Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 8075/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8075
Ședința din Camera de Consiliu de la 15 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Ioana
Grefier
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 01 2008 privind judecarea contestației formulată de în contradictoriu cu intimata SC "" SA C, ca urmare a deciziei de casare nr. 2749 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul - având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 01 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra contestației de față;
Prin decizia nr. 279 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de intimata SC. SA. C împotriva sentinței civile nr. 15244 din 29 august 2000 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 1556/1999 în contradictoriu cu contestatoarea.
S-a casat sentința și s-a reținut cauza spre rejudecare, fixând termen de fond la 03.12.2007.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut, că recursul este fondat, astfel, încât în raport de art.304 raportat la 312 pct.3 și 4 C-pr-civ, urmează a-l admite, va casa hotărârea primei instanțe și va reține cauza spre rejudecare, stabilind termen la 03.12.2007.
Sunt întemeiate criticile recurentului privind greșita interpretare a probatoriilor administrate în cauză, atâta timp cât actele prezentului dosar, precum și probele extrajudiciare prezentate a reieșit că intimatul a emis contestatorului o serie de decizii de imputație pe parcursul anilor 1999, 2000, 2001, raportul de muncă încetând la 01.07.1999, decizie de imputație ce au la bază prejudiciul pretins a fi adus de către contestator până la data încetării raportului de muncă, motivându-se modul defectuos în care contestatorul a gestionat bunurile intimatului.
Același prejudiciu însă stă la baza emiterii și altor decizii de imputație, de această dată, altor angajați ai intimatului, și, cărora li se impută fapte de aceeași natură, sume de bani rezultate din acestea precum și vinovății specifice.
Ori, fără a elucida realitatea prejudiciului produs de către contestator, a faptei obiective imputate acestuia, a vinovăției și a legăturii de cauzalitate dintre fapte și prejudiciu, în condițiile în care, așa cum am arătat, contestatorului și altor angajați li se emit și alte decizii de imputație pentru fapte în legătură cauzală cu cele ce formează obiectul cauzei de față, alăturat, fără cercetarea împrejurării dacă între fapta, imputată prin decizia 25 din 01.07.1999 și faptele imputate anterior și ulterior prin deciziile emise, atât contestatorului cât și celorlalți doi angajați există identitate, prima instanță a pronunțat o hotărâre netemeinică, aceasta echivalând cu o nesoluționare asupra fondului, ceea ce face necesară administrarea de noi probatorii.
Probatoriile ce se impun a fi administrate în cauză, alături de actele depuse necesită efectuarea unei expertize contabile care urmează a avea în vedere întreaga activitate desfășurată de către contestator și care a format obiectul multiplelor decizii de imputație inclusiv cea din dosarul de față, precum și deciziilor de imputație emise celorlalți doi salariați, dar care, toate, pornesc de la același fapt, modul în care s-a asigurat gestiunea la serviciul aprovizionare din cadrul intimatului.
Numai prin lămurirea tuturor condițiilor de antrenare a răspunderii patrimoniale a contestatorului, urmează a se hotărî asupra legalității și temeiniciei deciziei de imputație, asupra activității desfășurate de către contestator și modul în care aceasta a prejudiciat unitatea.
În rejudecare, a fost administrată proba cu expertiză specialitatea contabilitate, raportul de expertiză efectuat în cauză de expert și vizat de expertul asistent fiind depus la dosarul cauzei la data de 30.06.2008.
Părțile nu au formulat obiecțiuni la concluziile raportului de expertiză.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În drept, dispozițiile legale aplicabile sunt cele ale art. 102-107 din Legea nr. 10/1972, Codul muncii în vigoare la data emiterii deciziei de imputare nr. 25/01.07.1999, decizie supusă analizei în cauza de față.
Răspunderea materială constă în obligația oricărui salariat de a repara, în limitele prevăzute de lege, prejudiciul pe care l-a cauzat angajatorului din vina sa și în legătură cu munca sa.
