Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 9460/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9460
Ședința din Camera de Consiliu de la 30 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier - -
*************
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 28 octombrie 2008, privind recursul declarat de reclamanta - TRANSPORT SA, împotriva sentinței civile nr.2810/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat pârât, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială
Procedura de citare este legal îndeplinită fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 octombrie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie și când având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului, instanța în conformitate cu prevederile art 260 pr.civ a amânat pronunțarea la data de 30 octombrie 2008.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 2810 de la 17 aprilie 2008 admis în parte cererea formulată de reclamanta - TRANSPORT SRL, în contradictoriu cu pârâtul.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei echivalentul în lei a 300 Euro reprezentând avansul încasat necuvenit și suma de 6085 lei reprezentând contravaloare motorină consum nejustificat.
A respins capetele de cerere privind obligarea pârâtului la plata contravalorii cursurilor de perfecționare. A obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 150 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că pârâtul a fost angajatul societății reclamante cu contract individual de muncă nr. 27377/20.09.2006 în funcția de conducător auto transport intern de la data de 07.09.2006 până la 11.10.2006, când prin decizia nr. 53416/10.11.2006 angajatorul a dispus încetarea contractului individual de muncă, în temeiul art. 61 lit. a din Codul muncii pentru faptul că nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu, că a părăsit autovehiculul pe care îl conducea într-o Stație la O și a refuzat să se mai prezinte la lucru.
La 05.10.2006, pârâtul a luat în primire autotractorul cu nr. B-55- pentru a efectua o cursă pe ruta C - Rm. (de unde încărca marfă) - O- Polonia.
La plecarea în cursă a primit suma de 300 Euro avans pentru efectuarea cursei de transport în străinătate, sumă pe care trebuia să o justifice la întoarcerea din cursă, în conformitate cu prevederile din Regulamentul de Ordine Interioară din cadrul - SRL.
Astfel, potrivit regulamentului, "fiecare șofer este obligat să întocmească decontul de cheltuieli corect, foaia de parcurs, să pună diagrame pe extern și pe țară, să menționeze în decont în cazul în care schimbă autorizații sau primește sau dă bani altui șofer", iar deconturile trebuie să conțină foi de parcurs întocmite corect, diagramele și -urile, confirmate, precum și orice alt documente ce a însoțit cursa.
Dovada încasării de pârât a avansului de 300 Euro rezultă din dispoziția de plată nr. 4478/05.10.2006, semnată de pârât, iar faptul că nu a justificat ulterior acest avans, rezultă din decontul nr. 4987/12.10.2006 și din concluziile raportului de expertiză.
Având în vedere că pârâtul a încasat suma de 300 Euro, avans pentru efectuarea cursei de transport în străinătate și că nu a efectuat această cursă până la capăt, iar ulterior nu a justificat cu documente folosirea banilor, instanța a apreciat că pârâtul a încasat avansul necuvenit și trebuie să îl restituie motiv pentru care a admis acest capăt de cerere și a obligat pârâtul la plata echivalentului în lei a sumei de 300 Euro către reclamant.
Cu privire la suma de 576 lei, reprezentând contravaloarea unor piese lipsă (cric, chei, roți, chei rabatat cabina, trusă medicală, trusă chei, triunghi reflectorizant, levier pentru cric) instanța a reținut următoarele:
La 10.10.2006, pârâtul a părăsit autovehiculul pe care îl conducea într-o Stație din O, comunicând reclamantei acest lucru. Cursa a fost continuată de către un alt șofer. Acesta s-a prezentat singur la autovehicul fără să fie însoțit de un alt reprezentant al reclamantei și a preluat autovehiculul fără să întocmească proces-verbal, în prezența pârâtului sau a unei persoane neutre, în care să constate lipsa vreunui bun. La întoarcerea din cursă, a dus autovehiculul la garaj, iar responsabilul de garaj a constatat lipsa pieselor și a făcut mențiuni în fișa de inventar a mașinii, cu data de 25.10.2006.
