Actiune in raspundere civila delictuala. Speta. Decizia 167/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.167
Ședința publică din 26 iunie 2008
PREȘEDINTE: Cristian Pup
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.114/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 25.06.2008 cererea formulată de reclamantul apelant, în cuprinsul căreia solicită judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri formulate și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.114/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a decis anularea ca netimbrată a acțiunii civile formulate de către reclamantul G împotriva Statului Român, prin Ministerul Finanțelor, reprezentat în proces de către DGFP A, având ca obiect despăgubiri bănești în cuantum de 500.001 lei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că i-a fost încălcat dreptul constituțional la asociere, consacrat de art.40 precum și de art.11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, încălcare ce reprezintă un delict civil, cu atât mai mult cu cât această încălcarea a fost constatată și sancționată inclusiv de către curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, în dosarul nr.35097/2002 - vs. România.
Fiind constatată o faptă ilicită, creatoare de prejudicii, temeiul de drept intern subsecvent deciziei CEDO, în opinia reclamantului este reprezentat de disp.art.998-999.civ.
Pentru această acțiune civilă în daune, instanța de fond a stabilit o taxă judiciară de timbru în cuantum de 8.163,53 lei și un timbru judiciar de 5 lei, iar la un termen ulterior a respins cererea de asistență judiciară formulată de reclamant, sub forma scutirii de la plata taxelor judiciare, reținându-se că reclamantul are venituri îndestulătoare, care îi permit achitarea acestor taxe, chiar dacă reclamantul se află în executarea unei pedepse privative de libertate, fiind încarcerat în penitenciar.
În același context, instanța de fond a solicitat date de la Oficiul Registrului Comerțului A, această instituție comunicând că reclamantul are înregistrată activitate lucrativă sub forma de "persoană fizică autorizată G", neradiată și în funcțiune, care în anul 2006 realizat venituri nete de 8.601,21 lei.
ceste date, tribunalul a concluzionat că firma reclamantului este în funcțiune și astfel, este de presupus că reclamantul a realizat în continuare venituri până al data de 17.06.2007, când a fost arestat și încarcerat, astfel că nu există motive justificate pentru ca acesta să beneficieze de asistență judiciară sub forma scutirii de la plata taxelor judiciare, urmând să fie aplicate disp.art.20 din 146/1997-republicată, cu consecința anulării acțiunii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen, reclamantul G, susținând că instanța de fond a soluționat greșit atât cererea de asistență judiciară, cât și excepția netimbrării acțiunii, în contextul în care taxa judiciară de timbru stabilită echivalează cu întregul venit net realizat de acesta pe anul 2006.
În plus, a mai arătat reclamantul, datele oferite de ORC A sunt irelevante, această instituție prezentând date fiscale aferente anului 2006, în timp ce acțiunea sa a ajuns pe rolul Tribunalului Arad la data de 19 septembrie 2007, dată la care acesta nu mai realiza venituri, fiind deja încarcerat ca urmare a unei condamnări la o pedeapsă privativă de liberate de 1 an închisoare. Prin urmare, a susținut reclamantul, ala data înregistrării acțiunii la tribunalul precum și pe parcursul întregii durate de soluționare a cauzei la prima instanță, acesta nu realiza nici un fel de venituri.
În aceeași ordine de idei, reclamantul-apelant a afirmat că la dosar nu există nicio probă care să ateste realizarea de venituri în cursul anului 2007.
Curtea, analizând apelul reclamantului, din perspectiva motivelor de fapt invocate de acesta, cu aplicarea disp.art.282 și urm. pr.civ. rap.la art.297 pr.civ. va constata că acesta este întemeiat.
Astfel, curtea va constata că instanța de fond a interpretat greșit disp.art.74 și 75 pct.1 pr.civ. cu consecința aplicării greșite a sancțiunii prev. de art.20 din 146/1997-republicată, în cauză devenind incidente totodată și disp.art.6-9 din OUG 51/25.04.2008, de transpunerea a Directivei CE 2000/8.
