Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 9152/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 9152
Ședința publică de la 22 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamanta Poliția Comunitară C, împotriva sentinței civile nr.4359/25.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect, acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură apărătorul intimatului pârât a depus o cerere prin care solicită un nou termen de judecată pentru a formula apărarea, motivând că a fost angajat în ziua de 22.10.2008.
Instanța respinge cererea de acordarea a unui nou termen de judecată, având în vedere că deși apărătorul intimatului pârât invocă faptul că a fost angajat în ziua judecării cauzei atașând și împuternicirea avocațială, nu face dovada că angajarea s-a făcut în ziua judecării cauzei, 22.10.2008.
Instanța apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința 2200 din data de 11.12.2006, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- a respins acțiunea formulată de reclamanta Poliția Comunitară C în contradictoriu cu pârâtul.
A fost obligată reclamanta să achite pârâtului suma de 750 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul apreciind hotărârea instanței de fond ca neîntemeiată și nelegală, fundamentată pe o eronată calificare a regimului juridic ce se aplică cauzei și implicit asupra stării de fapt reținute.
Curtea de APEL CRAIOVA, prin Decizia nr. 1347 din 28 mai 2007, admis recursul formulat de reclamant, casând sentința și trimițând-o spre rejudecare Tribunalului Dolj, reținând că:
Potrivit art.2 alin.1 din Legea nr. 26/1993 " Gardienilor Publici sunt instituții publice de interes județean și al Municipiului B, prestatoare de servicii, cu personalitate juridică".
Prin Legea nr. 500/2002 s-a definit la art.2 pct.39, noțiunea de instituție publică, fostul corp al Gardienilor Publici încadrându-se în această numerotare, astfel că dispozițiile art. 1 alin. 4 din OG80/2001 sunt obligatorii de către fostul Corp al Gardienilor Publici.
Din probe reiese că intimata - pârâtă acordă viza alternativ cu directorul economic și care reprezintă viza de certificare în privința realității, regularității și legalității.
Reținerea instanței de fond că nu se aplică dispozițiile OG80/2001 este nelegală, echivalând, în aceste condiții cu o greșită apreciere a legislației incidente în cauză.
Prin actul de control s-a stabilit că nu s-au stabilit documentele de intrare în gestiunea unității și nici cu privire la destinația acestora, că, cheltuielile sunt nelegale deoarece nu privesc activități de natura celor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, și nereale, lipsind documentele de intrare și utilizare pentru produsele achiziționate.
Aceste chestiuni trebuie verificate de instanța de fond, care va analiza fondul cauzei și totodată va administra probe cu privire la bunurile pretinse a fi achiziționate pentru protocol în sensul de a se solicita intimatei ( avându-se în vedere și funcția îndeplinită )un program de desfășurare a activităților pretinse în care s-ar fi folosit bunurile despre a căror valoare figurează în actele existente. Aceste chestiuni trebuie verificate de instanța de fond, care va analiza fondul cauzei și totodată va administra probe cu privire la bunurile pretinse a fi achiziționate pentru protocol în sensul de a se solicita intimatei ( avându-se în vedere și funcția îndeplinită )un program de desfășurare a activităților pretinse în care s-ar fi folosit bunurile despre a căror valoare figurează în actele existente.
Urmare a casării, pe rolul Tribunalului Dolj, a fost înregistrat dosarul cu numărul -.
Prin sentința nr.4359/25.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamanta POLIȚIA COMUNITARĂ, împotriva pârâtului;
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Pârâtul a deținut funcția de șef Corp la Corpul Gardienilor Publici, de la data de 05.04.1994 până la data de 07.03.2005, când a fost eliberat din această funcție.