Instanța a constatat că, aceste mențiuni sunt contradictorii, că s-a consemnat mai întâi predarea autovehiculul fără modificări după care, s-a adăugat mențiunea cu piesele lipsă. Având în vedere contradicțiile dintre aceste mențiuni, data efectuării mențiunilor 25.10.2006, după două săptămâni de la părăsirea autovehiculului de către pârât, precum și faptul că nu s-a încheiat proces-verbal de preluare a mașinii de către șoferul care l-a înlocuit pe pârât, în care să se fi constatat lipsa bunurilor imediat după plecarea pârâtului, instanța a aprecia că nu se poate reține în sarcina pârâtului vreo culpă cu privire la lipsa acestor bunuri.
Ca urmare, nu se poate reține în sarcina pârâtului producerea unui prejudiciu societății reclamante constând în contravaloarea pieselor lipsă cric, chei, roți, chei rabatat cabina, trusă medicală, trusă chei, triunghi reflectorizant, levier pentru cric în valoare de 576 lei, instanța a respins acest capăt de cerere.
Cu privire la contravaloarea cursurilor de perfecționare în sumă de 1.673,37 lei, instanța a reținut următoarele:
Potrivit contractului de formare profesionale nr. 2/15.07.2006, pârâtul a beneficiat de un curs de formare profesională pentru ocuparea funcției de șofer autocamion/mașină de mare tonaj, în perioada 15.07.2006 - 15.08.2006, constând în cursuri de pregătire teoretică și practică pentru conducerea autovehiculelor.
În contract s-a prevăzut obligația cursantului (în cazul de față pârâtul care a semnat contractul ca și cursant) de a plăti valoarea cursurilor.
S-a mai prevăzut că, în cazul în care cursantul nu poate plăti valoarea cursului, acesta poate solicita angajatorului plata valorii cursurilor, situație în care cursantul avea obligația să încheie contract individual de muncă cu angajatorul - SRL, să nu înceteze activitatea din inițiativa sa timp de 3 ani și să restituie angajatorului valoare cursurilor plătite în termen de 1 an și 6 luni.
În situația respectării acestor obligații, cursantul rambursa doar 50% din valoarea totală a cursurilor.
În situația încetării contractului de muncă înaintea expirării termenului de 3 ani, din inițiativa sa, sau din motive disciplinare ori, datorită necorespunderii profesionale, cursantul avea obligația să plătească angajatorului valoarea întreagă a cursurilor, obligația sa de plată fiind scadentă la data încetării contractului de muncă.
Pârâtul a solicitat angajatorului plata contravalorii cursurilor (fila 16) obligându-se să respecte condițiile prevăzute la pct. 5 lit. b din contractul de formare profesionale nr. 2/15.07.2006. A beneficiat de plata contravalorii cursurilor dar nu a respectat condițiile impuse, contractul său de muncă încetând la 11.10.2006, înainte de expirarea termenului de 3 ani din motive disciplinare, în temeiul art. 61 lit.a din Codul muncii.
Instanța a apreciat că totuși nu poate fi obligat pârâtul la plata contravalorii cursurilor de formare profesională în cuantumul solicitat de reclamantă deoarece nu există documente privind efectuarea efectivă a cursurilor teoretice și practice, cu atât mai mult cu cât adeverința de absolvire este eliberată chiar în ziua încheierii contractului- 15.07.2006, deși în contract se prevăzuse că durata cursurilor este de o lună de la 15.07.2006 - 15.08.2006.
