Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 628/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 628/CM
Ședința publică din data de 27 octombrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Răzvan Anghel
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâta, domiciliată în, str. -, -. 1,. 6, județul G, împotriva sentinței civile nr. 423 din 20 martie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantăSC - SRL, cu sediul în C,-, -B,. B, etaj 3,. 94, județul C, având ca obiect conflict de muncă - acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă, dl. avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, depusă la dosar iar pentru intimata reclamantă SC Di SRL C prin d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 49322/2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentei pârâte depune în susținerea motivelor de recurs un set de înscrisuri, în copii certificate, respectiv: fișa postului achizitor gestionar punct colectare, autorizație de mediu nr. 84 din 25 aprilie 2005, autorizația de colectare nr. 343 din 12 mai 2005, autorizația de colectare nr. 445 din 19 mai 2006 și declarația olografă dată de numitul G la data de 25 august 2006. Totodată, învederează că i-a comunicat un exemplar al acestor înscrisuri și apărătorului intimatei reclamante iar parte din aceste înscrisuri sunt depuse în dosar.
Apărătorul intimatei reclamante învederează că are cunoștință de conținutul înscrisurilor comunicate la acest termen, acestea fiind deja depuse la dosar.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act că nu mai sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentei pârâte, având cuvântul, critică hotărârea recurată pentru nelegalitate, învederând că instanța de fond în mod greșit a reținut autoritatea de lucru judecat în condițiile în care pârâta a invocat puterea lucrului judecat în raport de dispozițiile art. 22 Cod procedură penală și având în vedere doctrina și practica judiciară, hotărârea penală definitivă având în civil putere de lucru judecat cu privire la existența faptei, persoana care a săvârșit-o și vinovăția acesteia. Apreciază că soluționarea irevocabilă a plângerii penale, inclusiv sub aspectul laturii sale civile, implicit a stării de fapt expuse în denunț, constituie putere de lucru judecat față de expunerea aceleași stări de fapt în prezenta acțiune civilă. În raport de excepția invocată la fond este evident că instanța s-a pronunțat asupra autorității de lucru judecat și nu asupra puterii lucrului judecat.
Totodată, critică hotărârea instanței de fond și sub aspectul netemeiniciei acesteia, invocând dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă. Având în vedere că instanța s-a pronunțat într-o cauză privind răspunderea patrimonială a salariatului, unul din aspectele prioritare pe care instanța trebuia să îl verifice erau atribuțiile de serviciu înscrise în fișa postului. Învederează că din fișa postului nu rezultă că recurenta ar fi avut atribuții privitoare la încasarea banilor sau efectuarea de plăți. De asemenea, mai arată că recurenta nu a fost informată că ar avea atribuții în gestionarea sumelor bănești iar în ce privește fișa postului, aceasta nu a fost semnată de către recurentă.
Acceptând totuși ideea că în realitate recurenta ar fi îndeplinit funcția de gestionar, exercitând în fapt atribuțiile acesteia, principala dovadă administrată în fața instanței, respectiv inventarul făcut de către angajator prin care s-a constatat lipsa în gestiune, este un act fără niciun fel de relevanță juridică, având în vedere modalitatea în care a fost efectuat. Astfel, inventarierea mărfurilor s-a făcut fără convocarea recurentei pârâte, neexistând vreo dovadă că ar fi fost înștiințată să participe la inventarierea gestiunii. Așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată și raportul de expertiză și, implicit, din hotărâre, lipsurile în gestiune sunt consemnate la punctul de lucru al societății denumit Ori, conform înscrisurilor depuse la dosar, recurenta își desfășura activitatea la centrul punct de lucru denumit J 3, în localitatea J existând două puncte de colectare.
Având în vedere susținerile orale formulate la acest termen dar și motivele scrise de recurs, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se pronunța asupra excepției puterii lucrului judecat și pentru a se efectua o nouă expertiză care să aibă în vedere înscrisurile depuse de recurenta pârâtă și depune concluzii scrise.
Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul, apreciază că instanța de fond în mod corect a respins excepția și a procedat la judecarea pe fond a cauzei, pronunțând o soluție legală.
Învederează că în mod corect instanța de fond a respins excepția pornind de la motivarea soluției Parchetului pronunțate în dosarul nr. 4178/P/2007. Întrucât Parchetul și, ulterior, Judecătoria Târgu J i u, au reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de gestiune frauduloasă sub aspectul laturii penale, aceasta nu înseamnă că angajatorul nu are dreptul de a formula acțiune
civilă, pe cale separată, pentru recuperarea prejudiciului. Deși în motivele de recurs se invocă puterea lucrului judecat, în mod corect instanța de fond, față de o soluție penală, a reținut că este vorba de fapt de autoritate de lucru judecat, așa cum a statuat și practica judiciară și a soluționat această excepție a autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, învederează că prin probele administrate în cauză s-a făcut dovada că în anul 2006 recurenta a primit unele sume de bani pentru achiziționare de fier vechi și, fără documente justificative, aceasta și-a însușit o parte din acești bani. Mai arată că prin raportul de expertiză efectuat la instanța de fond a fost stabilit prejudiciul cauzat de către recurentă societății intimate. Referitor la factura emisă către SC SRL apreciază că aceasta a fost întocmită pro causa, având în vedere că pe tichetul de cântar sunt menționate două ore diferite, respectiv 14,37 și 17,20 iar mașina a fost încărcată în aceeași dată de 9 august 2006, la ora 06,05.
Având în vedere motivele susținute oral și dezvoltate pe larg pe calea întâmpinării depuse la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică. Totodată, arată că solicită cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr-, reclamanta - Cac hemat în judecată pe pârâta, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 19.634 lei cu titlu de prejudiciu produs societății în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu; cu cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
S-a arăta, în considerentele acțiunii, că pârâta a îndeplinit funcția de achizitor în cadrul societății la punctul de lucru J, având ca atribuții, conform fișei postului, primirea, depozitarea și conservarea materialelor depozitate, colectarea deșeurilor industriale, depozitarea și predarea lor spre valorificare.
Reclamanta a menționat că la data de 9.06.2008 s-a întocmit o notă de constatare din care a rezultat că pârâta a încasat în luna iunie 2006 suma de 17.170 lei, conform ordinelor de plată, însă marfa achiziționată a fost în valoare de 8.683,84 lei; în cursul lunii iulie 2006, pârâta a încasat suma de 16.960 lei, dar a achiziționat marfă în valoare de 15.534,39 lei, iar în luna august a încasat suma de 10.620 lei, pentru care nu a prezentat la societate nici un document de achiziție.
Pe cale de consecință, pârâta - în calitate de gestionar - nu a justificat suma de 8.487 lei pentru luna iunie 2006, de 1.426,61 lei pentru luna iulie 2006 și respectiv, de 10.020 lei pentru luna august 2006, producându-se societății un prejudiciu în cuantum total de 19.932,61 lei - din care se scade salariul pentru luna iulie - paguba fiind de 19.634,31 lei.
S-a susținut că pârâta a fost convocată pentru a da explicații în legătură cu aceste sume încasate, dar nejustificate prin documentație.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 270 și 272 Codul muncii.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii. S-a invocat, în principal, excepția autorității de lucru judecat, întrucât aceste aspecte au făcut obiectul plângerii penale formulate de reclamantă și înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu la 30.08.2006; prin rezoluția nr. 4178/P/2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pârâtă, pentru infracțiunea prev. și ped. conform art. 214 cod pen. Prin sentința penală nr. 9200/2007 a Judecătoriei Târgu Jiua fost respinsă plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale formulate de di, soluție menținută și în recurs.
