Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 5733/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 4562/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.5733/
Ședința publică de la 19 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de recurenții: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A, PRIMĂRIA INSTITUȚIA PRIMARULUI MUNICIPIULUI A, COLEGIUL NAȚIONAL " " împotriva sentinței civile nr.1202/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN T, SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR în calitate de reprezentant al intimaților:, -, OG, -, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 12.10.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, pentru a da posibilitatea intimatei SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T, prin avocat, să depună la dosar înscrisuri cu care să dovedească că, în cauză sunt alți reclamanți, decât cei enumerați în tabelul nominal cu membrii de sindicat, aflat la fila 6 dosar fond, a amânat pronunțarea pentru data de 19.10.2009, hotărând următoarele:
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1202/17.06.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar T și a respins acțiunea față de acesta; a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Local al Municipiului A și Primarul Municipiului A, județul T, invocate de aceste pârâte; a respins ca nefondate excepțiile privind nulitatea acțiunii și lipsa calității de reprezenta a Sindicatului învățământului Preuniversitar T față de pretinșii membrii de sindicat au calitatea de reclamanți, invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean T; a admis în parte, acțiunea reclamanților,., lonescu, prin reprezentantul lor Sindicatul Invățământului Preuniversitar T,în contradictoriu cu pârâții Colegiul Național "Al. ", Primarul Municipiului A și Consiliul Local al Municipiului A; a obligat pârâții să plătească reclamanților, drepturile bănești ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, începând de la data îndeplinirii condițiilor de acordare și până la zi, conform perioadei de timp cât reclamanți au calitatea de salariat respectiv termenul de prescripție de trei ani anterior formulării cererii, drepturi bănești ce vor fi actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la plata efectivă a acestora; a respins ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâtei - unitate școlară să asigure plata tranșelor suplimentare; a obligat pârâții să plătească reclamanților, prin reprezentantul lor, suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă au fost analizate excepțiile invocate.
Pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Tas usținut că nu are calitate procesuală pasivă motivând că nu se află în raporturi juridice de muncă și fiscale cu reclamanții, nu are calitate de angajator, nu este parte în contractul de muncă cu aceștia și nu este ordonator de credite, finanțator sau plătitor al drepturilor salariale ale personalului didactic, invocând disp. art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 modificată și Legea nr.388/2008.
În apărare rec!amanții au arătat că excepția este neîntemeiată, invocând dispozițiile art.142 din Legea nr.84/1995 care prevăd că inspectoratele școlare sunt organe de specialitate subordonate Ministerului învățământului, având printre atribuțiile principale și cele privind încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic cât și dispozițiile art.142 din Legea nr.84/1995 și a prevederilor Legii nr. 128/1997, ce conferă calitate procesuală pasivă inspectoratelor.
Tribunalul Teleormana apreciat că susținerile reclamanților sunt întemeiate în ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean T având în vedere că potrivit dispozițiilor art.167 din Legea nr.84/1995 unitățile de învățământ funcționează ca finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a către rază își desfășoară activitatea. Rezultă că ordonator de credite este Consiliul local în a cărui rază teritorială își are unitatea de învățământ. Calitate de angajator o are unitatea de învățământ cu personalitate juridică.
Pârâtul Inspectoratul Școlar Județean T nu are, în concluzie, nici calitatea de ordonator de credite și nici calitatea de angajator.
Din considerentele arătate, Tribunalul Teleorman a apreciat că pârâtul nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care a admis această excepție iar pe fond a respins acțiunea reclamanților împotriva acestui pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane calitate procesuală pasivă. In ce privește excepțiile privind nulitatea cererii și lipsa calității de reprezentant a Sindicatului învățământului Preuniversitar T au fost respinse ca nefondate având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 222 din Codul muncii sindicate pot să-i reprezinte membrii lor în cadrul conflictelor de muncă, la cererea acestora, dispoziții ce se găsesc reiterate și în Legea nr. 168/1999 cât și în Legea nr. 54/2003.
Cererea formulată de către reclamanți îndeplinește condițiile prevăzute de art. 112 din Codul d e procedură civilă și din aceasta reiese că Sindicatul Învățământului Preuniversitar T are calitatea de reprezentant al membrilor în numele cărora formulează cererea, fiind atașați anexă la cerere cu numele și calitatea reclamanților de membrii de sindicat.
