Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 706/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
-ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
Dosar nr-
Format vechi nr.7060/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă -.706/
Ședința publică din data de 09 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Zeca Dorina
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-reclamantă Societatea Națională de Transport Călători SA - Regionala de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA, împotriva sentinței civile nr.6741 din data de 29.10.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.14804/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimatul-pârât - având ca obiect "acțiune în răspundere patrimonială".
La apelul nominal făcut în ședință publică, cauza fiind luată la ordine, au răspuns: recurenta-reclamantă Societatea Națională de Transport Călători SA - Regionala de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA prin consilier juridic, d-na și intimatul-pârât personal.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, în ședință publică, procedează la identificarea intimatului-pârât, acesta legitimându-se cu Seria -.- eliberată de către Secția nr. 4 la data de 01.04.2005.
Intimatul-pârât, având cuvântul, arată că la acest termen apărătorul său ales se află în imposibilitate de prezentare, din motive medicale, situație față de care, înțelege să solicite acordarea unui nou termen de judecată.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare a judecății pricinii formulată de către intimatul-pârât, pentru lipsă de apărare, ca neîntemeiată.
Părțile prezente întrebate fiind, arată că nu mai au cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în susținerea, respectiv combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurenta-reclamantă Societatea Națională de Transport Călători SA - Regionala de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA prin consilier juridic, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în partea a hotărârii judecătorești recurate pronunțate de către instanța de fond în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 254,25 ron actualizată la data plății, cu consecința menținerii hotărârii asupra cheltuielilor de judecată.
Intimatul-pârât, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-reclamantă Societatea Națională de Transport Călători SA - Regionala de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6741 din data de 29.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.14804/3/LM/2009, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Societatea Naționala de Transport Feroviar de CFR SA, în contradictoriu cu pârâtul, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâtul era angajatul societății reclamante în baza contractului individual de muncă înregistrat sub numărul 5709/23.07.1981. Începând cu data de 15.09.2007, acesta a fost încadrat pe funcția de de locomotivă, - aspecte care rezultă din mențiunile înscrise la poziția nr. 1 și 88 din carnetul de muncă al pârâtului (filele 28 și 37).
Instanța de fond a reținut că atribuțiile de serviciu ale pârâtului erau cele stabilite prin fișa postului - semnată de către acesta la data de 12.11.2007 și prin Instrucțiuni pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar nr.201.
Tribunalul a constatat că reclamanta a solicitat antrenarea răspunderii civile delictuale și a răspunderii patrimoniale a pârâtului pentru prejudiciul cauzat ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu stabilite în art.6 liniuțele 5, 10, 19, 20, 21 din fișa postului, cât și a dispozițiilor din Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar nr. 201.
Instanța de fond a reținut cu privire la condițiile angajării răspunderii patrimoniale că, în conformitate cu prevederile art. 270 alin.1 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.
Instanța de fond a reținut că, din analiza prevederilor art. 270 alin.1 din Codul muncii rezultă că, pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a angajatului, este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții de fond între care existența unui contract de muncă valabil încheiat, calitatea de salariat la unitatea păgubită, existența unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului.
Tribunalul a reținut mai multe aspecte în legătură cu întrunirea cumulativă a condițiilor răspunderii patrimoniale enunțate.
Cu privire la prejudiciu, instanța de fond a constatat că prejudiciul, care i se impută pârâtului, îl reprezintă contravaloarea a 83,2 Kg de motorină consumată în mod nejustificat într-un timp de aproximativ o oră și 6 minute, când acesta își efectua serviciul pe locomotiva DA-763 în data de 06/07.01.2008.
Din Raportul de cercetare nr.2158/2008 întocmit de precum și din anexată raportului de serviciu nr. 1004/2008 rezulta un supraconsum de motorină de 83,2 kg la locomotiva DA 763, între orele 22,45-23,51.
În concluziile Raportului de cercetare s-a reținut că pârâtul este direct răspunzător de cantitatea de motorină care nu se justifică făcându-se vinovat de încălcarea prevederilor din fișa postului din aliniatele 5, 19, 20 și 21.
Din actele de constatare a pagubei rezulta neîndoielnic existența și întinderea cuantumului pagubei.
Cu privire la fapta ilicită, prima instanță a reținut că fapta prejudiciabilă, ca element al răspunderii patrimoniale a salariatului, trebuie săvârșită de acesta în legătură cu munca sa, reprezentând orice faptă comisivă sau omisivă a salariatului ce presupune fie neexecutarea obligațiilor de serviciu și orice alte acte omisive în raport cu obligațiile de serviciu, fie încălcarea unor dispoziții prohibitive a contractului individual de muncă, a regulamentului intern sau a legii.
