Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.93
Ședința publică din 05 februarie 2009
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții recurenți și împotriva Deciziei civile nr.165/A din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați și, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă personal reclamanții recurenți și, lipsă fiind pârâții intimați și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recurs declarat în termen și este legal timbrat cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 28.01.2009 întâmpinarea formulată de pârâții intimați și.
Instanța constată că din eroare a fost citată în cauză în calitate de intimată Administrația Finanțelor Publice Reșița.
Recurenții, prezenți personal, depun la dosar dezvoltarea motivelor de recurs, însoțite de xerocopie schiță CF privind situația imobilului în litigiu, cerere înregistrată la Judecătoria Oravița și formulată de intimați și adresa emisă de către Primăria Orașului O și adresată numitei.
Curtea constată că înscrisul depus de recurenți, reprezentând dezvoltarea motivelor de recurs, nu a fost depus în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei atacate, conform art.301, 303 și 306 al.1 pr.civ.
Recurenții învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Recurenții solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și obligarea intimaților la plata pretențiilor în sumă de 10.000 lei, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
În deliberare constată că prin Decizia civilă nr.165/A din 5 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S respins apelul formulat de reclamanții și împotriva Sentinței civile nr.283 din 17.03.2008, pronunțată de Judecătoria Oravița în dosarul nr-, precum și cererea de acordare de despăgubiri morale.
În consecință, tribunalul a confirmat hotărârea primei instanțe care a admis acțiunea civilă formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâții și, și a stabilit linia de hotar ce desparte imobilele proprietatea pârâților, înscrise în CF 677 O Montană, nr.top 847 casa ncc 740, curte de 223 mp și în CF 2078 O Montană, top 855/b, casa ncc 971, curte de 580 mp, pe linia roșie ce unește parcelele A și B în raportul de expertiză, ce face parte integrantă din prezenta sentință, obligând pârâții să respecte linia de hotar stabilită.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că, potrivit constatărilor expertizei, completată, zidul de beton despărțitor al celor două imobile se află situat pe terenul reclamanților, fiind proprietatea acestora, marginea sa dinspre pârâți constituind linia de hotar, iar conform susținerilor părților, gardul de sârmă amplasat pe zid a fost realizat prin aportul tuturor părților.
Pârâții au criticat în apel hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie și au solicitat schimbarea ei, susținând că instanța de fond nu a ținut cont de schița întocmită în anul 1975, când cele două proprietăți au fost grănițuite prin acordul părților, precizând că între schița efectuată de expertul și schița din 1975 există de la casă la linia de hotar o diferență de 10 cm, iar gardul de plasă și plăcile de fie au fost ridicate de ei.
Tribunalul a apreciat că este nefondat apelul reclamanților, reținând că în fața instanței de fond pârâții au fost de acord cu admiterea acțiunii, iar hotărârea pronunțată este temeinică și legală, întrucât linia de hotar a fost stabilită corect de către prima instanță, pe baza raportului de expertiză tehnică efectuat de expert, potrivit căruia zidul de beton pe care este montat gardul de sârmă este amplasat pe terenul reclamanților, iar pârâții nu au nici un fel de pretenții materiale asupra acestuia și nu au încălcat cu nimic linia de hotar existentă, care coincide cu constatările expertului.
Cu privire la cererea reclamanților pentru acordarea sumei de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale cauzate, tribunalul a reținut că, potrivit art.294 pr.civ. în apel nu se pot formula alte cereri noi.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și solicitând casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanții recurenți au invocat în drept dispozițiile art.304 pr.civ. și au reiterat motivele din cererea de apel, susținând că sunt nemulțumiți de hotărâre pentru că nu s-a ținut cont de schița originală, făcută în anul 1975, existând de la casă la linia de hotar o diferență de 10 cm, în loc de 4 metri, fiind trecuți 3,90 metri și nefiind inclus gardul de plasă și plăcile de fier care sunt ridicate de ei.
Prin întâmpinare (fila 5 dosar recurs), pârâții intimați au solicitat respingerea recursului cu motivarea că au fost de acord cu admiterea acțiunii, iar linia de hotar a fost stabilită în conformitate cu expertiza efectuată, pe care reclamanții nu au contestat-o și nici nu au solicitat o nouă expertiză.
Intimații au învederat, de asemenea, că în mod corect a fost respinsă cererea reclamanților formulată în apel, în baza art.294 pr.civ. pentru acordarea sumei de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri.
La termenul de astăzi, 05.02.2009, reclamanții au depus un înscris reprezentând dezvoltarea motivelor de recurs, pe care instanța nu-l va lua în considerare deoarece, pe de o parte, nu cuprinde motive de ordine publice și nu a fost depus în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei atacate, conform art.301, 303 și 306 al.1 pr.civ.
În urma examinării deciziei atacate, prin prisma motivelor invocate prin cererea de recurs și a art.304 pr.civ. Curtea apreciază că este neîntemeiat recursul reclamanților.
Astfel, Curtea reține că prima instanță a stabilit linia de hotar în temeiul art.584 civ. pe baza raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul iar reclamanții, deși apelul este devolutiv și deși aceștia aveau posibilitatea de a solicita efectuarea unei contraexpertize conform art.287, 292 și 295.pr.civ. nu au formulat o cerere de probațiune în acest sens, în apel, limitându-se doar la a critica hotărârea că prima instanță nu a ținut cont de schița din 1975, argument ca a fost reluat în recurs.
Pe de altă parte, cererea de acordare de despăgubiri în mod corect a fost respinsă de către instanța de apel, fiind o cerere nouă conform art.294 al.1 pr.civ.
În virtutea celor de mai sus, Curtea reține că nu este incident în cauză niciunul dintre motivele de casare și modificare prevăzute de art.304 și 312.pr.civ. urmând a respinge ca neîntemeiat recursul reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva Deciziei civile nr.165/A din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - G -
Grefier,
- -
Red.GO/05.02.2009
Tehnored.MM/2 ex/06.02.2009
Instanță fond: Judecătoria Oravița - jud.
Inst.apel: Tribunalul C-S - jud.,
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