Tot ca nefondata a fost respinsă și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Local al Municipiului A și Primarul Municipiului A având in vedere că actele normative ce reglementează finanțarea învățământului preuniversitar de stat ce conferă competențe celor doi pârâți.
Finanțarea învățământului preuniversitar se realizează conform OG nr.32/2001 din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale iar repartizarea fondurilor se realizează în baza hotărârii consiliului local, conform art.167 alin. Din Legea nr.84/1995 modificată și art.38 lit.n din Legea nr.215/2001 modificată.
Dispoziții în acest sens se găsesc și în Normele Metodologice privind administrarea unităților din învățământul preuniversitar de stat, aprobate prin HG 2192/2004, principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata drepturilor salariate pentru cadrele didactice, fiind unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
Susținerile pârâților Consiliul Local al Municipiului A și Primarul Municipiului A că nu ar avea calitate procesuală pasivă și că de fapt ar fi fost chemată în judecată "primăria" sunt lipsite de temei, din cererea de chemare în judecată reieșind că au fost chemați în judecată în calitate de pârâți Primarul Municipiului A și Consiliul Local al Municipiului
Tot lipsite de temei sunt și susținerile că nu ar intra în atribuțiile lor să plătească drepturile salariale ale cadrelor didactice, din motivele arătate mai sus cu privire la rolul ce îl au în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata drepturilor salariale.
Cu privire la fondul cauzei:
Salarizarea personalului didactic se realizează potrivit dispozițiilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul cadrului didactic.
Dispozițiile art.48 din Legea nr.128/1997 prevăd că salariul personalului didactic se compune din salariul de bază stabilit conform legii și o parte variabilă constând în adaosuri, și alte drepturi salariale suplimentare, de asemenea art. 41 alin. 1 prevede că salarizarea personalului didactic se stabilește în raport cu funcția și norma didactică îndeplinită, nivelul studiilor cerute pentru îndeplinirea funcției didactice, gradul didactic, titlul științific, vechimea recunoscută în învățământ, calitatea activității instructive educative, locul și condițiile specifice în care se desfășoară activitatea.
Con form art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază doua categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare vizează două componente pentru stabilirea corectă a salariului, respectiv coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială.
de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta și crește progresiv, în concluzie legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat " tranșă suplimentară" însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și 40 de ani de activitate în învățământ.
Susținerile pârâților potrivit cărora noile tranșe de vechime stabilite prin HG nr.467/1997includ în rezultanta finală - salariul - și aceste tranșe suplimentare de vechime, creșteri de 1/25 a coeficientul de ierarhizare anterior, nu poate fi reținută.
Pe de o parte, legiuitorul nu a prevăzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele care o însoțesc, iar pe de lată parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nici o lege ulterioară, expresă sau tacită.
Cu privire la capătul de cerere prin care reclamanții au solicitat obligarea pârâtei unitatea școlară să asigure plata tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ conform acelorași dispoziții legale Tribunalul Teleormanl -a respins, ca nefondat.
Pentru a pronunța această soluție a avut în vedere că potrivit art. XIII din OUG nr.32/2001 aprobată prin Legea nr.374/2001, începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea reclamanții.
Potrivit art. 38 alin.2 lit. d din Legea nr.215/2001 consiliile locale au ca atribuții aprobarea bugetului local, repartizarea fondurilor și asigurarea fondurilor bănești necesare plății drepturilor salariale prevăzute de lege și nu unitatea școlară unde își desfășoară activitatea reclamanții.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenții-pârâți COLEGIUL NAȚIONAL " ", CONSILUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A si MUNICIPIUL A, PRIN PRIMAR, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Recurentul-parat COLEGIUL NAȚIONAL " " a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, respingerea acțiunii ca neîntemeiată sau fără obiect.
S-a arătat ca tabelul completat de reclamanți nu este actualizat la data acțiunii purtând o data cu aproximativ un an anterior. Nu se face nici dovada calității de angajați (salariați) ai unității școlare la data acțiunii.
Acțiunea nu este pornita de sindicatul persoana juridica din scoală, de la nivelul angajatorului, ci de un sindicat județean cu structura de federație care nu poate formula in accepțiunea art. 28 din Legea nr. 53/2003, acțiuni revendicative derivate din contracte individuale de munca, încheiate cu angajatorul unitate de invatamant.
