Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 5734/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (Număr în format vechi 4384/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.5734/
Ședința publică de la 19 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei recursului formulat de recurent, împotriva sentinței civile nr.2314/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială plată sumă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 12.10.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, pentru a da posibilitatea recurentului de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 19.10.2009, hotărând următoarele:
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2314/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost dmisăe acțiunea formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâtul, a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 13.408,60 lei, reprezentând despăgubiri, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul, în contradictoriu cu - - Asigurări Transilvania SA, și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că potrivit contractului individual de muncă înregistrat la ITM B sub nr.4453/23.10.2003, pârâtul a avut calitatea de salariat al reclamantei începând cu data de 16.10.2003, în calitate de agent de vânzări, acesta desfășurându-și activitatea la punctul de lucru al societății din
Astfel, potrivit fișei postului, pârâtul avea ca atribuții prezentarea firmei, a produselor și a serviciilor comercializate de firmă, vizitarea clienților, încasarea banilor de la aceștia, precum și atribuții de conducere, de efectuare a controlului și de întreținere a autovehiculului din dotare, conform regulamentului auto, de gestionare a bunurilor pe care le are în folosință din partea societății. Aceste atribuții au fost cunoscute de salariat, actul prin care au fost enumerate purtând semnătura sa.
S-a menționat că raporturile de muncă au încetat ia data de 25.09.2006, în baza deciziei nr. 109/4.10.2006, emisă de reclamantă.
De asemenea, prin sentința penală nr.778/23.11.2006 pronunțată de Judec toria Lugoj, mas definitiv prin decizia penal nr.241 A/5.09.2007 a Tribunalului Timi i prin decizia penal nr.l204R/l9.11.2007 a Cur ii de Apel Timi oara, tul a fost condamnat pentru irea infrac iunii de mare corporal din culp i, n temeiul art.1000 alin.3 cod civil, a fost obligat, n solidar cu reclamanta, la plata sumelor de 5000 euro, de 500 euro, de 9500 euro, de 1482 lei, de 654,58 lei cu titlu de desp gubiri materiale i morale tre ile civile i la plata sumelor de 6558,6 lei, de 1200 lei, de 2500 lei, de 3000 lei i de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare tre ile civile i tre stat. n considerentele hot rii judec tore ti s-a re inut, n data de 30.09.2005, n timp ce se deplasa cu autoturismul aflat n proprietatea reclamantei, n interes de serviciu, pe direc ia L -, tul a produs din vina sa accidentul de circula ie, n urma ruia au fost mate corporal dou persoane i au fost avariate dou autovehicule, printre care i cel condus de
S-a constatat, reclamanta a achitat suma de 15.000 euro prin ordinul de plat emis de BRD la 27.12.2007, suma de 12.058,60 lei, prin ordinul de plat nr.3659/27.12.2007, suma de 150 lei prin ordinul de plat nr.3964/4.12.2007, suma de 1.100 lei prin ordinul de plat nr.4165/28.12.2007 i suma de 100 lei prin ordinul de plat nr.4166/28.12.2007, iar la data de 27.02.2008, prin ordinul de plat nr.3249, i a recuperat de la - - Asigur ri Transilvania SA suma de 15.000 euro. Prin cererea dedus judec ății a pretins obligarea tului la plata sumelor achitate n baza hot rilor judec tore ti, care nu au fost recuperate de la asigur torul
S-a avut n vedere raportul juridic dintre reclamant i are la baz contractul individual de munc, precum i faptul spunderea contractual are caracter special, derogator n raport cu spunderea civil delictual, obliga ia pretins a fi nc lcat i care a produs prejudicii fiind una concret, stabilit prin contractul de munc, instan a apreciaz litigiul constituie conflict de munc, n sensul art.281 codul muncii, raportat la art.67 din legea nr. 168/1999, competen a de solu ionare apar in nd tribunalului, potrivit art.2 pct.1 lit.c cod procedur civil.
S-a considerat, art.270 din codul muncii reglementeaz spunderea patrimonial a salaria ilor, ntemeiat pe principiile spunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina i n leg tur cu munca lor.
Astfel, av nd n vedere prin faptele sale, de a nu- i ndeplini n mod corespunz tor sarcinile de serviciu ce erau stipulate n fi a postului, i anume de a nu gestiona n mod corespunz tor bunurile aflate n patrimoniul reclamantei, astfel nc t nu se produc daune, fapt care are caracter ilicit deoarece a fost it cu nc lcarea clauzei din contractul individual de munc ncheiat cu reclamanta, lit.M art.1 pct.a, tul a produs reclamantei un prejudiciu din vina sa, prejudiciu const nd n suma de bani cu care a fost diminuat patrimoniul societ ăț ii, instan a apreciaz sunt ntrunite condi iile spunderii civile ce are la baz contractul de munc ncheiat ntre n consecin ță, tul va fi obligat desp gubeasc reclamanta prin plata sumelor de bani ce reprezint contravaloarea cheltuielilor judiciare datorate rtilor civile din procesul penal i statului, astfel cum au fost stabilite prin hot rile judec tore ti men ionate, n conformitate cu dispozi iile legale men ionate.