Săvârșirea unei fapte ilicite și personale de către salariat în legătură cu munca sa este de esența răspunderii patrimoniale.
Inexistența faptei ilicite personale și prejudiciabile a salariatului cât și lipsa legăturii unei asemenea fapte cu munca salariatului conduce la exonerarea de răspundere patrimonială a salariatului în cauză.
În cauză, Tribunalul a reținut, din analiza înscrisurilor depuse în probațiune de reclamantă faptul că pârâtului i se impută încălcarea atribuțiilor stabilite prin fișa postului prin neîntocmirea unui raport de eveniment și a foii de parcurs la constatarea diferenței dintre cantitatea de motorină afișată de și cea înscrisă în carnetul de bord.
Potrivit art.6 alineatele 5, 19, 20, 21 din fișa postului de revizor-locomotivă acesta avea obligația: de a verifica cantitățile de motorină aflate în rezervorul principal de la locomotivele existente în secție și a le compara cu cantitățile de motorină din registrul de evidență intrări /ieșiri a cantități lor de motorină aflat la șeful de tură și de a aviza în scris eventualele neconcordanțe; de a supraveghea toate mijloacele pe care la utilizează; de a preda/primi serviciul între revizori pe baza unui proces-verbal, în care se vor consemna locomotivele/automotoarele remizate în depou/remiză și cantitățile de motorină din rezervorul principal, precum și obligația de a răspunde de asigurarea contra efracției a locomotivelor încheind proces-verbal de predare-primire cu agenții de pază aparținând prestatorului de servicii.
Tribunalul a constatat că faptele reținute de către reclamantă în sarcina pârâtului și care se presupun a fi generatoare de prejudiciu - neîntocmirea raportului de eveniment și a foii de parcurs la constatarea diferenței dintre cantitatea de motorină afișată de și cea înscrisă în carnetul de bord - nu se regăsesc printre atribuțiile stabilite prin fișa postului de revizor de locomotivă și de care pârâtul a luat cunoștință la data de 12.11.2007.
Tribunalul a reținut totodată că pârâtul nu avea ca sarcină de serviciu verificarea stării sigiliilor și funcționarea instalației și nici obligația de a conduce locomotiva economic.
În consecință Tribunalul a constatat faptul că reclamanta îi atribuie pârâtului un prejudiciu pentru neîndeplinirea de către acesta a unor sarcini de serviciu inexistente în fișa postului de revizor de locomotivă.
Instanța de fond a constatat că reclamanta nu a făcut dovada nici a faptului că pârâtul nu și-a îndeplinit efectiv atribuțiile stabilite în fișa postului la art.6 alineatele 5, 10, 19, 20 cu consecința producerii prejudiciului invocat.
Cu privire la nerespectarea aliniatului 21 din art.6 din Fișa postului, Tribunalul a reținut că reclamanta nu a probat faptul că asupra locomotivei pe care pârâtul își exercita serviciul, s-a constatat săvârșirea unui act de efracție și că nu ar fi fost încheiat un proces-verbal de predare-primire. Pe cale de consecință, nu se putea reține în sarcina acestuia încălcarea acestei prevederi.
Prima instanță a constatat că nu s-a probat în ce mod pârâtul a încălcat prevederile Instrucției - a Ministerului transporturilor Construcției și Turismului.
Astfel, deși s-a dovedit existența raportului de muncă dintre salariatul intimat și angajatorul păgubit, care își are izvorul în contractul individual de muncă încheiat între părți, nu s-a demonstrat îndeplinirea celorlalte cerințe pentru angajarea răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 270 Codul muncii, respectiv: fapta ilicită personală a pârâtului în legătură cu munca, legătura de cauzalitate între fapta ilicită a pârâtului și prejudiciul suferit de reclamantă, vinovăția pârâtului.
