Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 334/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.334
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Elena Pașcan Camelia Viziteu
- - - - judecător
- - - - judecător
GREFIER - POLITIC
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenta-reclamantă "", împotriva sentinței civile nr. 802/C din 25 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- (nr. în format vechi 910/C/2006).
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedură de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, învederând instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Compartiment Arhivă, răspuns la întâmpinare și o cerere din partea recurentei-reclamante "" în vederea comunicării răspunsului la întâmpinare intimatului G, după care:
Instanța față de cererea recurentei de acordare a unui termen pentru a se comunica răspunsul la întâmpinare intimatului, având în vedere că recursul este la al doilea termen de judecată respinge cererea de acordarea a unui termen întrucât excede dispozițiilor legale în ce privește termenul de apărare.
Nemaifiind chestiuni prealabile și față de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 (2) Cod procedură civilă, atât de recurenta "" prin cererea de recurs, fl.5 dosar, cât și de intimatul G prin întâmpinare, fl. 13 verso, constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă 802/C/25.09.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul
În motivarea hotărârii, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată reclamanta arată că în perioada 27.12.2005 - 05.01.2006, Gaf ost salariat al societății în funcția de șofer pe autoutilitara Mercedes Benz nr. NT.04. și a efectuat curse de distribuție produse alimentare și nealimentare către clienții societății.
Pe parcursul derulării activității, pârâtul a manifestat o atitudine nepăsătoare față de starea tehnică a autovehiculului, de neglijență în manevrarea acestuia și de neadaptare a vitezei la condițiile de drum. Astfel, la data de 21.02.2006, datorită încărcării peste capacitate a autovehiculului și deplasării cu viteză peste limita legală, așa cum rezultă din diagrama tahograf, a provocat ruperea arcului stânga față al autovehiculului NT.04. piesă ce a fost înlocuită cu alta, procurată cu factura fiscală nr. - în valoare de 680,67 lei.
Ulterior, autovehiculul a suferit o nouă avarie, ce a constat în ruperea celuilalt arc față, care de asemenea a fost înlocuit.
În ședința din 06.04.2006, constatând că obiectul cauzei deduse judecății nu este de natură comercială, ci de natură civilă, și vizează antrenarea răspunderii patrimoniale, instanța investită a scos cauza de pe rol și a trimis-o spre competentă soluționare Secției civile a Tribunalului Neamț, care, la data de 18.04.2006, a înregistrat-o sub numărul 910/C/2006.
La termenul de judecată din 30.06.2006, pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului în soluționarea cauzei, competența aparținând, în opinia sa, Judecătoriei Piatra Neamț, pe care instanța a respins-o prin încheierea de ședință din 08.09.2007.
Totodată, pârâtul a arătat în întâmpinare că a fost angajat de reclamantă în luna ianuarie 2005, contractul de muncă încheindu-se la data de 30.03.2005. Angajarea s-a făcut în funcția de conducător auto, pe autoutilitara Mercedes Benz nr. NT.04. La luarea în primire a autovehiculului s-a întocmit un proces-verbal de predare-primire din care rezultă că față-spate prezentau o uzură de 50% iar amortizorul dreapta-față lipsea. care s-au rupt și care au fost înlocuite prezentau un grad avansat de uzură, și care, coroborat cu supraîncărcarea autovehiculului, din dispoziția conducerii societății, au constituit principalele motive ale deteriorării acestora, și nu deplasarea cu viteză peste limita legală. Nici Inspecția Tehnică a autovehiculului nu s-a efectuat în realitate, pentru că la data menționată acesteia în certificatul de înmatriculare a fost în cursă în localitatea Broșteni, conform foii de parcurs din ziua respectivă.
Pârâtul a depus o dată cu întâmpinarea următoarele înscrisuri:
- proces-verbal de predare-primire a autovehiculului NT.04. din data de 21.03.2005;
- contractul individual de muncă nr. 327/30.03.2005;
- referatele din 14.04.2005, 04.05.2005, 10.06.2005, 21.10.2005, 04.11.2005, 26.01.2006;
- cererea de demisie nr. 2267.
După ce i s-a comunicat duplicatul întâmpinării și al înscrisurilor anexă, reclamanta prin consilier juridic a depus, la termenul din 28.07.2006, precizări și răspuns la întâmpinarea formulată de pârât la dosarul cauzei, în care arată că, în ceea ce privește contractul individual de muncă a fost încheiat la data de 01.04.2005, fiind înregistrat la societate cu nr. 327/30.03.2005. La data de 21.03.2005 s-a încheiat procesul-verbal de predare primire a autovehiculului Mercedes Benz nr. NT.04. și nu la data de 30.03.2005 așa cum susține pârâtul. La data predării autovehiculului, Gal uat cunoștință de starea tehnică a mașinii, de componentele degradate și de starea de uzură a acestora, așa cum reiese din procesul-verbal de predare primire, semnat de acesta.