S-a observat, n ceea ce prive te cererea de chemare n garan ie a - - Asigur ri Transilvania SA formulat de t, aceasta este inadmisibil n contextul formul rii n cadrul unui litigiu de munc, litigiu ce este supus unei proceduri speciale de solu ionare, care are la baz drepturi decurg nd din raportul de munc, solu ia fiind impus de caracterul personal al raportului de munc i implicit de faptul nu exist o leg tur suficient ntre cererea principal i cererea de chemare n garan ie.
Împotriva hotărâri judecătorești, pronunțate în cauză, a formulat recurs, în termen legal, pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și solicitând în principal casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea pricinii primei instanțe, iar în subsidiar modificarea și admiterea cererii de chemare în garanție a - - Asigurări Transilvania SA.
Astfel, se susține că instanța de fond a apreciat, în mod greșit, că răspunderea care intervine este una contractuală și nu una delictuală, fără să fi solicitat reclamantului să precizeze temeiul de drept al cererii formulate, deși în cauză reclamanta nu a solicitat recuperarea prejudiciului produs ca urmare a distrugerii autoturismului ci a solicitat recuperarea sumelor plătite în calitate de comitent garant persoanei accidentate.
O altă critică vizează respingerea cererii de chemare în garanție a societății de asigurare ca fiind inadmisibilă întrucât litigiile de muncă sunt supuse unei proceduri speciale.
Recurentul arată că argumentul instanței de fond vine în sprijinul susținerilor sale că litigiul dedus judecății nu este unul de muncă, pe de o parte, iar pe de altă parte, se arată că dispozițiile procedurale speciale în materia soluționării litigiilor de muncă permit formularea unei astfel de cereri pentru că dispozițiile legii speciale se completează cu dispozițiile codului d e procedură civilă așa cum menționează dispozițiile art.291 codul muncii și art.282 codul muncii.
Ca urmare, recurentul susține că societatea de asigurare poate fi parte în cadrul unui litigiu de muncă, aceasta fiind titulara obligației de despăgubiri, în temeiul Legii nr.136/1995.
Conform art.50 din Legea nr.136/1995 "despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le pl teasc cu titlu de dezd unare i cheltuieli de judecat persoanelor gubite prin mare.", prin urmare, societatea de asigurare la care era asigurat autovehiculul n momentul producerii accidentului este obligat n mod direct suporte aceste cheltuieli. De altfel, aceasta a i achitat reclamantei suma de 15000 euro stabilit prin hot rea penal, refuz nd ns n mod nejustificat achite reclamantei i celelalte sume solicitate sume reprezent nd cheltuieli de judecat ale ilor mate, invoc nd n acest sens un Ordin nr.3108/2004, ordin care contravine flagrant cu dispozi iile cuprinse n Legea nr.136/1995.
Intimata-reclamant a formulat nt mpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei, în raport de criticile formulate cât și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond a reținut că raportul juridic dedus judecății este un conflict de muncă în sensul dispozițiilor art.270 și 281 codul muncii.
Astfel, pârâtul, potrivit contractului individual de muncă înregistrat la ITM B, sub nr.4453/23.10.2003, a avut calitatea de salariat în cadrul reclamantei, fiind agent de vânzări.
În timpul exercitării atribuțiilor de serviciu a produs din vina sa un accident de circulație în urma căruia au fost vătămate două persoane și au fost avariate și autoturismele implicate în coliziune, respectiv și cel condus de pârât pentru care acesta avea obligația de a-l gestiona în mod corespunzător conform fișei postului.
Ca urmare, temeiul juridic al acțiunii deduse judecății îl constituie dispozițiile art.270 din codul muncii ce reglementează răspunderea patrimonială a salariaților, răspunderea ce își are izvorul în contractul de muncă încheiat între părți.
De altfel, deși recurentul susține că instanța de fond nu a pus în vedere reclamantului să precizeze temeiul de drept al acțiunii formulate, dispozițiile legale ale art.270 codul muncii sunt precizate în mod expres în cererea introductivă de instanță.
În ceea ce privește critica vizând respingerea cererii de chemare în garanție ca fiind inadmisibilă, Curtea, reține că instanța de fond în mod corect a respins cererea formulată de către pârât.
Potrivit dispozițiilor art.60 alin.1 pr.civ. - partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire.
Însă, în cadrul procedurii speciale de soluționare a conflictelor de muncă raportul juridic existent între pârât și societatea de asigurări excede cadrului procesual, litigiile ce au ca parte o societate de asigurări fiind de drept comercial, conform dispozițiilor art.3 din Codul comercial.
Față de aceste considerente, Curtea urmează ca în baza dispozițiilor art.312 alin.1 pr.civ. să respingă recursul ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurent, împotriva sentinței civile nr.2314/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER,
Red:
Dact.: /2ex.
29.10.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Călin Dragoș Alin
