Actiune in prestație tabulară jurisprudenta. Decizia 482/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 482/2009
Ședința publică de la 27 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Carla
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de către pârâtul împotriva deciziei civile nr.87/A din 7 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Alba în dosar cu nr.unic - având ca obiect prestație tabulară-masă succesorală, în contradictoriu cu reclamanta intimată.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
Se constată că la dosar s-au depus prin registratură concluzii scrise din partea pârâtului recurent.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 20 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține:
Prin sentința civilă nr. 1529/2007 pronunțată de Judecătoria Aiud s-a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanta, născută, domiciliată în Ocna M,-,. 6, jud. A în contradictoriu cu pârâții, domiciliată în Ocna M,-, jud. A și, domiciliat în Ocna M, str. 1 -,. 45,.2, jud.
S-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant reconvențional în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvențională și pârâta reconvențională și în consecință:
S-a dispus înregistrarea construcțiilor edificate asupra imobilului înscris în CF nr.809 de, sub nr.top.459/58 cu destinația " - șesul" în suprafață de 1133. construcții cu destinația de "Casă familială", CORP 1, executată pe fundație din beton, pereții din cărămidă, șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă, compusă din 3 camere, 2 cămări, târnaț și pivniță; apoi altă construcție având destinația de "Casă familială", CORP 2, executată pe fundație de beton, pereții din cărămidă, șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă, compusă din: 1 cameră, bucătărie și, iar ca "anexe gospodărești" - garaj, șură, grajd, magazie, cotețe și WC, în favoarea pârâtei și a defunctului său soț.
S-a constatat că masa succesorală a defunctului, la data de 23 iulie 2000, se compune din cota de 1/2 părți din imobilul înscris în CF 809 de, sub nr.top.459/58 cu destinația de " - șesul" în suprafață de 1133. și din construcțiile cu destinația de "Casă familială" CORP 1, pe fundație din beton, pereții din cărămidă, șarpanta din lemn și învelitoare din țiglă compusă in 3 camere, 2 cămări, târnaț. pivniță, "Casă familială" CORP 2 pe fundație de beton, pereții din cărămidă, șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă, compusă din: 1 cameră, bucătărie și și "anexe gospodărești" - garaj, șură, grajd, magazie, cotețe și WC, edificate pe acesta.
S-a constatat că moștenitorii defunctului sunt pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare, căreia îi revine cota de 1/4 părți, pârâtul-reclamant reconvențional, în calitate de fiu, căruia îi revine cota de 3/8 părți și reclamanta-pârâtă reconvențională, în calitate de fiică, căreia îi revine cota de 3/8 părți și dispune predarea masei succesorale.
A fost obligată pârâta să-i recunoască reclamantei-pârâtă reconvențională dreptul de proprietate asupra cotei de 10/16 părți din imobilul înscris în CF 809 de, sub nr.top.459/58 cu destinația de " - șesul" în suprafață de 1133. și din construcțiile cu destinația de "Casă familială" CORP 1, pe fundație din beton, pereții din cărămidă, șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă compusă din 3 camere, 2 cămări, târnaț și pivniță, "Casă familială" CORP 2 pe fundație de beton, pereții din cărămidă, șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă, compusă din: 1 cameră, bucătărie și și "anexe gospodărești" - garaj, șură, grajd, magazie, cotețe și WC, dobândit în baza convenției de vânzare-cumpărare cu clauză întreținere sub semnătură privată, încheiată între reclamanta-pârâtă reconvențională, în calitate de întreținătoare și pârâta, în calitate de întreținută, prezenta sentință ținând loc de act autentic notarial.
S-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra cotei de 10/16 părți din imobilul înscris în CF 809 de, sub nr. top 459/58 și din construcțiile edificate pe acesta în favoarea reclamantei-pârâtă reconvențională, cu titlu de drept întreținere.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de uzufruct viager asupra cotei de 10/16 părți din imobilul mai descris, pe seama și în favoarea pârâtei, a interdicției de înstrăinare și grevare cu sarcini pentru aceeași cotă și în favoarea pârâtei, respectiv a obligației de întreținere în sarcina reclamantei-pârâtă reconvențională.