Prin excepție, federațiile sindicale sau confederațiile pot formula acțiuni pentru drepturi generale nerespectate, care se constituie ca drepturi colective, derivate din contracte colective încheiate la nivel național si de ramura.
Prin aplicarea sentinței, se infaptuieste dublu plata a transelor de vechime prementionate si se vor crea prejudicii materiale fondurilor bugetare de salarizare ale învățământului pentru cei 41 de reclamanți pentru care s-a admis acțiunea de obligare la plata pe o perioada de 3 ani, se estimează un efort bugetar, de aproximativ, 1 miliard lei vechi.
Conform art. 48 si următoarele din Legea nr. 128/1997, salariul funcției de baza al personalului didactic de predare, se stabilește pe coeficienți de multiplicare tinand seama de nivelul de studii, grade didactice pe transe de vechime in invatamant, inclusiv transele suplimentare pentru vechime in invatamant de 30, 35, 40 ani, salariul de baza care include si anumite sporuri nominalizate in lege.
transe de vechime ii corespunde un cuantum bănesc, ce reprezintă o creștere fata de transa anterioara. suplimentare de vechime in invatamant de peste 30, 35, 40 ani reprezintă in succesiune, o creștere cuprinsa in coeficienții de multiplicare de la o transa la alta, in grilele progresive de salarizare înscrise in actele normative din perioada revendicata respectiv; Ordonanțele Guvernului nr. 68/2004, 138/2005,4/2006,11/2007,15/2008.
Se poate constata că potrivit evoluției in timp, rotunjimea efectuată, conform legii în avantajul persoanei a condus la o creștere mult mai mare a plații tranșelor suplimentare, incluse în salariul de baza, decât beneficiul prevederile art.50 alin 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, respectiv, s-a aplicat pe toată perioada revendicata in acțiune prevederile art. 50, al. 1,2, care sunt aplicate constant de la intrarea in vigoare a Legii nr. 128/1997, și în prezent.
In concluzie, cuantumul bănesc cuprins in grilele de salarizare, coeficienții de multiplicare ce corespund transelor de vechime in invatamant de 30, 35, 40 ani a fost determinat prin aplicarea procedeului de calcul unic prevăzut la art. 50 alin 2 din Legea nr. 128/1997, in sensul ca s-a aplicat procentul de 1/25 la coeficientul de ierarhizare al transei anterioare.
Conform art. 50 alin. 1 si 2 din Legea nr. 128/1997: "(1) Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de transele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare, care se acorda la 30, 35 si la peste 40 de ani de activitate in invatamant.
(2) Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime."
Instanța de fond a eludat prevederile legale, inclusiv valoarea de adevăr a cuantumului bănesc corect determinat prin calcul, cuprins in grile (anexe ale actului normativ) si a dispus plați suplimentare necuvenite, nedatorate, cunoscând fiind ca actele administrative normative si anume ordonanțele aprobate prin lege menționate la litera a, nu au fost anulate sau modificate pe calea procedurilor legale, in privința cuantumului grilelor corespunzătoare transelor de vechime. Nu s-au pronunțat decizii ale Curții Constituționale, privind nelegalitatea ordonanțelor sau legilor adoptate, care sa vizeze greșita aplicare a legii in privința calculelor grilelor de salarizare. Din efectuarea unei simple operațiuni de înmulțire a coeficientului transei anterioare cu 1/25 rezulta un coeficient de multiplicare înscris in lege si aplicat, care nu numai ca asigura minimul de 1/25, dar si o creștere superioara acestui procent, sume suplimentare, rezultate prin rotunjire in beneficiul persoanei. Suplimentar, nu s-a invocat excepția de nelegalitate a unor prevederi incidente in cauza din anexele care cuprind grilele de salarizare ale actelor normative si in funcție de care s-au efectuat plățile in toate unitățile școlare inclusiv de către parata Grădinița de copii, nr. 2 Tr.