Corpul Gardienilor Publici s-a reorganizat ca serviciu public cu personalitate juridică in subordinea Primarului Municipiului C, prin HCL nr.1/17.01.2005, sub denumirea de Poliția Comunitară
Potrivit art. 59 din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpului Gardienilor Publici aprobat prin nr.HG 518/1993( în prezent abrogat), această instituție a funcționat ca unitate prestatoare de servicii, pe principiul autofinanțării. Cheltuielile privind salarizarea, echiparea, dotarea materială, asigurările sociale și altele asemenea se realizau din încasările efectuate de la beneficiarii serviciilor, aspect constatat și prin Sentința nr. 52/16.06.1997 a Curții de Conturi - Colegiul Jurisdicțional
În luna decembrie a anului 2005, Curtea de Conturi a efectuat un control asupra modului de respectare a prevederilor legale privind administrarea și utilizarea fondurilor publice, precum și calitatea gestiunii economico-financiare pe anii 2003-2004 de către Corpul Gardienilor Publici. Urmare a verificărilor efectuate, s-a constatat că din documentele întocmite pentru cheltuielile de protocol nu rezultă scopul achiziționării produselor, numărul și calitatea participanților la mesele oficiale etc. pentru a se putea verifica legalitatea acestora și încadrarea în limitele maxime valorice prevăzute de anexa 2 la Ordonanța Guvernului nr. 80/2001. Referatele de justificare cuprind doar mențiuni privind numărul facturilor sau bonurilor fiscale de cumpărare și valoarea acestora.
De asemenea, pentru nici unul din produsele achiziționate nu s-au întocmit documente de intrare în gestiunea unității și nici cu privire la destinația acestora, încălcându-se astfel dispozițiile art. 12 din Legea contabilității nr. 82/1999.
S-a mai constatat că toate aceste cheltuieli nu au fost aprobate de ordonatorul principal de credite, respectiv de Consiliul Județean D, în subordinea căreia se afla Corpul Gardienilor Publici.
S-a concluzionat că răspunzători de încălcarea dispozițiilor legale referitoare la cheltuielile de protocol și, implicit de prejudiciul cauzat, se fac mai mulți salariați ai unității, între care și pârâtul, în calitate de șef al Corpului Gardienilor Publici, care a întocmit, avizat și aprobat documentele justificative și de plată a cheltuielilor de protocol. Prin actul de control s-a calculat prejudiciul considerat a fi cauzat de fiecare salariat, fiind calculat și prezentat în referatul nr. 358 din 02.02.2006 și din 15.02.2006, suma de 24005,08 lei considerându-se a fi prejudiciul produs de pârât în perioada 2003-2005, în această sumă fiind inclusă și dobânda de refinanțare practicată de
Cu toate acestea, anterior acestui control, pentru perioada 2003-2004 au mai fost efectuate verificări privind administrarea și utilizarea fondurilor publice, precum și calitatea gestiunii economico-financiare de către Direcția de Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi a Județului D, respectiv de către Serviciul de audit al Consiliului Județean D-nota de constatare. Conform notelor de constatare încheiate de aceste organe de control nu s-au evidențiat nereguli în gestiunea economico-financiară a unității
Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, instanța reține că pentru perioada analizată cheltuielile de protocol au fost prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli aferent și nu au depășit plafonul stabilit. Produsele achiziționate în acest scop au fost înregistrate direct pe cheltuieli de protocol, existând înregistrate în contabilitatea instituției reclamante bonuri fiscale, facturi, chitanțe etc. în baza cărora au fost întocmite referate justificative a plăților efectuate pentru achiziționarea acestor produse.
În speță, aplicabile sunt următoarele dispoziții legale:
În art. 1 alin 1 din Ordonanța Guvernului nr.80/2001 se stabilesc normativele de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare a activității acestora, iar la alin. 2 se prevede că normativele de cheltuieli privesc: aparatul propriu al consiliilor locale și județene; acțiunile de protocol; dotarea cu autoturisme și consumul de carburanți, precum și costurile pentru convorbiri telefonice.
Instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii pot stabili normative proprii de cheltuieli de natura celor care fac obiectul prezentei ordonanțe, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, așa cum prevede art. 1 alin. 4.
