Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 1582/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - acț. în răsp.patrimonială -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1582
Ședința publică din 10 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Ciută
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul, cu domiciliul în comuna M, județul S, împotriva sentinței civile nr.1788 din 19 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosar nr-.
La apelul nominal au răspuns pârâtul recurent, asistat de avocat și consilier juridic G pentru reclamanta intimată Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru pârâtul recurent, a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței și respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art.6 alin.1 din OUG nr.85/2006, act normativ care nu își găsea aplicabilitatea în cauza de față. Acest act normativ are în vedere recuperarea pagubelor constatate și evaluate ulterior intrării sale în vigoare, respectiv după data de 8 noiembrie 2006. Până la această dată recuperarea pagubelor cauzate de personalul cu atribuții de pază a pădurilor se făcea în condițiile OG nr.59/2000. În speță, prejudiciul a fost constatat și evaluat prin actul de control nr.337/2.06.2006 și prin nota de constatare nr.3382/2.06.2006, deci anterior intrării în vigoare a OUG nr.85/2006.
În subsidiar a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca nefondată, în condițiile în care prejudiciul pretins nu este cert și nu este dovedit în nici un mod. Astfel, actele de control prin care i se impută pârâtului prejudiciul sunt ulterioare încheierii procesului-verbal de predare - primire a cantonului silvic nr.8 M, încheiat la data de 10.02.2006. Acest proces verbal a avut ca efect descărcarea pârâtului de gestiune, orice pagubă constatată ulterior nemaiputând fi imputată acestuia, ci, eventual, noului pădurar. Mai arată că, împotriva pârâtului a mai fost introdusă o acțiune privind un alt prejudiciu, dosar în care s-a efectuat, pe cheltuiala pârâtului, o expertiză tehnică de specialitate, care viza prejudiciul cauzat în perioada în care el a avut calitatea de pădurar. Pe baza acestei expertize s-a stabilit cu putere de lucru judecat faptul că în perioada în care cantonul s-a aflat în gestiunea pârâtului s-a cauzat reclamantei un prejudiciu de 2.707,28 lei. A solicitat cheltuieli de judecată, conform chitanței depusă la dosar.
Reprezentantul reclamantei intimate a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, pentru motivele precizate în întâmpinarea depusă la dosar.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 4.03.2009, reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Direcția Silvică Sac hemat în judecată pârâtul pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat la plata sumei de 8551,54 lei cu titlu de despăgubiri.
În motivarea cererii arată reclamanta că pârâtul a fost angajatul său până în luna ianuarie 2006. Predarea cantonului s-a efectuat în perioada 26.01.2006-10.02.2006, în condiții de iarnă cu de zăpadă, astfel că nu au putut fi identificați toți arborii tăiați ilegal.
Cu ocazia controlului de fond din primăvară, efectuat în perioada 19.05.2006-31.05.2006 s-au constatat tăiați ilegal un număr de 138 arbori cu un volum de 165,6.c din care au fost justificați un număr de 7 arbori, tăiați și abandonați la, cu un volum de 6,858 mc. rămânând nejustificați un număr de 131 arbori cu un volum de 158,8. și o valoare de 8551,54 lei, TVA inclus. Toți arborii constatați tăiați ilegal aveau o vechime între 6 și 24 luni, fiind tăiați pe timpul când titular de canton era pârâtul.
În drept s-au invocat prevederile art. 6 alin. 1 din OUG nr. 85/2006, art. 270 din Codul muncii, art. 24 și următoarele din Legea 22/1969 și art. 109 din contractul colectiv de muncă nr. 3395/4.06.2008.
Pârâtul, prin reprezentantul său în instanță, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În susținerea poziției sale procesuale pârâtul a solicitat atașarea dosarului nr- al Tribunalului Suceava.