Față de cele reținute și față de motivele invocate de reclamantă în cererea de chemare în judecată, Tribunalul a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art.270 din Codul muncii și că, deși potrivit art.287 Codul muncii reclamantei îi revenea sarcina probei, aceasta nu face dovada vinovăției pârâtului, a existenței unei fapte ilicite săvârșite în legătură cu munca de către salariatul pârât, respectiv dovedirea în instanță a creării prejudiciului prin îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
În consecință instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs recurenta-reclamantă Societatea Națională de Transport Călători SA - Regionala de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, a aratat că prin sentința civilă nr.6741/29.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, instanța a respins acțiunea formulată de către Regionala de Transport Feroviar de " CFR ", împotriva numitului ca neîntemeiata, motivând că sarcinile reținute de către reclamantă în sarcina paratului și care se presupun a fi generatoare de prejudiciu - neîntocmirea raportului de eveniment și a foii de parcurs la constatarea diferenței dintre cantitatea de motorina afișata de și cea înscrisa în carnetul de bord - nu se regăsesc printre atribuțiile stabilite prin fișa postului de revizor de locomotiva și de care pârâtul a luat cunoștința la data de 12.11.2007.
Se susține că instanța de fond a apreciat, în mod corect că, din actele de constatare a pagubei aflate la dosarul cauzei, rezulta neîndoielnic existența și întinderea cuantumului pagubei.
Menționează că în fișa postului de revizor de locomotiva art.11 aliniatul 1 se prevede ca acesta "executa și alte sarcini ce deriva din activitatea de elaborare, implementare, menținere și îmbunătățire continua a sistemului de management al calității", ori întocmirea foii de parcurs este una dintre acele sarcini ce derivă din activitatea pe care paratul o desfășoară la locul de muncă. Mai mult chiar pentru a evita astfel de situații recurenta a dat un Ordin de Serviciu prin care, începând cu data de 13.05.2008, revizorul de locomotiva are prevăzut în mod expres ca sarcină de serviciu întocmirea foii de parcurs.
Învederează că tribunalul a reținut în mod greșit că paratul nu avea ca sarcină de serviciu verificarea stării sigiliilor și funcționarea instalației și nici obligația de a conduce locomotiva economic,deoarece în fișa postului pentru funcția de revizor de locomotiva la art.6 liniuța 4 se specifica că "la intrarea/ieșirea locomotivelor în/din secție se verifica starea sigiliilor la gurile de alimentare cu motorina precum și la celelalte dispozitive care necesitau sigilare, sesizând prin raport de eveniment toate abaterile".
Recurenta învederează că acest lucru nu a fost efectuat de către pârât.
Consideră că instanța de fond, în mod greșit, a reținut ca subscrisa i-a atribuit paratului un prejudiciu pentru neîndeplinirea de către acesta a unor sarcini de serviciu " inexistente" în fișa postului de revizor de locomotivă. Aceste sarcini au existat însă nu au fost îndeplinite de către pârât, ceea ce a determinat pentru unitatea recurentă un prejudiciu de 254,251 ron, reprezentând contravaloarea consumului nejustificat a cantității de 83,2kg motorina în data de 06/07.01.2008, acesta efectuând serviciu pe locomotiva DA 763 care aparține Depoului
Recurenta învederează că pârâtul nu poate face dovada că s-a făcut predarea - primirea serviciului de, întrucât, conform art.6 liniuța 5, intimatul, cu bună știința, nu a verificat cantitățile de motorina aflate in rezervorul principal al locomotivei pentru a le compara cu cele din registrul de evidenta intrări/ieșiri a cantităților de motorina aflat la seful de si nu a avizat in scris eventualele neconcordante sesizate. Dacă acest lucru era efectuat s-ar fi constatat lipsa de motorina și ar fi fost întocmit raportul de eveniment, conform art.6 liniuța 4 din fișa postului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304/1 din Codul d e Procedură Civilă.
În susținerea motivelor nu a fost solicitat nici un mijloc de probă.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate și a dispozițiilor art. 304 pct. 9 din Codul d e Procedură Civilă, Curtea reține următoarele:
Recurenta- reclamanta a solicitat antrenarea răspunderii civile delictuale și a răspunderii patrimoniale a intimatului-pârât pentru prejudiciul cauzat, ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu stabilite în art.6 liniuțele 5, 10, 19, 20, 21 din fișa postului, cât și a dispozițiilor din Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar nr. 201.
Instanța de fond a reținut cu privire la condițiile angajării răspunderii patrimoniale că, în conformitate cu prevederile art. 270 alin.1 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.
Instanța de fond a reținut în mod corect că, din analiza prevederilor art. 270 alin.1 din Codul muncii rezultă că, pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a angajatului, este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții de fond între care existența unui contract de muncă valabil încheiat, calitatea de salariat la unitatea păgubită, existența unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului.
Tribunalul a reținut că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile patrimoniale, deoarece intimatul-pârât a fost sancționat pentru neîndeplinirea de către acesta a unor sarcini de serviciu " inexistente" în fișa postului de revizor de locomotivă.
