Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 4576/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4576
Ședința publică de la 02 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta C împotriva sentinței nr.5568/20.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă, lipsind recurenta reclamantă
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se cauza în stare de soluționare s-a acordat cuvântul părților.
Intimata pârâtă solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că la data de 21.06.2007, reclamanta C, a formulat cerere de chemare în judecată a pârâtei, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 57.331,55 lei, reprezentând prejudiciu adus reclamantei,prin neexecutarea corespunzătoare sarcinilor ce îi reveneau.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâta a deținut funcția de inginer Secția Zone - Agrement, răspunzând de întreaga activitate desfășurată în cadrul aflată în administrarea instituției. Conform atribuțiilor de serviciu, pârâta răspundea de întreținerea corespunzătoare a speciilor dendrologice aflate în cultură, avea obligația de a lua măsuri pentru reducerea prețului de producție al materialului dendrologic produs, de a ține evidența corespunzătoare materialului dendrologic, a cheltuielilor și prețurilor, răspunzând de starea fitosanitară și de înmulțirea speciilor dendrologice. De asemenea, avea obligația de a lua măsuri pentru efectuarea lucrărilor de protecție a plantelor.
Reclamanta a susținut că pârâta nu și-a îndeplinit aceste obligații și ca urmare au fost compromise mai multe culturi de arbori și s-a produs o lipsă în gestiune a unui număr de 1362 răsaduri de trandafiri și a unui număr de 225 bucăți de buxus, producând un prejudiciu de 2201,06 lei fără
De asemenea, pârâta a dispus efectuarea unor lucrări agricole de plivit, prășit manual și cu tracțiune manuală, în perioada august-noiembrie 2006, care nu se impuneau și nu se justifică, având în vedere umiditatea excesivă produsă de inundațiile din perioada respectivă. Aceste lucrări se ridică la suma de 1162,64 lei, fără
Totodată, cu ocazia inventarierii din data de 30.06.2006, efectuată de Comisia de audit Intern a Primăriei C, s-a constatat o lipsă în gestiunea pârâtei în cuantum de 53.328, 75 lei, inclusiv, la producția neterminată din pepinieră.
În total, prejudiciul produs unității de către pârâtă se ridică la suma de 57.331,55 lei.
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 5568 din 20 octombrie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamanta C în contradictoriu cu pârâta și a fost obligată pârâta la plata sumei de 1162,64 lei, plus TVA, reprezentând prejudiciu produs reclamantei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut că pârâta a deținut funcția de inginer în cadrul unității reclamante, de la data de 01.04.2003, desfășurând activitate la sectorul "Zone - ".
Conform fișei postului, aceasta răspundea de întreaga activitate a pepinierei, respectiv de planul de producție, întreținere, evidență, diversificare și înmulțire a materialului dendrologic, de evidența cheltuielilor și prețurilor acestora, activități pentru care avea obligația de a întocmi documentele primare pentru lucrările executate. De asemenea, răspundea de paza sectorului și de baza materială a sectorului, de pregătirea profesională a personalului.
Pe baza documentelor puse la dispoziție de reclamantă, expertul a constatat că pârâta nu întocmit procesele verbale de constatare a inundațiilor și nu a luat nicio măsură în urma referatelor întocmite de reclamantă ca urmare a furturilor produse la pepinieră. De asemenea, a constatat că prețul de producție a produselor pepinierei se realiza pe bază de fișă de calcul, ca urmare a cheltuielilor constatate de pârâtă, în conformitate cu atribuțiile sale în acest sens, menționate în fișa postului.
Expertul a mai constatat că pârâta a efectuat lucrări agricole care nu se impuneau, dată fiind umiditatea excesivă, în valoare de 1162,64 lei.
Acesta a concluzionat că, în afara acestor lucrări imputabile, pârâta și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu consemnate în fișa postului.
Toți martorii audiați în cauză, au relatat despre eforturile depuse de pârâtă pentru a limita efectele inundației produse în 2005. În lipsa unui echipament adecvat, aceasta a dispus săparea unor șanțuri de desecare, a transplantat plantele neafectate. În ceea ce privește profesionalismul pârâtei, doar martorul a formulat critici, însă având în vedere starea conflictuală dintre acest martor și pârâtă, învederată chiar de martor, instanța nu va reține depoziția sa în acest sens.