Prin sentința civilă nr.1788 din 19.10.2009, Tribunalul Suceavaa admis acțiunea și a obligat pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 8551,54 lei cu titlu de despăgubiri.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pârâtul a fost angajatul reclamantei în funcția de pădurar la Ocolul Silvic până în luna ianuarie 2006 când i s-a desfăcut contractul individual de muncă prin decizia nr. 23/13.01.2006. Predarea cantonului către noul pădurar s-a efectuat în perioada 26.01.2006-10.02.2006, prejudiciul constatat cu acea ocazie, precum și cel rezultat în urma controlului parțial de fond din data de 7.04.2006 făcând obiectul dosarului nr- al Tribunalului Suceava.
Cu ocazia controlului de fond din primăvară, efectuat în perioada 19.05.2006-31.05.2006 în cantonul silvic nr. 8 " M" (nota de constatare nr. 3382 din 2.06.2006) s-a constatat un număr total de 138 cioate provenite din tăieri ilegale de arbori cu un volum total de 165,623. și o valoare a prejudiciului de 8709,27 lei, din care un număr de 7 cioate provenite din tăieri ilegale de arbori din, 93B, 78 cu material lemnos abandonat la. Acest material lemnos, cu un volum de 6,858. și o valoare de 157,73 lei a fost predat în custodie pădurarului titular de canton actual, rămânând de recuperat un prejudiciu în sumă de 8551,54 lei TVA inclus.
Din cele 138 cioate provenite din tăieri ilegale de arbori, 50 de cioate cu un volum de 62,024. aveau o vechime de aproximativ 6 luni, un număr de 37 cioate, cu un volum de 47,106. aveau o vechime de aproximativ 12 luni, un număr de 45 cioate cu un volum de 51,475. aveau o vechime aproximativă de 18 luni, iar un număr de 6 cioate, cu un volum de 5,018. aveau o vechime aproximativă de 24 luni.
Cum controlul a avut loc în luna mai 2006, iar depistate aveau o vechime cuprinsă între 6 și 24 luni, rezultă că prejudiciul a fost produs anterior perioadei de predare a cantonului, respectiv 26.01.2006-10.02.2006, respectiv în perioada în care acesta a fost gestionat de către pârât.
În acest sens sunt și depozițiile martorilor, cel care a efectuat controlul de fond cu ocazia predării cantonului și apoi a făcut parte din comisia constituită la nivelul pârâtei pentru a verifica rezultatele controlului din luna mai 2006, precum și ale martorului, cel care a efectuat controlul din luna mai 2006.
În aceste condiții s-a apreciat că reclamanta a făcut dovada că prejudiciul a fost produs în perioada gestionării cantonului silvic de către pârât, fiind întrunite condițiile atragerii răspunderii materiale a acestuia în condițiile art. 270 din Codul muncii.
Nu au putut fi primite apărările pârâtului în sensul că arborii constatați a fi tăiați ilegal la controlul din luna mai 2006 ar fi identici cu cei care au făcut obiectul constatării la controalele anterioare întrucât, așa cum rezultă din notele de constatare și procesele verbale întocmite cu acea ocazie, precum și din declarațiile martorilor, depistate în urma controalelor sunt însemnate cu ciocane de marcat, nefiind posibilă luarea în calcul a acestora de mai multe ori.
De asemenea, nu au putut fi avute în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit de expert G în dosar nr-, acesta referindu-se la actele de control nr. 664/10.02.2006 și nr. 1899/7.04.2006, iar nu la controlul din luna mai 2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul invocând motive de netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea acestor motive recurentul arată că temeiul de drept invocat de către reclamantă în justificarea pretențiilor sale nu-și putea găsi aplicabilitate în speță, întrucât OUG nr.85/2006 se referă doar la pagubele constatate ulterior intrării sale în vigoare.
În aceste condiții apreciază recurentul că acțiunea reclamantei este inadmisibilă și că trebuie respinsă ca atare.
Prin motivele de recurs ce vizează fondul cauzei recurentul susține că acțiunea reclamantei nu trebuia admisă întrucât prejudiciul pretins nu este cert și nu este dovedit în nici un mod.
Susține recurentul că cele două acte de control prin care se reține prejudiciul sunt ulterioare încheierii procesului - verbal de predare - primire a cantonului silvic nr.8 M, proces verbal încheiat în data de 10 februarie 2006 ce are ca efect descărcarea sa de gestiune.