În anexa 2 la Ordonanța Guvernului nr.80/2001 sunt prevăzute limitele maxime în cadrul cărora se pot aproba și efectua cheltuieli pentru acțiuni de protocol de către ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și de către instituțiile publice din subordinea acestora și anume pentru: mese oficiale și cocteiluri, invitarea în țară a unor delegații pe cheltuiala părții române, cheltuieli zilnice de masă pentru delegații, invitați, alte cheltuieli, precum: cafea, apă minerală, sucuri sau alte tratații oferite în timpul tratativelor sau al ședințelor, cadouri, cheltuieli pentru însoțitori.
Potrivit art. 12 din Legea nr. 82/1991, legea contabilității, eținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar și alte drepturi și obligații, precum și efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
Conform art. 1 din Regulamentul de organizare și funcționare a Corpul Gardienilor Publici aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 518/1993 cheltuielile de funcționare și de investiții ale acestor instituții se asigură integral din veniturile realizate din prestarea serviciilor, iar art. 59 prevede că acesta funcționează ca unitate prestatoare de servicii, pe principiul autofinanțării. Cheltuielile privind salarizarea, echiparea, dotarea materială, asigurările sociale și altele asemenea se realizează din încasările efectuate de la beneficiarii serviciilor.
rdonanța de urgență nr. 45/2003, stabilește principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale, în art. 17 fiind stabilite categoriile de ordonatori de credite.
Față de situația de fapt și de drept reținută, instanța constată neîntemeiată acțiunea, pentru următoarele considerente:
Pentru antrenarea răspunderii patrimoniale în temeiul art. 270 Codul Muncii trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: calitatea de salariat, fapta ilicită și personală a salariatului în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului unității angajatoare, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului.
În acest sens, fapta reținută de către reclamantă în sarcina pârâtului, în sensul că acesta, în calitate de ordonator de credite, a încălcat dispozițiile art. 12 din Legea nr. 82/1991, semnând documentele de plată aferente cheltuielilor de protocol, nu este dovedită. Expertul contabil, în urma examinării documentelor puse la dispoziție de reclamantă, nu a constatat valori sau operațiuni economice înregistrate în contabilitate fără documente justificative, acestea fiind semnate de toate persoanele autorizate de lege.
Mai mult, pentru aceeași perioadă, anii 2003-2004, au mai fost efectuate verificări privind administrarea și utilizarea fondurilor publice, precum și calitatea gestiunii economico-financiare de către Direcția de Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi a Județului D, respectiv de către Serviciul de Audit al Consiliului Județean D-nota de constatare.Conform notelor de constatare încheiate de aceste organe de control nu s-au evidențiat nereguli în gestiunea economico-financiară a unității.
În raport de probele administrate în cauză, instanța a constatat că pârâta nu se face răspunzătoare de încălcarea atribuțiilor de serviciu, respectiv de producerea unui prejudiciu angajatorului, pentru a atrage răspunderea patrimonială în temeiul art. 270 Codul Muncii.
De asemenea, reclamanta nu a dovedit caracterul real si cert al prejudiciului, respectiv diminuarea efectivă a patrimoniului societății cu suma solicitată pârâtei prin prezenta acțiune.
Dovada certitudinii prejudiciului cade in sarcina angajatorului, iar imposibilitatea dovedirii lui, conduce la exonerarea de răspundere a celui in cauză.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, criticile fiind, în esență, următoarele:
Acțiunea a fost respinsă de prima instanță pentru lipsa devezilor privind existența faptei și notele de constatare încheiate de alte organe de control, potrivit cu care nu au fost evidențiate nereguli.
Arată însă că, prin raportul de expertiză s-a stabilit că intimatul-pârât a semnat documente prin care au fost ordonanțate la plată cheltuieli decontate pe protocol, încălcând legislația în vigoare.
