Actiune in prestație tabulară jurisprudenta. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

completul II recurs

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.40/2010-

Ședința publică din data de 13 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Viorel Pantea

- -

- JUDECĂTOR 2: Doina Măduța

- -

- JUDECĂTOR 3: Felicia Toader

- -

- judecător

- -

- grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în O,- B, - 154,. 3, județul B, în contradictoriu cu intimații, domiciliată în, nr.37, 8111 Austria și OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ O, cu sediul în O,-/A, județul B, împotriva decizii civile nr. 962/R din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost modificată în totalitate sentința civilă nr. 264 din 14 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: prestație tabulară.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentanta recurentului contestator -lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 4/06.01.2010 emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual și reprezentanta intimatei -lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 6/06.01.2010 emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind reprezentanții intimatului OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că recursul este legal timbrat cu suma de 10 lei și timbre judiciare în valoare de 0,3 lei, taxă de timbru achitată înainte de scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia la prezenta instanță, după care:

Reprezentanta intimatei invocă excepția tardivității înaintării prezentei căi de atac.

Reprezentanta recurentului arată că i-au fost comunicate considerentele hotărârii atacate la data de 13 martie 2009, aceasta a fost data la care s- raportat în momentul declarării căii de atac, sens în care apreciază că recursul nu este tardiv, solicitând respingerea excepției.

Reprezentanta intimatei invocă excepția nulității recursului declarat de partea adversă, având în vedere faptul că acesta nu a fost motivat.

De asemenea, reprezentanta intimatei arată că, în opinia sa, recursul exercitat de partea recurentă este inadmisibil, având în vedere hotărârea care se atacă.

Reprezentanta recurentului contestator solicită respingerea excepțiilor invocate de reprezentanta intimatei, depunând la rândul ei la dosar copia acțiunii formulate de împotriva intimatei de azi, însoțită de acte.

Instanța, unește cu fondul cauzei excepțiile invocate de reprezentanta intimatei.

Întrebate fiind, reprezentantele părților arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, sens în care solicită cuvântul asupra recursului de față.

Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.

Reprezentanta recurentului contestator solicită respingerea excepțiilor invocate de reprezentanții părții adverse, și în consecință admiterea recursului promovat de partea pe care o reprezintă, casarea hotărârii pronunțate de Tribunalul Bihor și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bihor, în apel.

În susținerea recursului reprezentanta recurentului arată că în mod nelegal cererea de apel a fost recalificată ca fiind recurs, considerându-se că valoarea obiectului cauzei este sub pragul de 100.000 RON, date fiind actele care au fost puse la dispoziția instanței.

Mai arată că prin recalificare, s-a renunțat implicit la calea de atac a apelului, recurentul fiind privat de un grad de jurisdicție, fără ca reprezentantul recurentului să aibă mandat special de renunțare.

Reprezentanta intimatei solicită admiterea excepțiilor invocate, respectiv de nulitate, de tardivitate și inadmisibilitate prezentei căi de atac în conformitate cu prevederile art. 299 Cod procedură civilă, iar pe fondul cauzei respingerea recursului declarat ca nefondat.

CURTEA DE APEL

DFELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă 264/14.01.2008 a Judecătoriei Oradeaa fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă și s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei.

A fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâtă.

S-a constatat că între părți s-a încheiat la data de 15.05.1996 o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare - prin care pârâta a promis să vândă reclamanților - cota de 2086/12517 mp teren din top 535 înscris în CF 452, cota de 736/3032 mp teren din top 543, suprafața de 4033,5 mp teren cu nr. top 539 înscrisă în CF 38 - prezenta hotărâre urmând a ține loc de act autentic de vânzare- cumpărare.

S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantului.

În motivarea hotărârii instanța de fond a arătat cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, că aceasta este neîntemeiată motiv pentru care a fost respinsă ca atare, reținându-se că întrucât cumpărătorul a intrat în posesia terenurilor încă de la încheierea actului de vânzare-cumpărare, prețul fiind plătit, nu mai pot fi invocate prevederile art. 3 din Decretul 167/1958 ci prevederile art. 1294/1295 Cod civil, promisiunea de vânzare-cumpărare fiind perfect legală și valabilă între părți, desigur contractul nu poate fi opus terților anterior intabulării acestuia (art. 1295 alin. 2 Cod Civil).