Mai arată că prejudiciul pretins de reclamantă a fost creat artificial ca urmare a numeroaselor litigii avute cu aceasta de-a lungul timpului.
Susține recurentul că reclamanta, deși cunoștea de existența acestui prejudiciu la data de 07.04.2006 (data introducerii primei acțiuni în justiție în recuperarea prejudiciului cauzat de recurent) a preferat să nu solicite instanței și obligarea sa la plata acestei sume ci a așteptat încă 2 ani și J pentru a promova prezenta cerere.
Recurentul învederează faptul că reclamanta efectua controale de fond de două ori pe an, primăvara și toamna și că, prin urmare dacă într-adevăr, ar fi avut această vechime ar fi trebuit să fie descoperite la controalele anterioare de fond din 2005 și respectiv 2004. Consideră recurentul că instanța de fond nu a manifestat nici un interes în a solicita reclamantei să își dovedească acțiunea și prin alte mijloace de probă decât propriile înscrisuri, deși în materie de dreptul muncii, potrivit art.287 din Codul muncii, sarcina probei revine angajatorului.
Pe de altă parte, susține că prin expertiza efectuată în dosarul nr- al Tribunalului Suceavas -a analizat prejudiciul cauzat în întregul canton în perioada în care acesta s-a aflat în gestiunea sa.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că este nefondat.
Principiul rolului activ al judecătorului consacrat de art.129 - 130 Cod procedură civilă obligă instanța ca mai întâi de toate să dea acțiunii calificarea juridică exactă și în funcție de aceasta să verifice condițiile de admisibilitate a cererii.
Ori, atâta timp cât nu s-a reținut ca temei de drept nicio dispoziție din OUG nr.85/2006, Curtea apreciază că nu este dată excepția inadmisibilității cererii invocată prin motivele de recurs.
Este real că potrivit art.287 din Codul muncii sarcina probei în litigiile de muncă revine angajatorului.
Ori așa cum a reținut și instanța de fond reclamanta și-a dovedit pretențiile cu înscrisurile depuse, respectiv nota de constatare nr.3382/2.06.2006, actul de control de fond nr.3377/2.06.2006, carnetul de inventariere al arborilor tăiați ilegal nr.3380&2.06.2006, carnetul de inventariere a materialului lemnos recuperat nr.3398/2.06.2006, procesul verbal nr.3389 din 2.06.2006 de predare în gestiunea pădurarului a materialului lemnos recuperat precum și celelalte acte menționate în cuprinsul hotărârii recurate, fapt ce are drept consecință transferul sarcinii probei în persoana recurentului.
Instanța nu are obligația, ci doar posibilitatea potrivit art.129 alin.5 Cod procedură civilă să ordone dovezile pe care le găsește de cuviință, însă atunci când apreciază că sunt necesare pentru dezlegarea pricinii.
În condițiile în care reclamantul nu a solicitat proba cu expertiză în fața instanței de fond iar instanța a apreciat că probele administrate au fost suficiente pentru soluționarea cauzei, nu a fost încălcat principiul rolului activ, prin nedispunerea din oficiu a acestei probe.
În mod corect prima instanță nu a ținut seama de concluziile raportului de expertiză întocmit de expert G în dosar nr- al Tribunalului Suceava, întrucât aceasta a avut ca obiectiv clar delimitat identificarea celor 49 de cioate indicate în anexa la actul de control nr.664/10.02.2006 precum și a celor 33 arbori lipsă din 71A menționați în actul de control parțial nr.1899/7.04.2006 și nu a întregului prejudiciu așa cum susține recurentul.
Momentul la care reclamanta a înțeles să formuleze acțiune în instanță pentru recuperarea prejudiciului cauzat de pârâtul recurent reprezintă opțiunea sa neputând fi supus cenzurii instanței.
Față de aceste considerente, Curtea, în baza art.312 pct.9 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul, cu domiciliul în comuna M, județul S, împotriva sentinței civile nr.1788 din 19 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 8.01.2010
jud.fond:,
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Ciută