Cu titlu de exemplu, a se compara coeficienții de multiplicare următori, din OG nr. 4/2006 in cazul profesorului din invatamantul preuniversitar cu gradul didactic I: 25 - 30 ani vechime in invatamant - 5,450 (coeficient de multiplicare), 30-35 ani vechime in invatamant - 5,735 (cm), 35 - 40 ani vechime in invatamant 6, 048 (cm), peste 40 ani vechime in invatamant 6,366 (cm). Se observa creșterea progresiva de la un coeficient de multiplicare la altul, de la o transa Ia alta, care a asigurat plata salariului reclamanților din acțiune in concordanta cu prevederile legale asigurând creșterea de 1/25. nstanța nu-si poate întemeia deducția neplății drepturilor bănești solicitate cu titlu de transe de vechime in invatamant de 30, 35, 40 ani, pe mențiunea ca in Ordonanța Guvernului României nr. 15/2008, art. 5 alin. 2:,In coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzuți la ultimele trei transe de vechime recunoscuta de 30-35 de ani, 35-40 de ani si peste 40 de ani in invatamant, sunt cuprinse si creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător transei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare".
Aceasta mențiune este o norma precizatoare, clarificatoare, lămuritoare si nu trebuie înțeleasa ca in anii precedenți nu s-a aplicat același mod de calcul.
, eludând precizarea art. 5 alin. 2 din OG nr.15/2008, in sensul ca s-a asigurat creșterea de 1/25 in privința plații cuantumului bănesc al transelor de vechime in invatamant de peste 30, 35, 40 ani instanța de fond, ignorând, ne-a obligat si pentru acest an calendaristic la plata dubla a pârtii de salariu reprezentând transele menționate.
Norma juridica înscrisa la art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 nu poate întemeia convingerea instanței in sensul ca procentul de 1/25 se aplica de doua ori si nici ca reprezintă un adaos special salarial, neacordat peste suma cuprinsa in grile, rezultata prin procedeul de calcul unic de aplicare a procentului de 1/25 la coeficientul de ierarhizare al transei anterioare, procedeu care aplicat, asigura o creștere a plații transei fata de cea anterioara cuprinsa in grile.
In consecința, in mod greșit retine instanța ca nu se regăsește in coeficienții de multiplicare ai actelor normative din perioada revendicata, creșterea de 1/25 fata de coeficientul de ierarhizare al transei anterioare.
Se poate retine de instanța de control, pe langa aplicarea greșita a legii,lipsa de obiect a acțiunii si faptul ca prima instanța nu a deslușit înțelesul corect al obiectului acțiunii, al modului de plata, nu a inteles ca grila de salarizare pentru transele prementionate, reprezintă o suma de bani care se include in salariul funcției de baza, cu un adaos special, cum greșit retine, in afara sumelor cuprinse in grile, calculate conform art. 50 alin 2 din Legea nr. 128/1997 si incluse in anexele ordonanțelor precitate. De menționat ca acest procedeu s-a aplicat de la intrarea in vigoare a Legii nr. 128/1997 achitându-se întocmai drepturile bănești.
Cheltuielile de judecata s-au acordat reclamanților folosindu-se in completare sintagma greșita prin reprezentantul lor legal, cunoscând ca Sindicatul nu are calitatea de parte procesuala in cauza si nu isi poate recupera cheltuielile făcute in numele membrilor de
sindicat. Pe de alta parte, nu s-a făcut dovada ca reclamanții au efectuat cheltuieli personale privind plata avocatului, alte cheltuieli.
Recurenții-parați CONSILUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A, MUNICIPIUL A PRIN PRIMAR au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
S-a arătat ca instanța a procedat eronat când a considerat ca aceste drepturi pot fi acordate in baza acestor acte normative deoarece cțiunea a fost promovata in neconcordanta cu situația de fapt, unitățile școlare au făcut aplicarea prevederilor art. 50 alin. 1 si 2 din Legea nr. 128/1997 - privind plata integrala a sumelor bănești corespunzătoare transelor de vechime in invatamant suplimentare, respectiv peste 30, 35, si 40 de ani.
Drepturile bănești corespunzătoare au fost incluse in grilele de salarizare, stabilite prin acte normative, iar cuantumul bănesc al fiecărei transe a fost determinat prin modalitatea de calcul prevăzuta de art. 50 alin. 1 si 2, art. 1 Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficiază de transele de vechime la salarizare stabilite de lege si de trei transe suplimentare care se acorda la 30, 35, si 40 de ani de activitate in invatamant; alin. 2 Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientului de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime".