Instanța de fond a reținut că intimatul-pârât nu avea atribuțiile, pe care trebuia să le îndeplinească, consemnate în fișa postului și, pe cale de consecință, nu se poate angaja răspunderea sa patrimonială, chiar dacă s-a produs un prejudiciu în patrimoniul societății recurente-reclamante.
Curtea reține că soluția pronunțată de către instanța de fond este temeinică și legală, deoarece intimatul-pârât a fost sancționat pentru nerespectarea unor atribuții, care nu erau consemnate în fișa postului.
Astfel, atribuțiile de serviciu ale pârâtului erau cele stabilite prin fișa postului - semnată de către acesta la data de 12.11.2007 și prin Instrucțiuni pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar nr.201.
În cauză, din analiza înscrisurilor depuse în probațiune de reclamantă, s-a constatat faptul că pârâtului i se impută încălcarea atribuțiilor stabilite prin fișa postului prinneîntocmirea unui raport de eveniment și a foii de parcurs la constatarea diferenței dintre cantitatea de motorină afișată de și cea înscrisă în carnetul de bord.
Tribunalul a constatat în mod corect că faptele reținute de către reclamantă în sarcina pârâtului și care se presupun a fi generatoare de prejudiciu - neîntocmirea raportului de eveniment și a foii de parcurs la constatarea diferenței dintre cantitatea de motorină afișată de și cea înscrisă în carnetul de bord - nu se regăsesc printre atribuțiile stabilite prin fișa postului de revizor de locomotivă și de care pârâtul a luat cunoștință la data de 12.11.2007.
Afirmațiile recurentei-reclamante din cuprinsul cererii de recurs, în sensul că în fișa postului de revizor de locomotiva art.11 aliniatul 1 se prevede ca acesta "executa și alte sarcini ce deriva din activitatea de elaborare, implementare, menținere și îmbunătățire continua a sistemului de management al calității", ori întocmirea foii de parcurs este una dintre acele sarcini ce derivă din activitatea pe care paratul o desfășoară la locul de muncă, nu pot fi reținute de C, deoarece este necesar ca în cuprinsul fișei postului să se menționeze în mod expres atribuțiile de serviciu ale angajatului și nu în mod generic.
Astfel, o interpretare generică nu este satisfăcătoare, deoarece pe de o parte angajatul nu cunoaște exact sarcinile de serviciu, iar pe de altă parte nu se poate angaja răspunderea acestuia pentru neîndeplinirea îndatoririlor sale.
Ca o confirmare a faptului că recurenta-reclamantă nu menționase în fișa postului atribuțiile, pentru nerespectarea cărora l-a sancționat pe intimatul-pârât, este adoptarea de către recurenta-reclamantă unui Ordin de Serviciu prin care, începând cu data de 13.05.2008, revizorul de locomotiva are prevăzut în mod expres ca sarcină de serviciu întocmirea foii de parcurs. Acest ordin a fost adoptat după sancționarea intimatului-pârât la o diferență de aproximativ 5 luni.
Curtea nu va reține nici susținerea recurentei-reclamante în sensul că paratul avea ca sarcină de serviciu verificarea stării sigiliilor și funcționarea instalației și obligația de a conduce locomotiva economic,deoarece în fișa postului pentru funcția de revizor de locomotiva la art.6 liniuța 4 se specifica că "la intrarea/ieșirea locomotivelor în/din secție se verifica starea sigiliilor la gurile de alimentare cu motorina precum și la celelalte dispozitive care necesitau sigilare, sesizând prin raport de eveniment toate abaterile", deoarece din analiza actelor de la dosar se constată că a fost sancționat pentru nerespectarea atribuțiilor prevăzute în art. 6 liniuțele 5, 10, 19, 20, 21 din fișa postului, cât și a dispozițiilor din Instrucțiunile pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar nr. 201, șinu pentru nerespectarea atribuțiilor prevăzute de art.6 liniuța 4 din fișa postului.
Pentru considerentele menționate, Curtea, în temeiul art.312 din Codul d e Procedură Civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de către recurenta-reclamantă Societatea Națională de Transport Călători SA - Regionala de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA, împotriva sentinței civile nr.6741 din data de 29.10.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.14804/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimatul-pârât .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-reclamantă Societatea Națională de Transport Călători SA - Regionala de Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" SA, împotriva sentinței civile nr.6741 din data de 29.10.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.14804/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimatul-pârât .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored: NV/2 EX./24.02.2010
Jud. fond:;
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Petre Magdalena, Zeca Dorina