Pârâta a susținut că în aceste condiții operează dispozițiile art. 166 cod proc. civ. neputând fi chemată în judecată pentru aceeași cauză de mai multe ori.
S-a invocat, totodată, faptul că potrivit art. 19 cod proc. civilă, persoana vătămată poate introduce la instanța civilă acțiune pentru recuperarea pagubei numai dacă nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Pârâta a apreciat, totodată, că în cauză operează excepția de conexitate în raport de dosarul nr- al Curții de Apel Craiova, în cadrul căruia reclamanta di a solicitat acoperirea prejudiciului patrimonial produs în calitatea sa de salariat.
S-a considerat că prezenta acțiune este prematur introdusă, urmărindu-se eludarea prevederilor Codului muncii referitoare la competența teritorială.
Pârâta a solicitat să se constate că documentația invocată de reclamantă reflectă plăți realizate de către o persoană fizică, iar nu de către societatea di, precum și că unele dintre documentele de primire ( dispozițiile de plată aferente lunilor iunie, iulie și august 2006, cu excepția celei datate 25.07.2006 ) nu poartă semnătura sa.
Prin încheierea din 17.10.2008, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, cât și excepția de conexitate, invocate prin întâmpinare. S-a reținut că autoritatea de lucru judecat nu se poate invoca prin raportare la faptul că prin hotărâre penală definitivă s-a statuat asupra inexistenței infracțiunii de gestiune frauduloasă.
În considerentele sentinței penale nr. 2900/3.10.2007 a Judecătoriei Târgu Jiu (dosar nr-) s-a reținut că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 214 al. 2 cod proc. penală, sub aspectul laturii obiective, în sensul că,actele efectuate de intimată, posibil defectuoase în raport de atribuțiile de serviciu și de destinația sumelor de bani stabilită de administratori nu au fost făcute în scopul dobândirii pentru sine a unui folos material.
Aceste considerente exclud, prin urmare, temeiul răspunderii penale prin trimiterea făcută la elementele constitutive ale infracțiunii de gestiune frauduloasă, dar nu și pe cel al răspunderii civile - în forma sa dată de raporturile de muncă intervenite între angajator și salariat, astfel că soluția pronunțată în sfera
dreptului penal nu poate susține întemeiat în speță, excepția autorității de lucru judecat.
În fine, sub aspectul excepției de conexitate s-a avut în vedere că în această materie operează cazul de competență teritorială exclusivă, reglementat de art. 284 Codul muncii, precum și împrejurarea soluționării, în grade diferite de jurisdicție, a celor două litigii.
S-a reținut, în cuprinsul aceleiași încheieri, faptul că excepția de prematuritate nu a mai fost reiterată decât în ansamblul apărărilor apreciate ca având legătură cu fondul cauzei. Considerentele formulate în susținerea acestei excepții nu pot fi însă reținute, întrucât nici o împrejurare nu atestă faptul că prezenta acțiune a fost inițiată mai înainte de nașterea dreptului, după cum nici nu au fost încălcate dispozițiile imperative ale art. 284 Codul muncii ( care în orice caz nu ar fi condus la prematuritate ).
Prin sentința civilă nr. 423/27.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a admis în parte acțiunea reclamantei și ca urmare a fost obligată pârâta la plata, către reclamantă, a sumei de 14.621,77 lei reprezentând prejudiciu, precum și la 2.110 lei cheltuieli de judecată; s-au respins ca nefondate celelalte pretenții.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Pârâta a îndeplinit funcția de gestionar achizitor la punctul de lucru al societății angajatoare - C, situat în localitatea J, jud. G, calitate în care primea de la această societate diverse sume de bani prin cont bancar sau prin dispoziții de plată, pentru achiziționarea/colectarea deșeurilor industriale
( fier vechi ).
Conform notei de constatare nr. 5/9.06.2008 întocmită de serviciul financiar-contabil al societății, pârâta a încasat în cursul lunii iunie 2006 suma de 17.170 lei, însă marfa achiziționată conform notelor de intrare-recepție a fost în valoare de doar 8.683,84 lei, rămânând ca avans nejustificat suma de 8.487 lei.