Procentul de 1/25 nu se aplica de doua ori, nu este un adaos peste modul de calcul arătat.
In aceste condiții, raționamentul invocat nu reflecta realitatea, încercându-se obținerea unei hotărâri judecătorești care implica dubla plata, in afara legii. De reținut, totodată, ca actele normative cuprinzând grilele de salarizare sunt in vigoare, nu au fost anulate sau modificate atât pe cale administrativa cat si pe cale judecătoreasca, ele producându-si efectul si astăzi.
Se olicita instanței exercitarea rolului activ in clarificarea aspectelor de fapt si de drept ale cauzei, întrucât s-au pronunțat de către alte instanțe judecătorești - hotărâri care consfințesc erori fata de realitatea prezentata.
Prevederile din ultimul act normativ, Ordonanța Guvernului nr. 15 din 2008 clarifica faptul ca s-a inclus procentul de 1/25 in transe de vechime suplimentare, modul de calcul a fost aplicat consecvent, prin urmare acest procent de 1/25 a fost aplicat inca de la intrarea in vigoare a legii nr. 128/1997 si nu de la aplicarea ordonanței precitate nr. 15/2008, spre a se trage concluzia ca anterior anului 2008 nu a fost aplicat același mod de calcul.
In drept, s-au invocat prevederile art. 304 alin. 9 din Codul d e procedura civila, Legea nr. 128/1997, OG nr. 15/2008 si Legea nr. 18/2009.
La data de 15.10.2009, prin Serviciul Registratură, a depus note scrise Sindicatul Învățământului Preuniversitar T, solicitând respingerea recursurilor declarate de către recurenții Colegiul Național - A, Instituția Primarului și Consiliul Local A, județul T ca fiind nefondate, iar în baza art.3041Cod procedură civilă, modificarea în parte a sentinței civile nr.1202/17.06.2009, în sensul că drepturile salariale decurgând din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 pe o perioadă de 3 ani anterioară promovării cererii de chemare în judecată, sunt cuvenite doar reclamanților, și.
Se arată că, din eroare, tabelul nominal cu reclamantii care au solicitat plata drepturilor salariale decurgand din aplicarea art. 50 din Legea nr. 128/1997 a fost arhivat într-un alt dosar, nr-, având alt obiect, respectiv aplicarea Legii nr. 220/2007 pentru perioada 01.01.2007-20.07.2007.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, Curtea constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
La termenul de judecata din 12.10.2009, Curtea a invocat si pus in discuția parților excepția nulității sentinței, având în vedere faptul că sentinta a fost pronuntata in raport de alti reclamanti decat cei in numele carora Sindicatul Învățământului Preuniversitar Taf ormulat actiunea.
Astfel, Sindicatul Învățământului Preuniversitar Taf ormulat actiunea pentru reclamanții, și.
Prima instanta a pronuntat sentinta civila nr.1202/17.06.2009 in raport de reclamanții, si.
In temeiul art. 261 din Codul d e procedura civila, hotararea se da in numele legi si va cuprinde: 1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata; 2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor; 3. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor; 4. aratarea concluziilor procurorului; 5. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor; 6. dispozitivul; 7. calea de atac si termenul in care se poate exercita; 8. mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica, precum si semnaturile judecatorilor si grefierului.
Prezenta si a altor reclamanti in dispozitivul hotararii, citarea si judecata in contradictoriu cu acestia nu reprezinta simple erori materiale, iar remediul procesual adecvat este rejudecarea cauzei, de aceeasi instanta, care va stabili cadrul procesual si partile proceslui.
Pentru aceste motive, in baza art. 312 din Codul d e procedura civila, Curtea va admite excepția nulității sentinței civile nr.2848/3.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, va admite recursurile declarate de recurenții-pârâți COLEGIUL NAȚIONAL " ", CONSILUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A, MUNICIPIUL A PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr.1202/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți DODRE, -, -, prin reprezentantul lor SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR și intimatul-pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI, va casa sentința atacată și va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția nulității sentinței.
Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți COLEGIUL NAȚIONAL " ", CONSILUL LOCAL AL MUNICIPIULUI A, MUNICIPIUL A PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr.1202/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți DODRE, -, -, prin reprezentantul lor SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR și intimatul-pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
02.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Călin Dragoș Alin
