Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 39/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 39/
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - ROMANIA SRL, împotriva sentinței civile nr. 1542/9.11.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 ianuarie 2010, când partea prezentă a pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 13 ianuarie 2010, apoi pentru astăzi 20 ianuarie 2010.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată prin sentința civilă nr. 1542/2009 Tribunalul Brașova respins acțiunea in pretenții formulata si precizata de reclamanta - Romania SRL in contradictoriu cu paratul ca nefondata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Brașov sub nr-, reclamanta - România SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtul, obligarea acestuia la plata sumei de 2500 euro, în echivalent lei, reprezentând suma proporționala din cheltuielile de școlarizare, cu cheltuieli de judecată.
Prin actul adițional nr.267/12.01.2007 la contractul individual de munca, s-a convenit participarea de către parat in perioada 13.01.2007-13.04.2007 la un curs de școlarizare constând in stagiu de practica si specializare in Franța. S-a menționat ca toate costurile aferente cursurilor de școlarizare/perfecționare in valoare totala de 3000 EUR, au fost sau vor fi suportate de către angajator.
S-a mai menționat ca in perioada cursurilor salariatul beneficiază de o diurna in valoare de 35 EUR/zi, iar contractul de munca cu reclamanta este suspendat in perioada cursurilor, având dreptul la o indemnizație lunara de 496 lei. S-a prevăzut totodată ca, in situația încetării contractului individual de munca la inițiativa salariatului, înainte de 3 ani de la data absolvirii cursurilor de școlarizare/perfecționare, salariatul se obliga sa returneze angajatorului costurile aferente in decurs de 30 de zile.
Paratului i-a fost eliberat un certificat de confirmare a participării sale la școlarizarea Grupului desfășurata la -Franta in perioada 15.01.2007-16.03.2007, precum si un act in limba franceza, depus in traducere la dosar, ce cuprinde confirmarea școlarizării si însușirea de competente, semnata de formatorul acestuia.
De asemenea, ordinul de deplasare eliberat paratului confirma deplasarea acestuia in perioada 13.01.2007-17.04.2007, precum si încasarea unui avans de 2730 euro.
Din mențiunile actului adițional la contractul individual de munca al paratului, La solicitarea de a detalia si explica ce reprezintă suma pretinsa prin acțiune, parata a depus la dosar nota de ședința prin care a menționat ca cei 2300 euro reprezintă suma calculata proporțional din totalul de 3000 euro, raportat la perioada lucrata după finalizarea cursului, iar suma de 3000 euro se justifica prin diurna si costul transportului.
In art.5 din actul adițional la contractul de munca al paratului se prevede obligația angajatului de a returna angajatorului costurile aferente costurilor de școlarizare, nu si diurna încasata sau costul transportului, cele doua fiind distinct indicate la art.2 din același act adițional. In susținerea caracterului distinct al sumelor se retine si faptul ca suma totala justificata menționată in ordinul de deplasare este de 2933,02 euro compusa din 2905 euro diurna pentru 83 zile, si 33,27 euro bon de benzina din data de 09.03.2007. Or, la data încheierii actului adițional, respectiv 12.01.2007, nu avea cum sa se prevadă cuantumul exact al cheltuielilor de deplasare, astfel ca, văzând si cuantumul diferit al cheltuielilor de școlarizare si diurna, instanța retine ca acestea sunt diferite.
Cum actul adițional la contractul individual de munca prevede obligația restituirii doar a cheltuielilor de școlarizare, in temeiul textelor menționate, instanța a respins acțiunea formulata ca nefondata.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta - Romania SRL în termen, motivat.
În drept invocă dispozițiile art 304 pct. 8,9 Cod procedură civilă și 3041Cod procedură civilă.
Se susține că instanța a interpretat greșit clauzele contractuale din actul adițional 267/2007 încheiat între părți din care rezultă expres valoarea costurilor de salarizare în sumă de 3.000 Euro.
Instanța trebuia să admită acțiunea și față de dispozițiile art. 969 cod civil care au fost încălcate cât și față de faptul că pârâtul nu și-a prezentat apărarea în cauză.
Analizând recursul formulat, instanța constată că nu este fondat. Motivele invocate în temeiul de drept arătat nu conduc instanța de recurs la modificarea sentinței.
Dispozițiile art. 195 Codul Muncii sunt imperative.Ele dau dreptul angajatorului să-și recupereze cheltuielile de școlarizare de la angajatul care nu-și păstrează contractul de muncă 3 ani de la data absolvirii cursurilor cu angajatorul care a suportat cheltuielile de școlarizare, doar dacă a beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională mai mare de 60 de zile.
În speță, deși reclamanta - angajator susține în cererea de chemare în judecată că angajatorul a urmat cursurile în perioada 13.01.2007 - 14.04.2007, deci o perioadă mai mare de 60 de zile, din înscrisul ce emană chiar de la ea, denumit " certificat" - 3 dosar fond rezultă altă situație de fapt, respectiv că pârâtul a participat la școlarizarea Grupului desfășurată la Franța din 15.01.2007 - 16.03.2007.
Deci perioada de școlarizare este de 60 de zile, drept pentru care nu sunt aplicabile acțiunii de față dispozițiile art. 195 Codul Muncii.
Datele din acest certificat nu pot fi combătute nici de mențiunile din ordinul de deplasare - 9 dosar fond care confirmă doar durata deplasării pârâtului în străinătate 13.01.2007 - 14.04.2007, neprezumându-se că aceasta este și durata studiilor.
Pentru aceste considerente, orice discuție cu privire la cuantumul cursurilor de școlarizare este de prisos atâta timp cât recurenta nu justifică dreptul la restituirea acestor cheltuieli în baza art. 195 Codul Muncii.
Instanța va respinge recursul formulat și va menține sentința pronunțată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta - România SRL împotriva sentinței civile nr. 1542/2009 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red AP 26.01.2010
Dact AG 29.01.2010/4 ex
Jud fond M /
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu
