Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 151/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 151/R-CM
Ședința publică din 01 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ion Rebeca JUDECĂTOR 2: Georgiana Nanu
JUDECĂTOR 3: Paula Andrada
Judecător: ---
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul, domiciliat în Pitești, str. -, -9,.F,.7, județul A, împotriva sentinței civile nr.663/CM din data de 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-pârât, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.42/2009, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România- Baroul Argeș -Cabinet individual și consilier juridic, pentru intimata-reclamantă SRL, în baza delegației depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic, pentru intimata-reclamantă SRL, depune la dosar un borderou cu actele cu foile de parcurs și bonurile de alimentare cu combustibil, solicitate de instanță la termenul anterior, care se comunică și părții adverse. Precizează că nu a putut depune la dosar, cardurile de alimentare, întrucât volumul acestora este foarte M, cu mențiunea că toate aceste acte au fost avute în vedere de expert la întocmirea lucrării.
Recurentul-pârât, asistat de avocat, solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul actelor depuse astăzi la dosar.
Curtea constată că actele depuse la acest termen de judecată la dosar, nu sunt acte noi, motiv pentru care respinge cererea de amânare a cauzei formulată de reprezentantul intimatei-reclamante.
Întrebat fiind, consilier juridic, pentru intimata-reclamantă SRL, arată că din cauza lipsei de personal, consumul de motorină se verifică periodic și nu după fiecare cursă, în baza bonurilor fiscale emise de spațiile de alimentare cu motorină și se calculează, în baza unui normativ, ce este depus la dosar, iar în cazul de față, în raport de numărul de kilometri parcurși, consumul de motorină nu se justifică.
Recurentul-pârât, asistat de avocat, contestă înregistrările din foile de urmărire, arătând că acestea nu corespund cu foile de parcurs.
În ceea ce privește verificarea consumului de motorină, precizează că se făcea la fiecare cursă, iar diferența rezultată apreciază că se justifică prin faptul că, pe timp de iarnă și în condiții de drum diferite, mașina consumă mai mult. Expertul, la întocmirea lucrării a ținut cont doar de anotimp nu și de condițiile de drum, având în vedere că perioada în care s-a înregistrat diferența M de consum, este de la 05 noiembrie 2007 la 01 aprilie 2008, în care a efectuat 8 curse interne și internaționale, de asemenea.
Invocă caracterul incomplet al raportului de expertiză, motivat de faptul că expertul a avut în vedere doar fișele de urmărire, nu și foile de parcurs și bonurile de alimentare.
Întrebat fiind, de instanța de judecată, arată că nu mai are de depus alte acte noi, la dosar.
Consilier juridic, pentru intimata-reclamantă SRL, precizează că expertul nu ar fi putut efectua lucrarea și ar fi putut cunoaște traseul parcurs la autovehicol dacă nu ar fi avut la dispoziție foile de parcurs și bonurile de alimentare.
Părțile, având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au de formulat excepții sau cereri prealabile în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-pârât, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii introductive ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse în notele scrise depuse la dosar.
Precizează că expertiza tehnică întocmită în care, este inutilă.
Recurentul-pârât, personal, solicită admiterea recursului și casarea cu rejudecare a sentinței criticate, pentru refacerea raportului de expertiză, având în vedere caracterul incomplet al lucrării și că între actele puse la dispoziție expertului există inadvertențe și greșeli materiale.
Consilier juridic, pentru intimata-reclamantă SRL, solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Constată că, rin p. sentința civilă nr.663/CM/30 martie 2009, Tribunalul Argeș, Secția civilă a admis acțiunea formulată de reclamantă și l-a obligat pe pârâtul să plătească acesteia suma de 3.237 lei, reprezentând prejudiciul produs acesteia. S-a luat act de renunțarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, ârâtul p. a fost angajatul reclamantei, în funcția de conducător auto, după cum reiese din contractul individual de muncă nr.219/15.10.2007 și înregistrat la. A în data de 29.10.2007 sub nr.55710, însă prin decizia nr.162/16.04.2008 s-a dispus de către angajator încetarea contractului individual de muncă al acestuia, potrivit art.61 lit. a din Codul muncii.