Arată că și organul de control din cadrul Camerei Județene de Conturi Dar eținut că pârâtul în mod nelegal a aprobat documente justificative și de plată a produselor decontate ca și cheltuieli de protocol.
Recurenta arată că instanța de fond a ignorat dispozițiile OG nr. 80/2001 și dovezile existente la dosarul cauzei, iar controalele efectuate sunt irelevante întrucât nu au avut ca obiectiv verificarea documentelor care au stat la baza înregistrărilor în evidențele fiscale.
Intimatul nu a formulat întîmpinare, iar la dosar, în recurs, nu s-au mai depus acte.
Analizând legalitatea sentinței recurate în raport de criticile formulate, văzând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor art 3041și art. 304 pct. 8, 9. pr. civilă, se apreciază că recursul este nefundat, din următoarele considerente:
Instanța de fond a analizat incidența dispozițiilor art. 1 alin1, 2 și 4 din OG nr 80/2001, precum și anexa 2 la actul normativ menționat, însă a avut în vedere și prevederile art. 12 din - potrivit cu care, sunt interzise deținerea cu orice titlu de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar și alte drepturi sau obligații sau efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, constatând că au fost înregistrate în contabilitate toate operațiunile, inclusiv cheltuielile de protocol, în baza unor documente justificative.
La soluționarea fondului s-au avut în vedere și disp. HG nr 518/1993, respectiv Regulamentul de Organizare și Funcționare a Corpului Gardienilor Publici, precum și OUG nr 45/2003 care stabilește principiile, cadrul general, procedurile de formare, administrare, angajare și utilizare de fonduri publice, reținând că toate cheltuielile de funcționare și investiții ale acestei instituții se asigură din veniturile realizate din prestarea serviciilor, pe principiul autofinanțării.
Prin urmare, nu poate fi primită susținerea că instanța de fond nu a analizat dispozițiile legale incidente, cu referire la OG nr 80/2001.
Cât privește susținerea că expertul a stabilit prin lucrarea depusă la dosar că intimatul a încălcat legislația în materie, semnând documente prin care au fost ordonate la plată cheltuieli decontate pe protocol, aceasta este neîntemeiată întrucât expertul nu poate face aprecieri pe probleme de drept asupara cărora numai instanța de judecată se poate pronunța și totodată competența instanței specializate căreia i s-a adresat recurenta-reclamantă este de a analiza dacă există elementele specifice antrenării răspunderii patrimoniale, conform art. 270 din muncii, iar nu alt gen de răspundere.
Astfel, instanța a analizat dacă există o faptă ilicită, cauzatoare de prejudicii, care să fie săvârșită de pârât, dacă există prejudiciu și legătura dintre fapta pârâtului și prejudiciu, constatând că nu există o faptă ilicită din partea pârâtului, potrivit raportului de expertiză toate operațiunile efectuate au fost înregistrate în contabilitate pe baza unor documente justificative, documente semnate de toate persoanele autorizate de lege.
În mod corect, instanța a reținut și împrejurarea că în perioada 2003-2004 au fost efectuate mai multe verificări privind administrarea și utilizarea fondurilor precum și privind calitatea gestiunii economico-financiare, de către Serviciul de Audit al Consiliului Județean D, de către Direcția de Control Financiar a Camerei de Conturi a Județului D, în urma acestor verificări nefiind semnalate abateri sau nereguli în gestiunea economico-financiară a instituției.
De asemenea, instanța de fond a reținut în mod corect că reclamanta nu a făcut dovada unui prejudiciu cert, sarcina probei incumbând acesteia, în calitate de angajator.
În considerarea celor expuse, în raport de dispozițiile art. 312 alin. 1. pr. civilă, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta Poliția Comunitară C, împotriva sentinței civile nr. 4359/25.06.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect, acțiune în răspundere patrimonială.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.Fl./06. 11.2008
Tehn./Ex.2
/ și
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Marian Lungu, Corneliu Maria