Același document afirmă că în luna iulie 2006, pârâta a primit de la societate 16.960 lei, achiziționând însă marfă, pe baza documentelor de intrare în contabilitate, în cuantum de 15.534,39 lei, rămânând nejustificată suma de 1425,61 lei.
În fine, pentru luna august 2006, pârâta nu ar fi prezentat nici un document justificativ pentru suma de 10.020 lei.
Înscrisul atestă faptul că în contabilitate nu se regăsește nici o adeverință de primire și plată ( și în baza căreia se întocmesc notele de intrare-recepție), astfel că salariata înregistrează un debit către societate de 19.932,61 lei.
Din această sumă au fost scăzute drepturile salariale în cuantum de 298 lei, astfel că în urma compensării a rămas ca nejustificată suma de 19.634,31 lei.
În vederea determinării cu certitudine a cuantumului prejudiciului reclamat, a fost dispusă și efectuată în cauză o expertiză contabilă judiciară cu acest obiectiv.
Lucrarea, realizată de expert, a fost depusă la termenul din 23.01.2009.
Din conținutul acesteia rezultă că în cursul lunii iunie 2006, pârâta a încasat direct din casieria societății suma de 2.100 lei, iar suma de 10.960 lei a fost depusă pe numele său în contul deschis la BRD, de către numitul G pentru,achiziții fier vechi.
Expertul a menționat că a înlăturat din sumele pretinse a fi acordate pârâtei pe cea de 2.100 lei consemnată pe dispoziția de plată nr. 15/20.06.2006, întrucât acest document nu poartă semnătura salariatei și deci, nu se poate susține că această sumă a fost ridicată de către pârâtă.
În aceste condiții, expertiza arată că față de suma încasată neechivoc în cursul lunii iunie 2006, de 13.060 lei, în contabilitatea societății se regăsesc borderouri de achiziții și note de recepție pentru suma de 8.683,84 lei ( conform jurnalului de cumpărări al lunii iunie 2006 și balanța de verificare în cont 371,mărfuri analitic J pe luna iunie 2006 ).
Pentru luna iulie 2006, expertiza a arătat că potrivit registrului de casă aferent, pârâta a ridicat sume de la casierie în baza a 2 dispoziții de plată
( 17/25.07.2006 și 18/29.07.2006 ), în cuantum total de 3.700 lei; dintre acestea, cea înregistrată sub nr. 18/29.07.2006, pentru suma de 1.200 lei, nu poartă semnătura beneficiarului, iar expertul a exclus-o din calcul.
Suma de 11.760 lei a fost ridicată de la casierie de către G și și au fost virați în contul BRD, deschis pe numele pârâtei, cu mențiunea,alimentare card pentru pentru achiziții fier vechi.
S-a menționat de către expert că, în luna iulie 2006 pârâta a primit astfel suma totală de 14.260 lei ( cea de 1.200 lei pentru care s-a prezentat dispoziția de plată nr. 18/29.07.2006 fiind astfel exclusă ) și pentru care salariata a probat, conform borderourilor de achiziție și a notelor de recepție, achiziții în cuantum de 15.534,39 lei.
S-a consemnat că pentru această lună gestionarul a cheltuit în plus peste suma primită în cursul lunii iulie 2006, suma de 1.274,39 lei.
În referire la luna august 2006, expertiza a menționat că registrul de casă al societății înregistrează ridicarea de către și Gas umei de 11.520 lei pe baza a 6 dispoziții de plată, cu mențiunea,alimentare card pentru achiziții fier vechi pentru angajat .
S-a arătat că documentația contabilă atestă depunerea sumei în contul deschis pe numele pârâtei la BRD, cu mențiunea,alimentare card, însă în această lună nu a fost înregistrate achiziții de fier vechi.
În concluzie, pârâta a încasat de la societate, în perioada iunie - august 2006, suma totală de 38.840 lei, iar diferența rămasă nejustificată este de 14.621,77 lei.
Expertul a consemnat că în această sumă este inclus și salariul cuvenit pârâtei și consemnat în dispoziția de plată nr. 17/25.07.2006, în cuantum de 2.500 lei, întrucât în acest document nu a fost delimitată suma avansată pentru salariu de cea pentru achiziția de fier vechi.
Prin răspunsul la obiecțiunile pârâtei, depus la termenul din 06.03.2009, doamna expert a arătat că în stabilirea sumei nejustificate a luat în considerare toate documentele contabile ale societății, cerând în prealabil de la ambele părți documentația deținută, pentru formarea unor concluzii reale în raport de modul de derulare a acestor plăți.
Expertul a consemnat că înscrisurile prezentate de către pârâtă, reprezentând pretinse cheltuieli efectuate în numele societății, nu au putut fi luate în considerare în absența documentelor justificative, iar cele trei facturi și chitanțe emise pe numele a terțe persoane și care atestă plata serviciilor de,verificare tub oxigen nu pot fi apreciate ca întemeiate pentru a determina reducerea prejudiciului stabilit.
La termenul din 20.03.2009, pârâta a reiterat obiecțiunile formulate asupra concluziilor raportului de expertiză, arătând că în mod incorect expertul a înlăturat din documentația contabilă avizele de însoțire a mărfii care nu au fost înregistrate în contabilitatea societății, deși în dosarul penal nr- al Judecătoriei Târgu -J s-a făcut dovada predării acestor documente, societatea având posibilitatea de a-și recupera sumele de la clienți.
Aceste aprecieri au fost, însă înlăturate, întrucât pârâta a depus la dosar un aviz de însoțire a mărfii nr. -/17.08.2006 emis pe numele cumpărătorului G, depozitul Târgu J, pentru cantitatea de 10.830 kg fier vechi, tichetul de cântar și factura fiscală nr. -/08.08.2006 emisă de Trans pentru prestațiile de transport marfă efectuată, conform documentului, pentru societatea reclamantă.
Aceste înscrisuri nu puteau fi, în mod evident, luate în considerare de către expert, întrucât ceea ce s-a pus în discuție ca fiind prejudiciu a constituit diferența dintre sumele avansate în cele două modalități ( dispoziții de plată eliberate de la casierie sub semnătură sau virări în contul bancar deschis pe numele pârâtei ) și sumele justificate de salariată ca fiind achiziții de fier vechi pe numele societății.
Faptul că ulterior pârâta a înstrăinat cantitatea de deșeu industrial la Remat G sau a achitat alte cheltuieli nu are nici o relevanță, întrucât datele contabile privesc borderourile de achiziție, respectiv, documentația cu care pârâta a justificat plățile efectuate către terți (îndeosebi persoane fizice) de la care achiziționa fierul vechi, iar nu sumele plătite pentru diverse alte operațiuni.
Este relevantă și împrejurarea conform căreia orice alte cheltuieli generate de activitatea sa la punctul de lucru nu au fost justificate cu documente înregistrate în contabilitate, care să permită în mod legal compensarea între sumele primite și cele efectiv cheltuite, astfel că prezentarea - către expert - a unor înscrisuri neînregistrate în contabilitate pentru prestații de,transport marfă către societate, nu pot fi luate în considerare ( fila 305 ).
Nu va fi reținută ca justificată nici susținerea potrivit căreia prin considerentele sentinței penale nr. 2900/3.10.2007 a Judecătoriei Târgu Jius -a reținut că pârâta a expediat prin corespondență documentația privitoare la plata chiriei și pazei spațiului depozitului, a prestațiilor pentru încărcarea tuburilor de oxigen și a cheltuielilor de întreținere, întrucât comunicarea prin poștă a acestor documente a fost prezumată, iar nu stabilită de către instanța penală ( sesizată doar
cu soluționarea plângerii împotriva rezoluției parchetului ) pe baza chitanței doveditoare a expediției.
De altfel, în chiar cuprinsul hotărârii se menționează că pârâta ar fi acționat astfel în baza unei discuții telefonice, fapt care încalcă normele privitoare la activitatea gestionarului și la modalitatea de justificare a cheltuielilor efectuate pentru angajator.
Soluția reținută în dosarul penal nu reflectă inexistența vreunui prejudiciu, ci - astfel cum s-a arătat - doar a elementelor constitutive ale infracțiunii de gestiune frauduloasă.
În sfârșit, au fost apreciate ca nefondate apărările referitoare la neluarea în calcul de către expert a unor înscrisuri ( adeverințe de primire și plată datate 01 - 16.08.2006, precum și notele de recepție și constatare diferențe aferente - filele 174-214, cât și borderouri de achiziție - filele 214 - 228 ), întrucât ele nu au fost puse la dispoziția expertului la data efectuării lucrării, ci ulterior, și nu au fost regăsite în evidența contabilă a societății pentru luna august 2006, astfel cum s-au identificat celelalte documente justificative, fapt ce atestă nu culpa societății, ci cea a gestionarului, care nu le-a depus în vederea înregistrării lor în contabilitate. Nu s-a probat totodată în speță că, la data inventarierii efectuate în cursul lunii august 2006 ( menționate în considerentele sentinței penale ), s-au predat de către pârâtă, prin proces-verbal, toate documentele financiar-contabile către administratorul societății.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs pârâta.
În motivarea recursului său recurenta a arătat următoarele: în fața instanței de fond a invocat puterea lucrului judecat raportat la împrejurarea că prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu nr. 4178/P/2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 214 din Codul penal iar ulterior, Judecătoria Târgu Jiu și Tribunalul Gorj au respins plângerea formulată împotriva acestei soluții a parchetului, fiind aplicabile prevederile art. 22 din Codul d e procedură penală; cantitatea de fier identificată este mai mică decât ar fi trebuit să fie raportat la sumele de bani primite pentru achiziții întrucât a procedat la valorificarea unei părți din materialul colecta, fiind vorba de 32.440 kg, aceasta valorând aproximativ 16.220 lei; plata mărfii vândute s-a făcut prin transfer bancar iar instanța de fond putea verifica prin intermediu expertului dacă prețul a fost virat în cont; există facturi pentru plata transportului mărfii care nu au fost avute în vedere, fiind evident că cele 10.800 kg de fier nu puteau fi transportate personal de recurentă; la inventarul efectuat la punctul de lucru s-a găsit cantitatea de 1.022 kg deșeuri de fier pe care expertul nu a avut-o în vedere; pentru acest motiv s-a apreciat că expertul trebuie să aibă în vedere înscrisurile depuse iar prejudiciul trebuie reevaluat, opinându-se că se impune casarea sentinței și rejudecarea cauzei.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului. În acest sens, a arătat că nu se poate reține că există putere de lucru judecat întrucât în cauza penală s-a reținut doar că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii,însă aceasta nu împiedică societatea să formuleze o acțiune civilă pentru repararea prejudiciului; în privința situației de fapt s-au reiterat susținerile privind existența prejudiciului respectiv a unor sume primite pentru achiziția de
