceea ce răstoarnă întreg silogismul primei instanțe.
În aceste condiții, consideră recurentul că prima instanță practic nu a intrat în cercetarea fondului, așa încât se impune desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre judecarea aceleiași instanțe, conform art. 312 al. 3 Cod Procedura Civilă.
Și instanța de apel a cercetat în mod superficial materialul probator reținând în considerente (pag. 4 alin. 1) că expertiza a avut concluzii în același sens, în timp ce raportul de expertiză efectuat în cauză a concluzionat în sensul că pârâții încă mai ocupă o suprafață din terenul recurentului.
Susține recurentul că în mod greșit instanțele de fond au reținut faptul că acesta a formulat cererea de chemare în judecată în condițiile în care era proprietarul unui teren în suprafață de 9900. În realitate, prin cererea de chemare în judecată s-a arătat că acesta este proprietarul unei suprafețe de 15.9002., acest aspect rezultând din înscrisuri și din expertiza administrată în cauză. Chiar dacă am ignorând faptul că soluția de anulare parțială a titlului de proprietate a fost casată, soluția instanței de fond rămâne netemeinică întrucât aceasta avea obligația să verifice în ce măsura diminuarea suprafeței de la 159002la 11.4322vizează în mod direct vecinătatea cu pârâții și suprafețele de teren ocupate de către aceștia. Aceasta verificare se putea face numai prin completarea raportului de expertiză în funcție de dispozitivul sentinței civile nr. 1309/2007 și a raportului de expertiză efectuat în dosarul nr-.
Neprocedând în această mod, susține recurentul că instanța a încălcat dispozițiile art. 129 Cod Procedură Civilă.
Și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară I, în urma verificărilor făcute ca urmare a sesizărilor recurentului, a confirmat faptul că exista o translatare a proprietăților învecinate și că suprafața de teren a acestuia a fost diminuată.
Întrucât completarea raportului de expertiză nu poate fi efectuată decât la instanța de fond, se solicităm trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept, sunt invocate dispozițiile art. 282 Cod Procedura Civila.
Recurs legal timbrat.
Intimații și au formulat întâmpinare, pe această cale susținând în esență că motivele invocate de recurent sunt neîntemeiate.
Susținerea potrivit căreia prima instanță ar fi soluționat pricina fără a ridica măsura suspendării este - în opinia intimaților - susceptibilă de încadrare în prevederile art. 304 pct. 5.pr.civ. normă în raport de conținutul căreia nu este justificată o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actelor procedurale în condițiile în care reclamantul recurent avea posibilitatea să îți susțină și să își probeze pretențiile atât în primă instanță cât și în apel.
Arată intimații că sentința civilă nr. 1309/2007 a Judecătoriei Buftea (prin care fusese anulat titlul de proprietate al reclamantului) a fost menținută prin decizia civilă nr. 1758/R/2007 a Tribunalului București, astfel încât cauza pentru care se dispusese măsura suspendării fusese soluționată în mod irevocabil.
Prin decizia civilă nr. 1305/01.07.2009 a Tribunalului Bucureștis -a constatat (cu caracter irevocabil) nulitatea titlului de proprietate pe care reclamantul-recurent îl deținea pentru o suprafață de 9900. teren situat în 34, parcela 106/1 și 106/4.
Se mai arată că instanțele de fond au avut în vedere faptul că reclamantul a susținut că are calitatea de proprietar al unei suprafețele de 15.900.
În ce privește suprafața (de 9900.) în privința căreia s-a constatat nulitatea titlului de proprietate al reclamantului recurent, arată intimații că este identificată prin expertiza administrată la fond, în primul ciclu procesual, în dosarul -, concludentă în acest sens fiind și expertiza efectuată în cauza pendinte.
În acțiunea în revendicare, ca și în cea de grănițuire, reclamantul trebuie să își probeze calitatea de proprietar, iar această probațiune antamează fondul și justifică legitimarea procesuală activă.
Precizează intimații că terenul dobândit de reclamantul recurent în baza titlului de proprietate din anul 1993 și a tranzacției consfințite prin sentința civilă nr. 1706/1996 a Judecătoriei Buftea este învecinat cu cel pe care îl dețin în prezent pârâții; din suprafața de 9900. în privința căreia s-a desființat (constatat nul) menționatul titlu, 4468 aparțin reclamantului.