Reclamanta a mai aratat că, după aducerea la cunoștință a prejudiciului produs prin ruperea celor două arcuri, pârâtul a ales să înceteze activitatea în cadrul societății.
Din probele administrate în cauză, instanța a reținut că între reclamant și pârât au existat relații de muncă, potrivit contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 327/30.03.2005. Conform dispozițiilor art. 270 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial pentru pagubele materiale produce angajatorului din vina și în legătură cu munca lor".
Pentru a fi incidente în cauză dispozițiile legale ce reglementează răspunderea patrimonială a pârâtului era necesar în primul rând să se dovedească faptul că acesta a cauzat reclamantei un prejudiciu prin săvârșirea unei fapte ilicite.
Din ansamblul probatoriului administrat în cauză nu a rezultat în niciun fel săvârșirea unei astfel de fapte de către pârât, în măsură să îi angajeze răspundere. Eventualul prejudiciu suferit de reclamantă s-a datorat în primul rând stării tehnice a mașinii, recunoscută ca fiind uzată și a modalității în care se desfășurau cursele reprezentând transporturi de mărfuri, cu încuviințarea conducerii societății, context în care instanța a reținut că în cauză nu sunt întrunite condițiile răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 270 alin. 1 din Codul muncii.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a declarat recurs reclamanta.
Recurenta a criticat hotărârea recurată sub următoarele aspecte:
- deși a încuviințat proba cu expertiză criminalistică, instanța a revenit asupra cestei probe care nu s-a mai efectuat.
- instanța de fond a făcut o greșită apreciere a probelor deoarece nici una din probele administrate de pârât nu poate conduce la concluzia pe care a reținut-o instanța de fond și anume că "eventualul prejudiciu suferit de reclamantă s-a datorat în primul rând stării tehnice a mașinii".
- instanța de fond nu a ținut seama de declarația martorului și nici de faptul că pârâtul se deplasa cu viteză în curse, conform fișei diagrama tahograf.
- în mod nejustificat a fost respinsă proba cu interogatoriul pârâtului și nu s-a solicitat pârâtului predarea procesului-verbal din 21.03.2005 în original.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță arătând că nu el este cel ce dispunea cu privire la încărcarea sau descărcarea unei anumite cantități de marfă și nici cu privire la numărul de curse pe care-l avea de efectuat zilnic, întrucât sub acest aspect avea un grafic pe care trebuia să-l respecte și nici un moment pe parcursul derulării raporturilor de muncă nu i s-a reproșat un mod defectuos de desfășurare a activității.
Curtea examinând hotărârea în raport de motivele de recurs invocate și din oficiu, constată recursul nefondat.
Potrivit dispozițiilor art.270 din Codul muncii salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Pentru a exista răspundere patrimonială, prejudiciul realizat în patrimoniul angajatorului trebuie să fie efectul faptei ilicite săvârșite de salariat în legătură cu munca sa iar fără constatarea vinovăției salariatului care a produs prejudiciul, răspunderea patrimonială este inadmisibilă.
În cauză, recurenta-reclamantă nu a probat, cum se impune prin art.287 din Codul muncii nici fapta ilicită și nici vinovăția pârâtului.
Art.287 Codul muncii, constituie temeiul în baza căruia instanța a și revenit asupra efectuării expertizei criminalistice, proba care de altfel apreciază curtea nu ar fi putut stabili existența elementelor necesare pentru angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului.
În cauză deasemeni nu s-a probat existența unei relații de cauzalitate între prejudiciul pretins de reclamantă ce reprezintă contravaloarea celor două arcuri și conduita efectivă a pârâtului, respectiv deplasarea în trafic cu o viteză mare.
Lipsa de organizare a reclamantei, în ceea ce privește cantitatea de marfă ce avea a fi transportată și destinația, este o cauză ce nu poate fi imputată pârâtului.
Reclamantei îi revenea sarcina ca în raport cu gradul de uzură al autovehiculului să stabilească cu exactitate graficul de deplasare și încărcătură maximă pentru autovehicul.
Nefiind îndeplinite cerințele impuse de art.270 alin.1 din Codul muncii, temeinic și legal prima instanță a respins acțiunea reclamantei, constată curtea, iar, pentru considerentele expuse în temeiul art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurenta-reclamantă "", împotriva sentinței civile nr. 802/C din 25 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- (nr. în format vechi 910/C/2006), în contradictoriu cu intimatul-pârât
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Elena Pașcan Camelia Viziteu, Niculina Țiț
- - - -
- -
GREFIER,
POLITIC
Red. /
Red.
Tehnored./2 ex.
21.04/5.05.2008
Președinte:Elena Pașcan Camelia ViziteuJudecători:Elena Pașcan Camelia Viziteu, Niculina Țiț