deșeuri de fier care nu au fost justificate prin achizițiile realizate;în ceea ce privește factura către SC SRL s-a susținut că există anumite neconcordanțe, în sensul că pe tichetul de cântar apare ora 14:37 și apoi ora 17:20 iar autovehiculul a fost încărcat la 09.08.2006 ora 06:05 și, pe de altă parte, există factura din 08.08.2006 pentru transport, al cărei beneficiar este societatea reclamantă, deși transportul fierului trebuia asigurat de către cumpărător.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților, a prevederilor legale aplicabile și a probatoriului administrat în cauză, în conformitate cu art. 3041Cod.pr.civ. Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește puterea lucrului judecat invocată de către recurentă, se constată că aceasta nu are incidență în cauză. Astfel, rezoluția parchetului invocată în cauză nu se bucură de o astfel de putere, atribuită numai hotărârilor judecătorești. Pe de altă parte, în sentința penală nr. 2900/03.10.2007 pronunțată de Judecătoria Târgu Jius -a reținut că faptele imputate, nu au fost săvârșite în scopul dobândirii pentru sine a unui folos material și totodată lipsește intenția de a gestiona fraudulos societatea în scopul obținerii de foloase. Instanța nu a analizat însă existența prejudiciului și acțiunile recurentei din perspectiva corectitudinii lor raportat la atribuțiile de serviciu. Din contră, instanța penală a făcut referire la aceste fapte ca fiind "posibil defectuoase în raport de atribuțiile de serviciu și de destinația sumelor de bani stabilită de administratori" și a invocat și "posibila reținere pentru sine a unei mici sume de bani ce către intimată considerând eronat că i se cuvin ca drepturi salariale".
Ca urmare criticile referitoare la aceste aspecte nu sunt întemeiate.
În ceea ce privește situația de fapt și prejudiciul de terminat de expertul contabil desemnat în cauză, însă, se constată că sunt întemeiate criticile recurentei.
Astfel, recurenta pârâtă a susținut că a vândut o parte din deșeurile de fier achiziționate justificând astfel lipsa unor cantități de materialul refolosibil raportat la sumele primite pentru achiziții.
În acest sens, a fost depus în copie avizul de însoțire a mărfii nr. -/09.08.2006 pentru 16.000 kg deșeuri de fier la prețul de 0,50 lei/kg, întocmit de recurentă către SC INTERNAȚIONAL SRL cu sediul în Portul O. De asemenea a fost depus în copie avizul de însoțire a mărfii nr.-/17.08.2006 pentru 10.830 kg deșeuri de fier la prețul de 0,50 lei/kg, întocmit de recurenta pârâtă către SC G - depozitul Târgu
Analizând raportul de expertiză întocmit în cauză de expert se constată însă că aceste aspecte nu au fost avute în vedere.
Astfel, din raportul de expertiză rezultă că expertul a avut în vedere doar sumele de bani primite pentru achiziții de către pârâtă și cantitatea de deșeuri de fier vechi pe care a achiziționat-
Expertul nu a avut în vedere însă și verificarea eventualelor cantități de deșeuri de fier vândute de pârâtă unor terți.
Astfel, de vreme ce pârâta a prezentat avize de însoțire a mărfii din care rezultă predarea unor cantități de deșeuri de fier vechi, expertul și instanța de judecată în final, trebuiau să verifice în evidențele contabile ale societății, dacă
aceasta a încasat prin transfer bancar de la societățile cumpărătoare prețul pentru respectivele cantități de fier evidențiate în avize de însoțire a mărfii. De asemenea, trebuia verificat în evidențele societății existența unor facturi emise pentru respectivele cantități de fier. Câtă vreme pârâta a înstrăinat cantități de fier vechi întocmind avize de însoțire a mărfii este evident că nu a urmărit să înstrăineze respective cantități de material reciclabil în mod fraudulos, fără a se încasa de către societatea reclamantă prețul materialelor.
Susținerile intimatei reclamate referitoare la diverse ore înregistrate în bonul de cântar din 09.08.2006 nu au relevanță, rezultând că ar fi vorba de două cântăriri - una pentru cantitatea netă și una pentru cantitatea brută. În orice caz, esențial este a se verifica dacă pentru cantitatea de fier respectivă există emisă factură și dacă s-a încasat de către societate prin transfer bancar prețul sau dacă, cel puțin, s-au realizat de către pârâtă procedurile și formalitățile necesare pentru ca societatea,în calitate de vânzătoare a materialului refolosibil, să poată încasa prețul acestor materiale iar în cazul în care prețul nu a fost încasat, care a fost cauza care a determinat această situație.