În dovedirea susținerilor formulate, părțile au depus înscrisuri, respectiv hotărârile judecătorești ce au fost pronunțate în litigiul ce a avut ca obiect constarea nulității titlului de proprietate al reclamantului recurent.
Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate șide limitele impuse prin dispozițiile art. 304.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Potrivit cu prevederile art. 299 alin. 1 coroborat cu art. 304 partea introductivă din pr.civ. recursul este o cale extraordinară de atac în contextul căreia instanța are posibilitatea de a efectua numai o analiză de legalitate a soluției pronunțate prin hotărârea atacată în acest mod - în speță decizia instanței de apel.
Constatând că, prin motivele de recurs, recurentul dezvoltă critici la adresa hotărârii primei instanțe (cu referire la: reluarea cursului judecății, după suspendarea dispusă pe temeiul prevederilor art. 244 pct. 1.pr.civ.; pretinsa încălcare a principiului contradictorialității), Curtea reține că asemenea critici nu se circumscriu exigențelor ce rezidă din normele juridice menționate, situație în care ele nu pot constitui obiect de analiză pentru instanța de recurs.
Respectivele critici au fost evocate prin motivele de apel, și au fost analizate de această instanță de control judiciar - care le-a apreciat neîntemeiate - iar recurentul nu expune vreo critică la adresa considerentelor avute în vedere de instanța de apel spre a fi posibilă, în recurs, o analiză de legalitate a soluției reținute prin decizia atacată cu recursul pendinte.
Pe de altă parte, Curtea constată că - față de data pronunțării deciziei recurate, dar și a hotărârii primei instanțe - au intervenit modificări în situația juridică a unei suprafețe de 9900. din totalul de 31800. care se regăseau în titlul de proprietate nr.4892/1993, respectiv prin decizia civilă nr.1305/2009 pronunțată de Tribunalul București secția a V-a civilă la data de 01.07.2009 s-a statuat în mod irevocabil în sensul că respectivul titlu de proprietate este nul în privința menționatei suprafețe.
Situația de fapt reținută de instanța de fond, și confirmată prin decizia instanței de apel, a fost stabilită în raport de o expertiză judiciară prin care s-a identificat amplasamentul terenului pe care reclamantul-recurent îl deținea anterior momentului desființării (constatării nulității) titlului de proprietate.
În condițiile în care, consecință a hotărârii judecătorești menționate, dreptul de proprietate stabilit prin titlul de proprietate invocat de reclamant s-a diminuat, iarprobatoriul pe care părțile au înțeles să îl administreze în prezenta cauzănu permite instanței de recurs să constate în ce măsură a afectată suprafața care a revenit reclamantului în urma partajului convențional (consfințit în forma tranzacției judiciare prin sentința civilă nr. 1706/1996 a Judecătoriei Buftea ) și să aprecieze dacă mai există starea de vecinătate - premisă necesară oricărei solicitări de grănițuire, potrivit cu prevederile art. 584.civ. - față de intimații pârâți, Curtea constată că soluționarea pricinii nu poate fi făcută fără completarea probatoriului existent.
Pentru lămurirea aspectelor menționate, este necesară efectuarea unei expertize judiciare prin care să se identifice suprafața de teren care a rămas în lotul reclamantului după constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr. 4892/1993; să se stabilească dacă pârâții ocupă vreo suprafață din terenul pentru care reclamantul justifică în prezent calitatea de proprietar și dacă există construcții pe suprafața eventual identificată ca fiind ocupată; să se determine dacă proprietățile pârâților se învecinează cu terenul reclamantului, iar în caz afirmativ să se identifice linia de hotar între proprietățile învecinate.
Cum, potrivit exigențelor art. 305.pr.civ. proba cu expertiză nu este posibil a fi administrată în fața instanței de recurs, Curtea va face aplicarea prevederilor art. 312 alin. 1 și 3 din pr.civ. urmând a dispune admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, care va completa probatoriul în sensul celor anterior expuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de către recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr. 805/04.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți, și.
Casează decizia civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare instanței de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. GS
Tehnored. AP
2 ex. /
Secția a V-a civilă
Jud. apel:,
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Andreea Vasile, Ileana Ruxandra