Până la desfacerea contractului individual de muncă pârâtul a efectuat transport internațional de mărfuri.
S-a solicitat obligarea pârâtului la acoperirea prejudiciului cauzat angajatorului prin depășirea consumului de motorină la autovehiculul pe care l-a condus, cu 780 de litri.
Pentru instituirea răspunderii patrimoniale a salariatului instanța a verificat îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.270 alin.1 Codul muncii.
Astfel, trebuie să existe o pagubă materială adusă angajatorului.
Pentru clarificarea acestui aspect tribunalul a dispus atât audierea de martori, cât și efectuarea unei expertize tehnice auto, care să determine consumul de motorină în funcție de starea de exploatare a autovehiculului și stabilirea eventualului prejudiciu produs societății.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, și, a rezultat că depășirea consumului mediu de carburant se poate datora modului de exploatare a autovehiculului de către conducătorul auto sau stării tehnice a mașinii. În lucrarea sa, expertul, cel desemnat a efectua expertiza tehnică auto în cauză, a concluzionat că autovehiculul se află în stare bună de funcționare, neprezentând defecțiuni vizibile sau ascunse, așa încât, nu se poate lua în discuție depășirea consumului de carburant determinată de această cauză.
De asemenea, martorii ambelor părți au subliniat același aspect, respectiv că în consumul mediu de 24 litri/100 km este inclus și consumul de carburant pentru instalațiile auxiliare, drept pentru care instanța nu a putut reține apărarea pârâtului, în sensul că depășirea consumului de motorină ar fi fost determinată de folosirea continuă, pe timp de iarnă, a instalației auxiliare, respectiv a celei de încălzire. Mai mult, unul dintre cei doi martori, care este de asemenea conducător auto pe același tip de autovehicul, a subliniat faptul că la acest tip de autovehicul, marca Volvo FH 440, nu s-au înregistrat depășiri ale consumului de carburant.
Din conținutul fișelor de urmărire a rezultat un consum suplimentar de 890 litri de motorină, peste consumul normat de 24 litri/100 km, prețul unui litru de motorină fiind de 4,15 lei.
Tribunalul a apreciat că în cauză s-a făcut dovada existenței prejudiciului și a cuantumului acestuia, respectiv 3.693,5 lei.
În al doilea rând trebuie ca paguba produsă de angajat să aibă legătură cu munca pe care acesta o prestează în cadrul angajatorului. Și această condiție s-a constatat a fi îndeplinită din moment ce consumul de carburant a fost depășit de către pârât în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art.270 alin.1 Codul muncii, așa încât a admis acțiunea reclamantei. Cu toate că prejudiciul totaliza 3.693,5 lei, pârâtul a fost obligat numai la plata sumei de 3.237 lei, aceasta fiind suma solicitată de reclamantă prin acțiune și nemajorată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, pârâtul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate pentru următoarele motive:
1. Hotărârea pronunțată se bazează pe concluzia răspunsului la un singur obiectiv din raportul de expertiză (obiectivul nr.1) și a fișelor de calcul privind consumurile de combustibil depuse de, fără a se ține cont de concluziile de la obiectivele 2 și 3 ale raportului de expertiză și nici de completările la acest raport.
Cu toate că expertul face referire în conținutul raportului de expertiză la sporul de consum pentru instalația de încălzire (pct.2.6), instanța de fond a trecut peste acest aspect și a considerat că norma de consum instituită de societate este cea normală, nemaifiind luat în atenție niciun răspuns al expertului. Pe lângă faptul că expertul ar fi trebuit să aibă în vedere foile de parcurs originale și bonurile de alimentare carburant, care se află la societate, nu s-a ținut cont de celelalte concluzii ale raportului de expertiză.