S-a dispus întabularea în cartea funciară a realității imobiliare rezultate, astfel:, în cotă de 3/16 părți, cu titlu de drept moștenire, născută în cotă de 3/16 părți cu titlu de drept moștenire și născută, în cotă de 10/16 părți cu titlu de drept întreținere.
S-a constatat că pasivul succesoral rămas după defunctul se compune din cota de părți din contravaloarea cheltuielilor făcute de reclamanta-pârâtă reconvențională cu ocazia înmormântării defunctului, respectiv a celor trei parastase, de șase săptămâni, șase luni și un an de zile, precum și din contravaloarea monumentului funerar edificat de către pârâtul-reclamant reconvențional.
S-a constatat că pârâtul-reclamant reconvențional a efectuat îmbunătățiri și investiții, în valoare totală de 23.100 lei, care au sporit valoarea fondului imobiliar care intră în compunerea masei succesorale, respectiv:
- la imobilul casă, denumit "corp 1"
- construit o cameră(4,5x3,5m);
- construit o (1,5x3,5m);
- construit un compartiment pivniță;
- la imobil în ansamblu:
- construit un gard din plăci de beton și cu porți de fier (la stradă);
- efectuat instalația de separare a alimentării cu gaz la camera nou construită;
- introdus apa;
- construit o magazie;
- construit un de porumb;
- construit cotețe pentru porci și păsări;
- renovat grajdul în exterior;
- construit un gard de separare interioară.
S-a dedus valoarea îmbunătățirilor și a investițiilor efectuate de către pârâtul-reclamant reconvențional din valoarea totală a construcțiilor, în cuantum de 96.628 lei.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în CF 809 de, sub nr. top 459/58 și asupra construcțiilor edificate pe acesta, prin atribuirea în natură în favoarea reclamantei-pârâtă reconvențională, în cotă de 1/1 părți.
A fost obligată reclamanta-pârâtă reconvențională să-i plătească pârâtului-reclamant reconvențional suma de 36.887 lei și suma de 1274, 625 Eur, cu titlu de sultă.
S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea reclamantei-pârâtă reconvențională în cotă de 1/1 părți cu titlu sistare indiviziune și înscrierea asupra cotei de 10/16 părți din imobilul mai descris a dreptului de uzufruct viager, pe seama și în favoarea pârâtei, a interdicției de înstrăinare și grevare cu sarcini pentru aceeași cotă și în favoarea pârâtei, respectiv a obligației de întreținere în sarcina reclamantei-pârâtă reconvențională.
Au fost respinse în rest acțiunea principală și acțiunea reconvențională.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți.
Prin decizia civilă nr.87/A/2009 Tribunalul Albaa respins apelul declarat de reclamanta născută și apelul declarat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr. 1329/2007, pronunțată de Judecătoria Aiud.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Investițiile efectuate de către reclamantul reconvențional au fost corect reținute de către instanța de fond, la fel și contribuția exclusivă a acestuia în efectuarea investițiilor. Acest aspect rezultă din coroborarea depozițiilor martorilor audiați cu răspunsul dat la interogator de celelalte două comoștenitoare și întărită prin depoziția martorului înscrisă la fila 160 din dosarul instanței de fond care confirmă că anterior prezentului litigiu soția supraviețuitoare a defunctului a recunoscut toate investițiile reținute de instanța de fond ca fiind efectuate de către fiul său, uneori acesta fiind ajutat în muncă de către tatăl său.
Indiferent dacă s-au construit trei pereți sau patru, atâta vreme cât finalitatea lucrării este construcția unei încăperi locuibile și a unei încăperi utilizabile ( cameră, ) aceste construcții aduc un spor de valoare imobilului, iar dreptul de creanță asupra acestui spor îi revine celui care l-a executat.
Investițiile și îmbunătățirile criticate prin motivele de apel ale reclamantei au fost dovedite ca fiind efectuate de pârâtul, aspecte ce au fost dovedite în fața instanței de fond și prin înscrisurile copie după chitanțe depuse în fața instanței de recurs la filele 32 și 33 de către pârâtul din care rezultă că acesta a suportat contravaloarea unor materiale de construcție, țiglă, ciment, sârmă neagră în perioada în care s-au efectuat îmbunătățiri la imobil și s-a confecționat gardul de la stradă.
Pârâta a arătat că nu s-a gospodărit împreună cu fiul său deși au locuit în același imobil, iar acest pârât utilizat anexele gospodărești pentru creșterea de animale.