În cauză au fost încuviințate și administrate probele solicitate de părți, mai puțin proba cu detectorul de minciuni solicitată de pârâtă, aceasta fiind respinsă de instanța de fond ca nefiind prevăzută de lege.

Instanța de fond a reținut că potrivit contractului de vânzare-cumpărare provizoriu încheiat la data 15 mai 1996 între, și, în calitate de vânzători și, în calitate de cumpărător, vânzătorii au vândut cumpărătorului terenul agricol situat în satul, com., jud. B, după cum urmează: nr. top 535 - 4172 mp, nr. top. 543-1472 mp, nr. top. 544- 5191 mp, nr. top. 539-8067 mp, prețul achitat fiind de 6.615.000 lei ROL egal cu 3465 mărci germane, plătit conform contractului.

Contractul este semnat de către toate părțile contractante, inclusiv de către pârâta, căsătorită, conform raportului de expertiză criminalistică nr. 191/20.08.2007 întocmit de o comisie de trei experți, instanța de fond reținând acest raport de expertiză în dauna celui întocmit de expert, întrucât are la bază mai multe scripte de comparație, respectiv, pe lângă diploma de bacalaureat, cererea de deschidere cont și probele de semnătură date în fața instanței, au fost folosite și o cerere adresată unui birou notarial pentru deschiderea succesiunii și încheierea finală dată în dosarul succesoral, aceste două acte din urmă fiind mai apropiate în timp de data întocmirii antecontractului.

Vânzarea-cumpărarea terenului și intrarea în posesie a reclamantului în cauză a fost confirmată și de către martorii audiați în cauză -, precum și prin declarația autentică a vânzătorului și Adeverința nr. 6246/04.10.2007 emisă de Primăria.

Instanța de fond a apreciat că declarațiile martorilor și sunt neconcludente în cauză, acestea atestând doar că pârâta nu a discutat cu martorele nici despre terenul moștenit și nici despre vânzarea acestuia.

Privitor la cererea reconvențională formulată de pârâtă, prima instanță mai reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile legale privind nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare privitor la terenuri pentru nerespectarea formei autentice, întrucât actul din data de 15.05.1996 are doar valoare de promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare, pentru validitatea acestuia nefiind necesară forma autentică. Dacă actul ar fi fost autentic, acesta ar fi avut natura de contract de vânzare-cumpărare și ar fi putut fi întabulat în cartea funciară, astfel că prezenta cauză nu ar fi avut obiect.

În ce privește cererile reconvenționale subsidiare prin care se solicită constatarea nulității absolute a contractului pentru lipsa consimțământului și rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare pentru neplata prețului, instanța de fond a constatat că acestea sunt neîntemeiate, întrucât față de cele avute în vedere mai sus rezultă că pârâta și-a dat consimțământul la încheierea contractului, văzând prevederile art. 1295 cod civil cu privire la perfectarea vinderii, prevederile contractului cu privire la plata prețului și declarația vânzătorului, precum și poziția pârâtei față de actul atacat (semnătura sa), confirmarea vânzării rezultând și din faptul că la data intrării în posesie până la data acționării în judecată pârâta nu s-a manifestat în nici un fel.

Având în vedere ansamblul motivelor arătate mai sus, văzând prevederile art. 969 Cod civil și art. 20 din Legea nr.7/1996 instanța de fond a constatat că acțiunea formulată de reclamant este întemeiată și în consecință a fost admisă, s-a constatat că între părți s-a încheiat la data de 15.05.1996 o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare, prin care pârâta a promis să vândă reclamanților cota de 2086/12517 mp teren din nr. top. 535 înscris în CF 452, cota de 736/3032 mp teren din nr. top. 543, suprafața de 2595 mp teren cu nr. top. 544 înscrise în CF 265 și suprafața de 4033,5 mp teren cu nr. top. 539 înscrisă în CF 38, prezenta hotărâre urmând să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare și s-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantului conform prezentei, iar cererea reconvențională, fiind neîntemeiată, a fost respinsă ca atare.

În baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, a fost obligată pârâta la 2084,9 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorarii experți și avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel - recalificat recurs de instanță în baza art. 2811Cod procedură civilă apelanta.