În ceea ce privește declarațiile martorilor, aceștia au arătat că un consum mai M de motorină este determinat de condițiile de drum, condițiile atmosferice, cât și exploatarea autovehiculului în aceste condiții, în acest context fiind necesară administrarea de probe noi.
2. Raportat la motivul prevăzut de art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, hotărârea cuprinde motive contradictorii și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, instanța nu a avut în vedere concluzia expertului, la pct. 2.1 și 2.2 din raportul de expertiză, care "consideră că societatea mai sus menționată se face vinovată pentru aceste consumuri suplimentare", iar în răspunsurile 2.1, 2.2 și 2.3 la completarea raportului de expertiză, același expert consideră societatea vinovată, aceasta nerespectând prevederile legale în ceea ce privește consumurile de combustibili, întocmirea actelor și ținerea evidențelor privind consumurile.
Tribunalul Argeș, în mod subiectiv, a apreciat probele administrate în cauză, motivând superficial hotărârea, reținând un prejudiciu pe care recurentul nu l-a produs.
Fără a avea vreo abatere disciplinară sau de altă natură, recurentului i s-a impus acest prejudiciu pentru a se justifica desfacerea contractului individual de muncă, după ce acesta a predat mașina și a vrut să plece de la societate pe cale amiabilă.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că recursul pârâtului este fondat urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Pentru instituirea răspunderii patrimoniale a salariatului, instanța de fond a verificat, în baza probelor administrate, îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.270 alin.1 Codul muncii, reținând în sarcina pârâtului aceea că ar fi creat o pagubă materială angajatorului, constând în contravaloarea unui consum suplimentar de motorină.
Însă, analizând considerentele sentinței recurate, Curtea constată că prejudiciul la repararea căruia pârâtul a fost obligat, a fost determinat în principal pe baza declarațiilor martorilor audiați, făcându-se referire în mod insuficient la proba cu expertiză de specialitate administrată în cauză, singura utilă și concludentă în determinarea consumului suplimentar de motorină, prin prisma tipului de autovehicul utilizat în exercitarea atribuțiilor de serviciu ale pârâtului, a parcursurilor efectuate de acesta, raportat la categoria drumurilor și la anotimpul în care au fost efectuate, a fișelor de urmărire aflate în evidența reclamantei, a bonurilor de alimentare cu carburanți aferente fiecărei curse, a foilor de parcurs etc.
Or, chiar expertul tehnic auto desemnat în cauză consemnează în cuprinsul lucrării întocmite că, materialul documentar care a stat la baza efectuării acestuia sunt doar actele aflate în dosarul cauzei și cartea tehnică a autovehiculului marca Volvo FH 440, aceasta însemnând că o parte din înscrisurile suplimentare depuse de reclamanta-intimată în recurs și de criticile aduse de recurent modului în care au fost avute în vedere evidențele recurentului și ale intimatei în ceea ce privește consumul de combustibil efectuat, probatoriul apare ca fiind incomplet, impunându-se a fi suplimentat.
Întrucât, aceasta nu se poate efectua, în ceea ce privește lucrarea tehnică auto de specialitate în recurs, în baza art.312 Cod procedură civilă raportat la art. 291 Codul muncii, Curtea va admite recursul pârâtului declarat împotriva sentinței civile nr.663/CM/30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, va casa decizia și va trimite cauza spre rejudecare, în vederea completării probatoriului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtul, domiciliat în Pitești, str.-, -9,.F,.7, județul A, împotriva sentinței civile nr.663/CM/30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta, cu sediul în M, județul
Casează decizia de mai sus și trimite cauza spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - ---
Grefier,
Red./24.02.2010
GM/6 ex.
Jud.fond:
Președinte:Ion RebecaJudecători:Ion Rebeca, Georgiana Nanu, Paula Andrada