Potrivit art. 102 alin. (1) din Legea nr. nr. 10/1972, persoanele încadrate în muncă răspund pentru pagubele aduse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Prin urmare, pentru angajarea răspunderii materiale a salariatului, este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat la unitatea păgubită a celui care a produs paguba, fapta ilicită și personală a celui încadrat, săvârșită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauza patrimoniului unității angajatoare, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția salariatului.
În speță, la momentul producerii prejudiciului, contestatoarea avea calitatea de salariat al SC SA, emitenta deciziei de imputare contestate în cauza de față.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în dosarul de față, rezultă că prejudiciul reținut în decizia de imputare este cert. Expertul contabil a verificat rezultatele inventarierii și a concluzionat că stocurile faptice au fost corect determinate.
Astfel, în urma inventarierii încheiate cu procesul-verbal nr. 2820/11.05.1999, s-a constatat un prejudiciu în valoare de 67 053 537 ROL, pentru care comisia de inventariere a decis emiterea mai multor decizii de imputare. Prejudiciul stabilit prin procesul-verbal al comisiei de inventariere a fost confirmat prin nota de constatare nr. 1000/854/22.06.1999 întocmită de organul Pitești.
Prin decizia nr. 25/01.07.1999, contestatoarei i-a fost imputată suma de 13 653 301 ROL, reprezentând contravaloarea a Jd in cantitatea de 6183 kg de măcinătură.
producerii prejudiciului a constat în aprovizionări fictive de repere efectuate de, soțul contestatoarei și modul eronat de gestionare a reperelor de către contestatoare.
În concret, la 28 și 29 decembrie 1998, sing. a întocmit documente scriptice de aprovizionare a 6500 kg de deșeuri de navetă, conform nr. 308/28.12.1998 și nr. 310/29.12.1998. aceste note de intrare-recepție au fost semnate de contestatoarea și introduse în contabilitatea societății.
au fost însă fictive, astfel cum rezultă din expertiza judiciare efectuată în cauza de față, cât și din expertizele judiciare efectuate în cadrul urmăririi penale.
Astfel, prin rezoluția din 27.05.2005 întocmită de parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în dosarul nr. 237/P/2003, s-a reținut că în transporturile invocate de învinuiți, în număr de 5, nu se putea transporta cantitatea înscrisă în documentele completate scriptic.
au fost recepționate scriptic de către contestatoarea, fără cântărire. acestor deșeuri s-a realizat de către contestatoare până la data de 05.01.1999, dată la care a revenit din concediu gestionara și s-a realizat o nouă predare scriptică, fără cântărire.
de navete au rămas în gestiunea șefei de secție până la justificarea acestora în produsul finit.
Prin implicarea în procesul de primire, depozitare și prelucrare, contestatoarea a gestionat în fapt cantitatea de 6500 kg de deșeuri.
Procedând astfel, contestatoarea a încălcat sarcinile prevăzute în fișa postului privind asigurarea respectării prevederilor legale privind integritatea patrimoniului.
De altfel, în ceea ce privește existența prejudiciului, săvârșirea faptelor și vinovăția contestatoarei, aceste elemente au fost reținute definitiv și prin rezoluția din 27.05.2005 întocmită de parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în dosarul nr. 237/P/2003, rezoluție supusă cenzurii instanțelor judecătorești și menținută prin decizia penală nr. 923/6.10.2006 a Tribunalului Dolj (decizie definitivă).
Susținerile contestatoarei în sensul inexistenței prejudiciului în gestiunea "mase plastice" este neconcludentă, față de constatarea certă a faptului că aceasta a asigurat gestionarea faptică a deșeurilor și având în vedere modul de implicare a acesteia în procesul de gestiune a produselor.
Pentru considerentele expuse anterior,constatând că la momentul emiterii deciziei erau îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 102 alin. 1 din Codul muncii vechi pentru angajarea răspunderii materiale, instanța de rejudecare constată că decizia de imputare nr. 25/01.07.1999 este temeinică și legală, contestația formulată împotriva acesteia fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata SC "" SA C împotriva deciziei de imputare nr. 25 din 01.07.1999, ca urmare a deciziei de casare nr. 2749 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul -.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
16.10.2008
Red. jud. Grefier,
2 ex. /22.09.2008.
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Manuela Preda Popescu, Ioana
