Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 629/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 629/CM
Ședința publică din data de 27 octombrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Răzvan Anghel
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâțiiMUNICIPIUL M PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL, cu sediile în M,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 150 din 4 februarie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în M,-, județul C, având ca obiect conflict de muncă - drepturi bănești (spor 100% pentru munca desfășurată sâmbăta și duminica).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimata reclamantă, d-na consilier juridic, împuternicită de către Sindicatul Liber Canal, conform delegației nr. 82 din 25 septembrie 2009, depusă la dosar, lipsind recurenții pârâți Municipiul M prin Primar și Consiliul Local
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebată fiind, reprezentanta intimatei reclamante învederează că nu are acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, având în vedere că nu sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei reclamante, având cuvântul, arată că în mod corect a apreciat instanța de fond că reclamanta nu a beneficiat de sporul de 100% la salariu pentru zilele lucrate sâmbăta și duminica, aferente lunii mai 2008. Astfel cum reiese din fluturașul de salariu și din foaia de prezență, reclamanta a efectuat în luna mai un număr total de 222 de ore, din care 168 corespund unui program normal de lucru și 54 de ore suplimentare pe care angajatorul le-a plătit, însă, prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat plata orelor de sâmbăta și duminica efectiv lucrate în luna mai 2008 și nu plata orelor suplimentare, care sunt ore lucrate peste programul normal de lucru de 168 de ore. Având în vedere susținerile orale și dezvoltate pe larg pe calea întâmpinării depuse la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică. Totodată, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Cu privire la recursul civil de față, Curtea reține următoarele:
Reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Municipiul M prin Primar și Consiliul Local M, obligarea acestora la acordarea sporului de 100% la salariu pentru zilele lucrate sâmbăta și duminica aferente lunii mai 2008.
A precizat ca lucrează în cadrul unui punct termic ce asigură caldă pentru locuitorii mun. M, ca a lucrat în zilele de sâmbătă și duminică pentru a nu prejudicia interesul public și pentru acestea, conform dispozițiilor art. 55 din CCM la nivelul unității ar trebui să beneficieze de spor de 100 %.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că reclamanta a beneficiat de plata drepturilor aferente orelor lucrate sâmbăta și duminica, aspect care rezultă din fluturașii de plată din luna mai 2008.
Prin sentința civila nr. 150/2009, Tribunalul Constanțaa admis acțiunea și a obligat pârâta la plata sporului de 100% cuvenit reclamantei pentru activitatea desfășurată în zilele de sâmbătă și duminică aferente lunii mai 2008.
Pentru a dispune astfel, prima instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a activat în cadrul pârâtei în funcția de fochist la punctele termice CT 3 și CT 5, având un program stabilit de 8 ore zilnic, înscris în contractul individual de muncă.
În luna mai 2008 în total reclamanta a realizat un număr de 222 ore, din care 168 ore corespund programului normal de lucru și pentru care a fost plătită cu suma de 627 lei și 54 ore suplimentare plătite cu suma de 403 lei.
Reclamanta a prestat 96 ore în zilele de sâmbătă și duminică, aspect pe care pârâtul îl recunoaște în cuprinsul întâmpinării și care rezultă și din foaia de prezență colectivă depusă la fila 36 dosarului
Conform art. 55 din CCM la nivel de unitate modificat prin actul adițional nr. 2 din data de 28.01.2008, salariatul are dreptul la 2 zile consecutive de repaus săptămânal, acordat de regulă sâmbăta și duminica, dar în situațiile în care repausul ar prejudicia interesul public sau ar compromite desfășurarea normală a activității - cum este cazul reclamantei datorită locului efectiv de muncă, acest repaus poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul de muncă aplicabil sau regulamentul intern.
Sporul de care beneficiază salariații care prestează ore în aceste zile este de 100%. În raport de aceste dispoziții legale și de înscrisurile de la dosar, instanța a constatat ca reclamantei i se cuvin drepturi salariale cu aplicarea
sporului de 100%, motiv pentru care a admis acțiunea așa cum a fost formulată și a obligat pârâta la plata acestor drepturi salariale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurenții pârâți care au criticat-o pentru greșita apreciere a probelor din dosar.
Arată recurenții că procesele-verbale depuse de reclamantă cu privire la predarea/primirea locului de muncă nu constituie probe pentru dovedirea orelor suplimentare deoarece fac referire la consumul de energie termică, energie electrică, modul de funcționare al instalațiilor pe timpul efectuării serviciului. De asemenea, aceste procese-verbale nu sunt completate corespunzător, lipsind mențiunile privitoare la parametrii de funcționare ai instalației precum și persoana căreia i s-a predat.