Pentru aceste considerente s-a apreciat ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
S-a constatat nefondat capătul de cerere din apelul declarat de reclamantul reconvențional în ce privește reținerea investițiilor la imobil. Martorul a cărui depoziție a fost consemnată la dosarul instanței de fiind la fila 152 și care a lucrat la efectuarea unor investiții a relatat că imobilul în litigiu avea o pivniță la subsol compusă dintr-o încăpere, iar pârâtul a mai construit încă o încăpere de pivniță,Instanța de fond a reținut că pârâtul a construit o încăpere de pivniță, ceea ce concordă cu depoziția martorului audiat și cu starea de fapt a imobilului în prezent întrucât la acest imobil se găsesc două încăperi de pivniță. S-a dovedit că pârâtul a schimbat instalația electrică la grajd, instalație ce anterior fusese construită de tatăl său, iar instanța de fond nu a reținut această lucrare ca o investiție la imobil deoarece înlocuirea instalației electrice intră în lucrările de conservare și utilizare a imobilului și este necesară pentru buna utilizare în continuare a acestuia, mai ales că pârâtul reconvențional a utilizat anexele gospodărești pentru creșterea animalelor.
Sub aspectul investițiilor nu este fondat din aceste motive nici apelul declarat de reclamantul reconvențional.
În mod corect instanța de fond a reținut calitatea de moștenitoare acceptantă a succesiunii def. pentru reclamanta.
Susținerile în apel ale reclamantului reconvențional cu privire la acceptarea tacită a succesiunii în ce privește efectuarea unor acte clare și neechivoce de acceptare sunt pertinente și corespund practicii și doctrinei de specialitate în materie.
Situația de fapt în prezenta cauză este însă diferită și conduce la concluzia că reclamanta a înțeles să accepte tacit succesiunea după tatăl său.
Acest aspect rezultă din corelarea tuturor aspectelor relatate de martorii audiați în cauză, fără a se pune accent doar pe efectuarea slujbelor de parastas. În răspunsul la interogatoriu dat de (90) aceasta arată că "nu am folosit bunuri rămase după defunct și nu am făcut acte de acceptare expresă a moștenirii deoarece pârâtul a refuzat, spunând că nu are bani". În mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanta a declarat că nu a făcut acte de acceptare tacită a moștenirii după tatăl său, întrucât în răspuns reclamanta s-a referit doar la actele exprese de acceptare a succesiunii, respectiv dezbaterea succesorală în fața notarului.
Din declarațiile martorilor audiați rezultă că în primele 6 luni după decesul defunctului, reclamanta a locuit în casa părintească pentru aoa juta pe mama sa în gospodărie și la lucrările agricole. De asemenea probele dosarului au confirmat că reclamanta a contribuit la cheltuielile de înmormântare ale defunctului și apoi a suportat costul parastaselor de 6 săptămâni și de 6 luni după defunctul. Toate aceste aspecte coroborate constituie acte de acceptare tacită a succesiunii efectuată prin administrarea succesiunii până în momentul dezbaterii succesorale.
Ajutorul dat de în gospodărie mamei, pe lângă aspectul moral al acestuia presupune și un act pe care eredele îl face în calitatea sa de erede în sensul art.689 Cod civil, iar actele conservatorii și de îngrijire și de administrare provizorie a gospodăriei efectuate în această perioadă devin acte de acceptare a succesiunii în condițiile în care eredele a continuat să efectueze cheltuieli materiale proprii care sunt necesare, dar nu obligatorii pentru pomenirea defunctului, cum ar fi slujbele de parastas.
Așa cum a reținut și instanța de fond pe lângă actele de natură urgentă ce nu pot fi amânate, cum a r fi participarea la cheltuielile de înmormântare, reclamanta a înțeles ă poarte o discuție cu pârâtul privind acceptarea expresă a succesiunii ( răspunsul la interogator 90), să locuiască în imobil și să contribuie la întreținerea gospodăriei prin ajutorul dat mamei și concomitent să efectueze cheltuieli care deja nu mai erau urgente și obligatorii, pe seama succesiunii.
Pentru aceste considerente s-a apreciat că în mod corect instanța de fond a reținut calitatea de moștenitoare acceptantă tacit a reclamantei.