Prin decizia civilă nr. 962/R din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis ca fondat recursul formulat de recurenta, în contradictoriu cu intimații și OCPI B, împotriva sentinței civile nr. 264/14.01.2008 a Judecătoriei Oradea, care a fost modificată în totalitate, și anume:

S-a respins acțiunea principală formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții și OCPI

S-a admis acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional.

S-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare-cumpărare provizoriu încheiat la data de 15 mai 1996 în ceea ce privește promisiunea de vânzare-cumpărare a cotei de parte din parcelele cu nr. top. 535 înscrisă în CF 452, nr. top. 539 înscrisă în CF nr. 38, nr. top. 543 și nr. top. 544 ambele înscrise în CF 265.

Intimatul a fost obligată să plătească în favoarea recurentei suma de 3871 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța tribunalul a reținut următoarele aspecte:

Prin acțiunea introductivă reclamantul a chemat în judecată pe pârâta solicitând a se constata valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între el și pârâta de rândul doi la data de 15 mai 1996 asupra suprafețelor de teren situate în localitatea Chiei, jud. B - identificate topografic sub nr. 535 (CF 452 ), top 543 și 544 (CF 265 ) și top. 539 (CF 38 ) să se dea o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare - în ceea ce privește cotele părți din suprafețele de teren ce aparțin în proprietate pârâtei.

A invocat că a cumpărat prin act sub semnătură privată terenurile în litigiu de la numiții și - tatăl și respectiv unchiul pârâtei, și de la aceasta.

Pârâta recurentă nu a recunoscut că și-ar fi dat consimțământul la încheierea actului de vânzare-cumpărare respectiv că ar fi semnat un astfel de act, motiv pentru care instanța a dispus efectuarea unei expertize grafologice.

Din expertiza grafologică efectuată de experta de la Institutul Național de Expertize Criminalistice T rezultă că semnătura la rubrica "vânzătoare" - poziția a doua - de pe contractul de vânzare-cumpărare provizoriu în discuție nu a fost executată de titulară - respectiv de, căsătorită.

Tribunalul a reținut că deși cea de-a doua expertiză conține concluzii contrare primeia, însă instanța avea îndatorirea de a corobora ansamblul probelor administrate în cauză și nu să pronunțe o hotărâre bazată exclusiv pe concluziile celei de-a doua expertize.

Din răspunsul la interogator al reclamantului rezultă că acesta a cunoscut-o pe pârâtă doar în anul 2004 când a mers în Austria, a arătat că a predat bani tatălui pârâtei, reclamantul dându-și seama de faptul că la întrebările nr. 3 și 4 nu concordă cu răspunsurile de la întrebările nr. 1 și 2, a încercat să repare situația.

Față de împrejurarea că între cele două expertize există concluzii care se exclud una pe alta, tribunalul a reținut că instanța de fond ar fi putut încuviința o nouă expertiză, fie să țină cont de concluziile celei de-a doua - înlăturând însă, motivat, probele administrate de care nu a ținut seama.

De altfel, faptul că actul în discuție nu este semnat de către reclamantă rezultă și din simpla analiză a pretinsei semnături a reclamantei, fiind mai mult decât evident că aceasta nu-i aparține, fiind executată forțat, greoi, fără nici o urmă de cursivitate.

Conform art. 998 Cod civil, una dintre condițiile esențiale pentru validitatea unui contract o constituie - consimțământul valabil al părții ce se obligă.

În legătură cu îndeplinirea condițiilor acțiunii în prestație tabulară - tribunalul a apreciat că în mod greșit a reținut judecătoria că are relevanță faptul că reclamantul se află în posesie, acesta nu și-a exercitat posesia cu bună-credință, nu a avut convingerea că dobândește de la adevăratul proprietar - în ceea ce o privește pe reclamantă - pe care, cum singur a recunoscut, a cunoscut-o ulterior.

Față de cele de mai sus în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă a fost admis recursul, în sensul respingerii cererii principale, admiterii acțiunii reconvenționale și constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare în litigiu, în ceea ce privește cota aparținând reclamantei.

Întrucât intimatul s-a aflat în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă a fost obligat să-i plătească recurentei suma de 3871 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare petentul, ulterior precizată în cerere de recurs, solicitând casarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Bihor.