Față de situația de fapt reținută, instanța a constatat că, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu privind paza sectorului, pârâta avea obligația de a efectua demersurile necesare pentru a constata cauza lipsei produselor și de a aduce la cunoștința conducerii neregulile constatate. Neavând competențe privind efectuarea unei cercetări disciplinare sau de aplicare a unei astfel de sancțiuni, care este un atribut exclusiv al reprezentantului legal al angajatorului sau al persoanei delegate în acest sens, instanța constată că, sub acest aspect, nu se poate reține o culpă a pârâtei. Dimpotrivă, aceasta și-a îndeplinit obligația ce îi revenea, întocmind în acest sens numeroase referate prin care înștiința conducerea unității despre producerea furturilor din pepinieră. Din aceste referate reiese că, majoritatea sustragerilor se efectuau în timpul serviciului numitului, pârâta indicând de fiecare dată persoana care asigurase paza pepinierei la momentul producerii furturilor. Deși, pârâta a înștiințat conducerea unității despre aceste furturi încă din anul 2002, aceasta din urmă nu a luat nicio măsură în acest sens.
Pârâtei i se impută inclusiv valoarea plantelor afectate de inundații, în condițiile în care anterior și în timpul producerii acestora, reclamanta refuzase solicitările acesteia privind dotarea corespunzătoare, cu utilaje și personal. Chiar și în aceste condiții precare de dotare, așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați, pârâta a depus toate eforturile și a luat toate măsurile posibile pentru a diminua efectele inundațiilor. Este de notorietate virulența inundațiilor ce au afectat această zonă geografică în anul 2005, astfel că, față de potențialul material și uman avut la dispoziție, nu se poate reține, nici sub acest aspect, o culpă a pârâtei în neexecutarea sarcinilor sale.
O evidență a materialului dendrologic și a celorlalte culturi, privind evoluția acestora de la însămânțare și până la recoltare, în condițiile în care acestea au fost afectate de inundații, situație care nu a fost constată într-un timp rezonabil printr-un act oficial, nu mai poate fi verificată după trecerea unui timp destul de mare de la producerea calamității. Ca urmare, îndeplinirea corespunzătoare sau contrară sarcinilor de serviciu, în ceea ce privește culturile înființate, lucrările efectuate în decursul anilor 2005-2006 privind eficientizarea producției, protecția fitosanitară, înmulțirea speciilor etc. nu mai poate fi verificată în totalitate și sub toate aspectele ce se impun.
În acest sens, instanța a dat eficiență expertizei întocmită în cauză (care confirmă susținerea reclamantei), în concluziile căreia se menționează că pârâta se face vinovată de efectuarea unor lucrări agricole: plivit, prășit manual și cu tracțiune animală, ce nu se impuneau, având în vedere umiditatea excesivă a solului determinată de inundații, valoarea acestor lucrări ridicându-se la suma de 1162,64 lei, sumă ce nu cuprinde TVA.
Împotriva sentinței respective, la data de 23 februarie 2009 declarat recurs reclamanta C, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Prin motivele de recurs depuse pe aceeași dată, susține că soluția instanței de fond s-a bazat exclusiv pe concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză care, în opinia sa, nu putea decât excede cadrului procesual, având în vedere specificul expertizei - horticultură și care trebuia să determina dacă pârâta și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în urmă cu mai bine de 2 ani.
Precizează că s- opus la efectuarea acestui tip de expertiză, considerând utilă cauzei o expertiză tehnică - specialitatea contabilitate, pentru determinarea exactă, în baza actelor contabile, a prejudiciului produs unității ca urmare a inundațiilor și prejudiciul produs prin neexecutarea sarcinilor de serviciu de către pârâtă, probă ce nu a fost încuviințată.
Mai mult, la pronunțarea hotărârii s- ținut cont doar de apărarea pârâtei fără a se lua în considerare toate actele depuse în susținere și cererile formulate, iar în motivarea hotărârii instanța de fond s- limitat doar la a expune părerea expertului desemnat în cauză.