Instanța de fond nu a reținut cuantumul pasivului succesoral în care se include și contravaloarea monumentului funerar pentru că din nici o probă a dosarului nu a rezultat suma suportată de la construirea acestui monument. Conform art. 1169 cod civil sarcina probei revenea reclamantului reconvențional, iar în lipsa acestei probe instanța nu a putut stabili cuantumul pasivului succesoral.
Instanța de fond a procedat la sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în funcție de starea de fapt a imobilului raportată la cota de proprietate a reclamantei principale. Cota de proprietate mai mare a reclamantei a condus la imposibilitatea formării unor loturi în natură funcționale ca și spații de locuit, motiv pentru care s-a apreciat că nu este necesar a fărâmița excesiv proprietatea și s-a format un singur lot. Cele dispuse de instanță corespund disp. art. 741 al.2 Cod civil cu aplicarea disp. art.742 Cod civil în ceea ce privește egalizarea loturilor prin sultă.
Pentru motivele invocate s-a apreciat nefondat și apelul declarat de pârâtul - reclamant reconvențional.
Ambele căi de atac fiind respinse, instanța de apel a considerat că părțile nu-și datorează cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs pârâtul solicitând, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.2 și 3.pr.civ. casarea cu trimitere spre rejudecare instanței de fond.
În drept s-au invocat prevederile art.304 pct.6, 7 și 8.
În expunerea criticilor recurentul arată următoarele:
-Instanța de fond s-a pronunțat asupra unor chestiuni scoase din conținutul altor capete de cerere, acordând mai mult decât s-a cerut fiind incidente prevederile art.304 pct.6 cod procedură civilă. Astfel a fost obligată pârâta să recunoască reclamantei dreptul de proprietate asupra cotei indivize în baza unui înscris intitulat convenție pe care instanța de fond îl denumește în motivare "convenție de întreținere sub semnătură privată" iar în dispozitiv - "contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere". Nici una din aceste investiții nu are temei legal și nu este justificată printr-o motivare convingătoare de cele două instanțe (art.304 pct.7 și 8).
-Ambele hotărâri sunt nemotivate în drept.
-Hotărârile consfințesc o convenție ce nu poate fi interpretată ca un înscris cu efect translativ de proprietate atâta timp cât este apreciat ca un contract de întreținere care nu putea îmbrăca decât forma autentică. Cererea nu poate fi interpretată ca o prestație tabulară în absența unor elemente care să o definească și care să acorde posibilitatea unei apărări.
-Înscrierea dreptului de uzufruct viager în favoarea pârâtei este un drept pe care-l putea cere doar pârâta intimată.
-Soluțiile sunt nefondate și pentru motivul că din probele administrate și în special interogatoriul luat reclamantei, aceasta a recunoscut că nu a acceptat nici expres și nici tacit moștenirea.
-casarea cu trimitere se impune întrucât pârâta a după pronunțarea deciziei tribunalului, situație ce impune administrarea de noi probe, modificarea cotelor părți.
-Nu a fost luat în calculul sporului de valoare toate îmbunătățirile aduse la imobil.
-A fost ignorat principiul partajului în natură prin atribuirea întregului imobil reclamantei.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată următoarele:
Solicitarea formulată de către recurent, întemeiată pe dispozițiile art.312 al.2și 3.proc.civ. de casare cu trimitere spre rejudecare instanței de fond, nu poate fi primită.
Potrivit dispozițiilor art.312 al.5 proc.civ. în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad.
În speță, se constată că nu sunt incidente nici una din cerințele statuate de dispozițiile art.312 al.5 proc.civ. arătate mai, pentru a fi trimisă cauza spre rejudecare. Instanțele de fond au soluționat procesul pe fond și nu pe excepție.
Împrejurarea că, după pronunțarea deciziei date de instanța de apel, a pârâta, nu justifică solicitarea recurentului, cu atât mai mult cu cât nu se încadrează în textul legal arătat mai, iar moștenitorii pârâtei sunt părți în prezentul proces.
Recurentul își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art.304 pct.6,7 și 8.proc.civ. motive de nelegalitate ce nu se regăsesc în cauză.
Din dezvoltarea motivelor de recurs ar rezulta încadrarea acestora în prevederile art.304 pct.9 proc.civ. și nu în cele invocate de recurent.