În motivarea recursului se arată că în mod nelegal cererea de apel a fost recalificată ca fiind recurs, considerându-se că valoarea obiectului cauzei este sub pragul de 100.000 RON.

Astfel, la stabilirea valorii obiectului pricinii s-a avut în vedere valoarea notarială a terenului din litigiu, considerându-se însă în mod greșit că este vorba despre un teren extravilan, deși acesta este teren intravilan potrivit Planului de Urbanism general aprobat de Consiliul local prin HCL 25/2000, a cărui valoare notarială este de 283.530 RON.

Mai arată că prin recalificare, s-a renunțat implicit la calea de atac a apelului, recurentul fiind privat de un grad de jurisdicție, fără ca reprezentantul recurentului să aibă mandat special de renunțare.

Pe de altă parte există o serie de aspecte necercetate și nesesizate de instanțele de judecată până în acest moment, referitoare la antecontractul de vânzare-cumpărare privind terenul în litigiu, la certificatul de moștenitor emis ca urmare a dezbaterii succesorale de pe urma defunctei etc.

În drept invocă dispozițiile art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, art. 306 alin. 2, art. 312, art. 299 Cod procedură civilă.

Intimata -prin reprezentant, a invocat excepțiile de tardivitate, nulitate și inadmisibilitate a recursului, iar pe fond netemeinicia acestuia.

Examinând recursul prin prisma motivelor și excepțiilor invocate, Curtea reține următoarele:

Referitor la excepțiile de tardivitate și nulitate invocate de intimată, acestea sunt nefondate.

Astfel, potrivit art. 301 Cod procedură civilă termenul de recurs curge de la data comunicării hotărârii, în cauză decizia atacată (962/19 decembrie 2008) a fost comunicată la solicitarea recurentului, în data de 13 martie 2009, în raport de care contestația în anulare inițială (ulterior precizată în recurs) cât și motivarea acesteia au fost făcute în termen.

Cu privire la recalificarea căii de atac sunt de reținut următoarele aspecte:

Potrivit art. 112 pct. 3 Cod procedură civilă cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință.

Întrucât în apel s-a pus problema recalificării căii de atac în raport de valoarea obiectului cererii, tribunalul a pus în vederea părților la două termene (16 septembrie 2008, 18 noiembrie 2008) să depună dovezi cu privire la acest aspect.

În acest sens intimatul reclamant a depus la dosar un extras din expertiza tehnică efectuată de expert, la solicitarea Camerei Notarilor Publici, cu privire la valoarea imobilului în litigiu, în raport de care instanța a recalificat calea de atac din apel în recurs, conform art. 2821Cod procedură civilă, întrucât această valoare era sub 1 miliard.

Susținerea recurentului potrivit căreia prin această recalificare, reprezentantul acestuia a renunțat la un grad de jurisdicție fără a avea un mandat special în acest sens este irelevantă, calea de atac fiind dată de lege și nu de parte, instanța fiind obligată din oficiu să examineze acest aspect.

Având în vedere că în mod legal a fost recalificată calea de atac din apel în recurs și faptul că în sistemul nostru procesual este posibilă exercitarea doar o dată a unei căi de atac, Curtea apreciază ca inadmisibilă formularea unei noi cereri de recurs, sens în care urmează a se dispune în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, fără cheltuieli de judecată, nefiind indicat de către intimată onorariul avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respingeexcepțiile de tardivitate și nulitate invocate de intimata.

Admiteexcepția de inadmisibilitate invocată de intimata.

Respinge ca inadmisibil recursul civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în O,- B, - 154,. 3, județul B, în contradictoriu cu intimații, domiciliată în, nr.37, 8111 Austria și OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ O, cu sediul în O,-/A, județul B, împotriva decizii civile nr. 962/R din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 13 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

- judecător fond -

- judecători recurs tribunal -

- redactat decizie - judecător - 19.01.2010

- dactilografiat grefier - 21.01.2010-5 ex.

-comunicat 22.01.2010- 3 ex.

-, domiciliat în O,- B, - 154,. 3, județul

-, domiciliată în, nr.37, 8111 Austria

- OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ O, cu sediul în O,-/A, județul

Președinte:Viorel Pantea
Judecători:Viorel Pantea, Doina Măduța, Felicia Toader

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune in prestație tabulară jurisprudenta. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Oradea