Recursul declarat de reclamantă se privește ca nefondat și se va respinge pentru următoarele considerente:
Astfel, sunt nefondate, în primul rând, motivele de ordin procesual invocate de către recurenta reclamantă referitoare la faptul că prima instanță în mod greșit a respins cererea privind efectuarea unei expertize contabile care să determine exact, în baza actelor contabile, prejudiciul produs acesteia ca urmarea inundațiilor și ca urmare a neexecutării sarcinilor de serviciu de către pârâtă, precum și faptul că nu au fost luate în considerare toate înscrisurile depuse de recurentă.
Aceste motive sunt nefondate întrucât, din verificarea cererii introductive de instanță și a tuturor încheierilor de ședință, se reține faptul că reclamanta nu a solicitat administrarea probei cu expertiză contabilă, numai în cererea formulată pe data de 21 iunie 2007 solicitând în dovedirea acesteia, administrarea unei expertize de specialitate, specialitate dat fiind specificul acțiunii făcea trimitere la "horticultură" și nu la contabilitate.
In acest sens, prin încheierea din 16 aprilie 2008, reclamanta s-a opus la cererea pârâtei de efectuare a unui raport de expertiză în specialitatea "horticultură" însă instanța admis-o considerând că este necesară și utilă cauzei.
Pe de altă parte, la soluționarea cererii reclamantei, Tribunalul Dolja avut în vedere ansamblul probatoriului administrat în cauză, fiind nereale susținerile recurentei că prima instanță s-a bazat în exclusivitate pe raportul de expertiză tehnică în specialitatea horticultură, fiind analizate toate înscrisurile depuse de către părți, cât și proba testimonială administrată în cauză.
In raport de acest probatoriu, tribunalul a concluzionat că pârâta se face vinovată doar în parte de prejudiciul cauzat reclamantei, respectiv de faptul că a efectuat lucrări agricole ce nu se impuneau, avându-se în vedere umiditatea excesivă a solului determinată de inundații, prejudiciul în cuantum de 1162,64 lei.
Pentru restul prejudiciului încercat de către reclamantă, în mod întemeiat s- reținut că nu se face vinovată pârâta, atâta timp cât pentru lipsurile constatate în gestiune s-a reținut în mod clar ideea că se datorează furturilor înregistrate pe timp de noapte pentru care recurenta luat nici o măsură deși a fost sesizată cu nenumărate referate în acest sens din partea pârâtei, în calitate de gestionar.
De asemenea, prejudiciul reprezentând compromiterea materialului săditor, nu poate fi imputat pârâtei, în condițiile în care din anul 2005 și până la data efectuării expertizei, pe suprafața de teren agricol unde se produce materialul săditor, nu s-a efectuat nici un fel de lucrări de amenajare a suprafeței agricole.
Este adevărat faptul că suma solicitată prin cererea introductivă a fost rezultată în urma inventarierii din iunie 2006, însă expertiza horticolă, coroborată cu înscrisurile depuse la dosar atestă faptul că situația din anul respectiv, în privința gestiunii de care se îngrijea pârâta, se datorează în mare parte situației dificile din anul 2005 ca urmare a producerii inundațiilor.
In consecință, se va reține faptul că în mod corect prima instanță a constatat, în raport de probatoriile administrate, că pârâta se face vinovată doar de prejudiciul constând în efectuarea unor lucrări agricole ce nu se impuneau, avându-se în vedere umiditatea excesivă solului determinată de inundații.
Față de cele arătate, se va reține că hotărârea Tribunalului Dolj nu este afectată de nici unul din motivele de casare sau de modificare prevăzute în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 cod procedură civilă,astfel că în baza art. 312 alin.1 raportat la art. 296 cod procedură civilă, recursul declarat de reclamanta C se privește ca fiind nefondat și se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta C împotriva sentinței nr.5568/20.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/IE/14.07.2009
fond:
Președinte:Sorin PascuJudecători:Sorin Pascu, Cristina Raicea, Ligia Epure