Aceste aspecte nu au fost analizate de expert nici în răspunsul la obiecțiuni întocmit.
În ceea ce privește factura seria - - nr.-/08.08.2006, nu rezultă că aceasta ar fi fost întocmită pentru serviciul de transport al mărfii vândute în 09.08.2006, cum face referire intimata reclamantă exprimându-și nelămurirea, putând fi vorba de transportul deșeurilor de fier achiziționate în zilele precedente, de 6 sau 7 august 2006 cum rezultă din borderourile de achiziții nr.47/06.08.2006 și nr.48/07.08.2006. Și aceste cheltuieli efectuate în vederea și pentru realizarea scopului achiziției de materiale reciclabile trebuie avute în vedere și analizate de către expert și apoi, pe baza probatoriului administrat, de către instanță.
Un alt aspect este acela rezultat tot din raportul de expertiză, în care expertul precizează că în suma de justificat, în cuantum de 14.621,77 lei este inclusă și suma reprezentând salariul pârâtei întrucât în dispoziția de plată nr. 17/25.07.2006 nu este indicată distinct această sumă.
Cu toate aceste, instanța de fond a obligat pârâta la plata întregii sume de 14.621,77 lei, deci implicit la restituirea salariului încasat prin dispoziția de plată nr.17/25.07.2006 ceea ce este nelegal, pârâta fiind astfel lipsită de salariul cuvenit, fără nici o justificare.
Instanța de fond avea obligația să ceară lămuriri expertului, care putea determina salariul pârâtei pe baza datelor din contractul individual de muncă și din statele de plată astfel încât să determine exact care este suma primită de pârâtă pentru achiziția de deșeuri de fier. În modul de determinare realizat de expert, practic această sumă nu a fost stabilită cu exactitate, incluzând în mod greșit și drepturile salariale ale pârâtei.
Totodată, nu este pe deplin lămurită situația punctelor de lucru (de colectare) ale reclamantei, apărând denumirea de " J" și " J 3", instanța de fond având obligația de a lămuri acest aspect pentru a stabili dacă este vorba de același punct de colectare sau de puncte de colectare diferite caz în care trebuie lămurit la care punct de lucru activa pârâta și de la care punct de lucru trebuie analizate înscrisurile de evidență contabilă primară, inclusiv inventarul din
care să rezulte cantitatea de deșeuri metalice care se mai regăsea la punctul de lucru.
Or, potrivit art.129(5) Cod.pr.civ. judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale; ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Față de aceste considerente, se constată că situația de fapt nu este pe deplin lămurită fiind necesar față de prevederile art. 201 Cod.pr.civ. suplimentarea probatoriului prin efectuarea unui supliment la raportul de expertiză contabilă prin care să se stabilească cu exactitate suma primită de pârâtă în scopul achiziționării deșeurilor de fier, dacă au existat cantități de deșeuri de fier înstrăinate și dacă s-a încasat sau se poate încasa de către societate prețul în orice mod, inclusiv prin transfer bancar de la cumpărători și dacă au existat alte cheltuieli justificate pentru realizarea scopului activității.
Față de prevederile art. 305 și 312 alin. 3 Cod.pr.civ. se impune casarea sentinței recurate și trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Constanța pentru suplimentarea probatoriului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de pârâta, domiciliată în, str. -, -. 1,. 6, județul G, împotriva sentinței civile nr. 423 din 20 martie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantăSC - SRL, cu sediul în C,-, -B,. B, etaj 3,. 94.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Constanța.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Răzvan Anghel
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -,
Red. dec. jud. -/18.11.2009
dispozitiv gref. -
4 ex./18.11.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu Răzvan Anghel