În această ordine de idei, trebuie stabilit că dispozițiileart.306 alin.3 proc.civ. obligă instanța de recurs ca, în caz de încadrare greșită într-un motiv anume de recurs a criticilor pe care le face recurentul la adresa deciziei recurate, să pornească în continuare la judecarea recursului, dar acele critici permit identificărea unui alt motiv de recurs aplicabil.
Critica ce se vrea a fundamenta prevederile art.304 pct.6 proc.civ. nu poate fi primită.
Potrivit dispozițiilor art.304 pct.6 proc.civ. modificarea unei hotărâri se poate cere dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
Acest motiv de nelegalitate nu este incident în cauză.
În primul rând, această critică privește hotărârea instanței de fond și nu aceea pronunțată de instanța de apel.
În al doilea rând, verificând motivele de apel, se constată că prezentul recurent nu a criticat hotărârea instanței de fond sub acest aspect. Prin urmare, această susținere, fiind formulatăomissio medionici nu poate fi analizată pentru prima dată de către instanța de recurs.
De asemenea, nici criticile referitoare la lipsa unei motivări convingătoare și lipsa unei motivări în drept, întemeiate pe prevederile art.304 pct.7 proc.civ. nu pot fi primite.
Conform dispozițiilor art.304 pct.7 proc.civ. modificarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, sau care cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
În speță, se constată că hotărârea instanței de apel cuprinde motivele pe care se sprijină, nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, îndeplinind cerințele art.261 proc.civ. coroborate cu art.295 proc.civ.
De asemenea, decizia instanței de apel cuprinde motivele de drept.
Susținerile recurentului referitoare la convenția consfințită de instanța de fond, ce se vrea a fundamenta motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.8 proc.civ. sunt de neprimit.
Aceste critici sunt formulate pentru prima dată în fața instanței de recurs,omissio medio, fiind deci inadmisibile.
De asemenea, critica referitoare la înscrierea dreptului de uzufruct este formulatăomissio mediodirect în fața instanței de recurs, neputând fi analizată.
De asemenea, criticile ce vizează netemeinicia hotărârilor atacate nu pot fi analizate în prezenta cale de atac în condițiile în care pct.10 și 11 ale art.304 proc.civ. au fost expres abrogate, întrucât controlul judiciar efectuat de instanța de recurs este limitat la aspectele de nelegalitate ale hotărârilor recurate. Instanța de recurs verifică modul în care s-a interpretat și aplicat legea de procedură și legea substanțială unei situații de fapt cu certitudine stabilită prin hotărârile instanțelor de fond.
Astfel, instanța de apel a reținut o situație de fapt ce nu poate fi schimbată în recurs față de actuala configurație a art.304 proc.civ. că, reclamanta a acceptat tacit moștenirea, iar în răspunsul la interogator aceasta s-a referit clar la actul expres de acceptare a succesiunii.
Or, fiind stabilit că reclamanta a acceptat tacit succesiunea după tatăl său, corect instanțele de fond au aplicat prevederile art.689 civ.
Critica referitoare la neluarea în calculul sporului de valoare a tuturor îmbunătățirilor, exced motivelor de nelegalitate prevăzute deart.304 proc.civ. astfel că nu va fi analizată.
Ultima critică adusă hotărârii atacate ce pare a fundamenta motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 proc.civ. este nefondată.
Instanța de apel nu a ignorat principiul partajării în natură, cum greșit susține recurentul.
Prin păstrarea hotărârii instanței de fond, ce a dispus ieșirea din indiviziune prin atribuirea întregului imobil reclamantei, instanța de apel a pronunțat o decizie la adăpost de orice critică.
Corect a reținut instanța de apel că cele dispuse de instanța de fond corespund prevederilor art.741 al.2 civ. în funcție de starea de fapt a imobilului raportată la cota mai mare de proprietate a reclamantei principale.
Pentru considerentele expuse, întrucât în cauză nu sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.6-9.proc.civ. Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 proc.civ.va respinge ca nefondat prezentul recurs.
Față de dispozițiile art.274 proc.civ. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate și justificate cu înscrisuri de către intimată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâtul împotriva deciziei civile nr.87/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-.
Obligă recurentul să plătească intimatei suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact.6ex/21.12.2009
Jud..,
Jud.fond
Președinte:Cristina Gheorghina NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nicoară, Daniela Mărginean, Carla