Astfel, curtea va constata că reclamantul și-a înregistrat acțiunea prezentă la data de 27 mai 2007, iar cauza a ajuns pe rolul instanței de fond competente în cursul lunii septembrie 2007, fiind finalizată în februarie 2008.
În soluționarea cererii de asistență judiciară formulată de reclamantul încarcerat la acea dată, tribunalul a solicitat și a primit relații de la ORC A doar cu privire la veniturile realizate de reclamant în cursul anului 2006, în cuantum net de 8.601,21 lei și nu a extins sub nicio formă verificările pentru anul 2007, respectiv anul promovării acțiunii de către reclamant, după cum nu a luat în considerare în mod obiectiv nici faptul că acesta se afla într-o imposibilitate absolută de a realiza venituri începând cu data încarcerării sale și până al 27.02.2008, când a fost liberat condiționat.
Este de presupus în acest context că singurul venit pe anul 2006, în cuantumul menționat mai sus a fost utilizat în cea mai mare măsură pentru asigurarea nevoilor de subzistență cotidiană a reclamantului, venitul lunar estimat al acestuia pe anul 2006 fiind de 717 lei - (8.601: 12 luni = 717 lei).
În plus, în lipsa unor probe relevante, aparent, pe anul 2007 reclamantul nu a realizat niciun venit, astfel că erau aplicabile disp.art.74 rap.la art.75 pct.1 pr.civ. dacă nu sub forma unei scutiri totale de la plata taxelor judiciare, atunci cel puțin trebuia analizată oportunitatea unei reduceri sau eșalonări a taxei judiciare de timbru.
Mai mult decât atât, curtea va constata că la data de 25 mai 2008 intrat în vigoare ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 51 din 21 aprilie 2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă care transpune în dreptul intern Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătățirea accesului la justiție.
Acest act normativ prevede la art.8 că beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute laart. 6persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
În sfârșit, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Totodată, ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
Pe de altă parte, ART. 9 din Ordonanță stipulează că la stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.
Astfel, instanțele de judecată trebuie să realizeze o analiză cuprinzătoare a tuturor acestor posibile surse de venit și să observe în ce măsură posibilii beneficiari se încadrează în cele 2 ipoteze prev. de art.8, respective dacă beneficiază de scutire totală (cu un venit lunar net de 500 lei) sau scutire parțială (cu un venit net lunar de până la 800 lei).
În sfârșit, curtea va constata că directiva a cărei transpunere trebuie asigurată, așa cum se prevede în preambulul acesteia, prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistență judiciară să fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justiție cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, iar preluarea acestor standarde în plan legislativ presupune crearea unor condiții cel puțin identice în plan intern, pentru a nu conduce la apariția unor discriminări între proprii cetățeni și cetățenii celorlalte state membre ori persoane care au domiciliul ori reședința obișnuită pe teritoriul unui stat membru și care ar solicita asistență judiciară în fața instanțelor sau a altor autorități cu atribuții jurisdicționale române.
De asemenea, nu trebuie scăpat din vedere că accesul la justiție - expresie a principiilor democratice într-un stat de drept și a supremației legii - trebuie să fie efectiv, iar costurile unei proceduri judiciare nu trebuie să constituie o în încercarea de a apela la justiție pentru realizarea sau apărarea unui drept, justificând, în anumite situații și condiții, susținerea din partea statului, din resurse financiare publice.
Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul prev.art.297 pr.civ. va admite apelul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.114/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, pe care o va desființa și va trimite cauza spre rejudecare în fond, la aceeași instanță, urmând ca Tribunalul Arad să procedeze cu prioritate la reanalizarea cererii de asistență judiciară formulată de reclamant.
Va constata că nu sunt aplicabile disp.art.274 și urm. pr.civ. în această etapă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.114/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare în fond, la aceeași instanță.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26 iunie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.CP/02.07.2008
Tehnored.MM/4 ex/02.07.2008
Instanță fond: Tribunalul Arad - jud.
Se comunică:
Reclamant apelant - G - loc. nr.348, jud.
Pârât intimat - Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP A - A, B-dul -
nr.79, jud.
Emis 2 comunicări
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Florin Șuiu