Se precizează faptul că, reclamanta are un contract de muncă pentru 8 ore/zi respectiv 40 de ore/săptămână și activează la două centrale termice iar pentru această activitate are nevoie de 6 ore/zi. Pentru completarea turei cu 8 ore/zi, fochiștii vin și sâmbăta și duminica iar orele suplimentare efectuate în plus au fost evidențiate și au fost plătite.
Conform foii colective de prezență, reclamanta a prestat zilnic 6 ore, rezultând o diferență de 10 ore/săptămână, astfel că de comun acord s-a stabilit întregirea normei de lucru cu orele lucrate sâmbăta și duminica.
Mai arată recurenta că acest program s-a derulat nu numai în luna mai iar reclamanta a fost de acord cu acesta și așa se explică de ce timp un an nu a formulat această cerere.
Pentru aceste motive recurenții apreciază că cererea reclamantei este nefondată și solicita admiterea recursului cu consecința modificării în tot a sentinței și respingerea cererii.
Intimata reclamanta și-a precizat poziția procesuală solicitând respingerea recursului întrucât este îndreptățită la plata sporului pentru zilele lucrate peste program sâmbăta și duminica, în cursul lunii mai 2008, acest aspect rezultând din procesele-verbale de predare /primire a turei.
Analizând sentința recurată în raport de materialul probator administrat și de criticile formulate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Reclamanta a investit instanța cu cererea privind plata drepturilor salariale constând în spor de 100% pentru zilele lucrate sâmbăta și duminica în cursul lunii mai 2008.
Așadar, instanța va analiza activitatea reclamantei și dispozițiile legale aplicabile pentru această lună, nefiind necesar să se extindă această analiză asupra unei perioade mai lungi de timp după cum motivează recurenta.
Potrivit art. 132 Codul muncii (1) " săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbăta și duminica ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin CCM aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situația prevăzută la alin. 2 salariații vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin CCM sau, după caz, prin contractul individual de muncă"
În art. V din Contractul individual de muncă al reclamantei se arată, de asemenea, că "orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere sau se plătesc cu sporuri calculate la salariu conform Codului muncii sau CCM".
Articolul IV din același contract stabilește că norma de lucru este de 8 ore/zi, iar înActul adițional nr. 2/28.01.2008se stipulează clauza potrivit cu care, în cazul în care repausul în zilele de sâmbăta și duminica ar prejudicia interesul public salariații vor beneficia de spor la salariu de 100%.
Acestea sunt dispozițiile legale incidente în cauza iar instanța de fond a făcut aplicarea corectă a acestora.
Cât privește situația de fapt, reclamanta a depus în susținerea cererii sale procesele-verbale de predare /primire a turei aferente lunii mai 2008, înțelegând să dovedească cu acestea împrejurarea că a prestat activitate în folosul pârâților, în zilele de sâmbăta și duminica.
Aceste procese-verbale fac dovada deplină a prezenței reclamantei la serviciu iar instanța nu era îndreptățită să le cenzureze din punct de vedere al conținutului lor, respectiv să verifice dacă "sunt completate corespunzător, sau dacă lipsesc mențiunile privitoare la parametrii de funcționare ai instalației precum și persoana căreia i s-a predat " după cum susțin recurenții, deoarece nu a fost sesizata cu aspecte legate de îndeplinirea de către salariat a sarcinilor de serviciu.
De asemenea, nu exista niciun document semnat de părți din care să rezulte împrejurarea că programul de lucru al reclamantei era în realitate de 6 ore și că pentru realizarea unei norme de lucru complete de 8 ore, se agrea ideea de a lucra sâmbăta și duminica.
Recurenții nu au administrat nicio proba în dovedirea susținerilor sale astfel că instanța nu putea reține aceste apărări.
Prin urmare, interpretarea dată de către instanța de fond probelor administrate este una corecta iar soluția pronunțată răspunde dispozițiilor legale în materie.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă recursul declarat de recurenții pârâți va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de pârâțiiMUNICIPIUL M PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL, cu sediile în M,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 150 din 4 februarie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în M,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Răzvan Anghel
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -,
Red./dact. dec. jud. -/25.11.2009
dispozitiv gref. -
2 ex./25.11.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu Răzvan Anghel