De asemenea, nu există dovada numărului de cursuri teoretice și practice efectuate și nici dovada contravalorii acestora, situație în care nu se poate stabili valoarea certă a sumei pe care pârâtul ar trebui să o restituie și nici valoarea concretă a prejudiciului produs. Reclamanta nu a făcut dovada modului de calcul a sumei de 1.673,37 lei. Ca urmare, instanța a respins acest capăt de cerere, ca neîntemeiat.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 6.439 lei contravaloarea motorinei consumate nejustificat ( 259 litri în valoare de 899 lei la 29.09.2006 și 1.551,90 litri în valoare de 5.540 lei la 11.10.2006) instanța a reținut următoarele:
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de expert, pârâtul se face vinovat producerea unui prejudiciu constatând în lipsa unei cantități de motorină de 1.740,9 litrii (consumată nejustificat) în valoare de 6.085 lei.
Astfel, la cursa nr. 4473/30.09.2006, pârâtul nu a justificat un consum de 259 litri de 899 lei, iar la cursa nr. 5906/01.1.2006 nu a justificat un consum de 1.481,9 litri.
În acest fel pârâtul a încălcat prevederile regulamentului de ordine interioară din cadrul - SRL și obligațiile din fișa postului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că recurenta nu a făcut proba efectuării cursurilor teoretice și practice de către pârâtul.Astfel instanța nu a avut în vedere actele aflate la dosar și anume foile de parcurs și diagramele tohograf completate și semnate de către pârât pe perioada 15.07.2006-15.08.2006 în care acesta a fost instruit cu privire la timpii de odihnă și de conducere, documentele folosite în transportul internațional și intern, procedura de lucru în vamă și la comisionarii vamali, precum și situațiile care pot să apară pe parte mecanică.
De asemenea instanța de fond a fost în eroare atunci când a considerat că adeverința emisă pe numele pârâtului nu reprezintă anexa nr.3 la contractul de formare profesională, aceasta nepurtând număr și dată deosebite de contract. Mai mult, a arătat recurenta, prin proba cu martorii audiați în cauză s-a arătat specificul cursului.
Un alt motiv de critică a privit greșita respingere a cererii privind suma de 576 lei reprezentând contravaloarea pieselor lipsă la inventar, deoarece pârâtul a părăsit camionul în municipiul O, iar cursa fiind continuată de către un alt angajat era normal să nu poată fi încheiat un proces-verbal de inventariere decât la întoarcerea acestuia din cursă.
Analizând recursul formulat se constată că este fondat numai în ceea ce privește cheltuielile de școlarizare.
Astfel, în mod greșit instanța de fond a apreciat că pârâtul nu poate fi obligat la plata valorii cursurilor de formare profesională, deoarece nu ar exista documente privind efectuarea efectivă a cursurilor teoretice și practice și nici dovada valorii acestora.
La dosarul instanței de fond se găsesc copii ale foilor de parcurs ale camionului cu care s-au efectuat cursurile de perfecționare și care sunt semnate de către pârât. De asemenea, expertul reține în concluziile sale că din verificările efectuate de către acesta reiese că au fost efectuate cursurile de perfecționare despre care face vorbire reclamanta.
Mai mult decât atât la pagina 17 din dosarul instanței de fond se găsește un proces-verbal de instruire profesională din 15.07.2006 prin care pârâtul confirmă efectuarea unui număr de 10 cursuri de pregătire teoretică și a unui număr de 11 ore de pregătire practică în cadrul contractului de formare profesională nr.2 din 15.07.2006.Reiese deci că la dosarul instanței de fond erau suficiente dovezi din care reieșea că au fost efectuate cursurile respective, astfel că sentința din acest punct de vedere este nelegală și netemeinică, motiv pentru care în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă raportat la art. 312 Cod pr.civilă va fi admis recursul și va fii modificată sentința în sensul că va fi admisă și cererea cu privire la cheltuielile de școlarizare și va fi obligat pârâtul la plata sumei de 1.673,37 lei către reclamantă. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta - TRANSPORT SA, împotriva sentinței civile nr.2810/17.04.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât.
Modifică sentința în sensul că admite și capătul de cerere cu privire la cheltuielile de școlarizare și obligă pârâtul la plata sumei de 1.673,37 lei către reclamantă.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
06.11.2008
Red.jud.-
4 ex/AS
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan, Marin Panduru
