Anulare act. Decizia 1089/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (1012/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1089.
Ședința publică de la 24 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Vlad
JUDECĂTOR 2: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurenta reclamantă, împotriva deciziei civile nr.1512 A din 26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
are ca obiect - anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta reclamantă personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.-, emisă de Baroul București -Cabinet Individual, avocat, pentru intimatul-pârât, în baza împuternicirii avocațiale nr.-, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, lipsind intimatul pârât.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul recurentei reclamante depune la dosar copia acțiunii, având ca obiect nulitatea absolută a contractului de împrumut cu garanție imobiliară, pe care a promovat-o pe rolul Judecătoriei sectorului 4
Părțile declară că nu mai au alte cereri de solicitat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Reprezentantul recurentei reclamante solicită admiterea recursului, casarea în tot a deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
Arată că, între cele două acțiuni nu există identitate de cauză, având în vedere că prezenta acțiune este fundamentată pe nulitatea absolută a contractului de împrumut cu garanție imobiliară pentru lipsa consimțământului datorită erorii obstacol, în timp ce prima acțiune este întemeiată pe lipsa de discernământ.
Reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea recursului conform motivelor arătate în concluziile scrise depuse la dosar și menținerea ca temeinică și legală a deciziei atacate.
Arată că, recurenta a invocat în ambele acțiuni nulitatea contractului de împrumut pentru lipsa consimțământului datorat lipsei de discernământ.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.177/14.01.2008, Judecătoria sectorului 4 Bar espins cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții și, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta a încheiat contractul de împrumut cu garanție ipotecară autentificat sub nr.1354/28.07.1999 la Biroul Notarului Public Rosana-, în temeiul căruia a împrumutat de la pârâți suma de 8.020 USD, având obligația de a restitui împrumutul la termenele și în sumele stabilite în cuprinsul contractului de împrumut. În cuprinsul acestuia s-a instituit o ipotecă convențională asupra imobilul situat în B,-, - etaj 5, apartamentul nr.144, sector 4, pentru garantarea împrumutului care a fost acordat.
S-a reținut că reclamanta nu a achitat împrumutul acordat, astfel încât pârâții și-au valorificat garanția instituită prin obținerea sentinței civile nr.270/2003 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 B, care a fost pusă în executare, așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 03.04.2004 încheiat de Biroul de Executori Judecătorești Asociații și.
Prin prezenta acțiune promovată, reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de împrumut cu garanție ipotecară autentificat sub nr.1354/28.07.1999 la Biroul Notarului Public Rosana- pe motivulerror in corpore și error in negotio.
În cauza de față, s-a susținut de către reclamantă că a dorit să încheie un contract de împrumut cu garanție ipotecară autentificat sub nr.1354/28.07.1999 la Biroul Notarului Public Rosana-, fără a se institui ipoteca convențională, deoarece intenția reală a acesteia a fost și a solicitat constatarea nulității absolute a contractului pentru eroare-obstacol și eroarea asupra identității fizice a obiectului.
Instanța a reținut că pentru valabilitatea unei convenții, este necesar ca, consimțământul să provină de la o persoană cu discernământ, consimțământul trebuie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice, consimțământul trebuie exteriorizat, consimțământul să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ, respectiv eroarea, violența, dolul sau leziunea.
Potrivit art. 953 cod civil "consimțământul nu este valabil, când este dat prin eroare, smuls prin violență, sau surprins prin dol",
Eroarea-obstacol invocată de către reclamantă intervine atunci când falsa reprezentare cade fie asupra naturii juridice a actului care se încheie, în sensul că. o parte crede că încheie un anumit act juridic, iar cealaltă parte crede că încheie un alt act juridic, fie când cade asupra identității fizice a obiectului.
Instanța, din probele administrate în cauză, a reținut că intenția reclamantei a fost de a obține anumite resurse financiare și că intenția sa a fost de contracta acest împrumut pentru a oferi banii în scopuri caritabile în favoarea bisericii, așa cum rezultă din depoziția martorului.
Astfel, reclamanta a încheiat contractul de împrumut în anul 1999, când aceasta era în deplinătatea facultăților sale mintale și își putea da seama de consecințele faptelor sale, așa cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiză medico-legală psihiatrică depus la dosarul cauzei, din care rezultă că diagnosticul de demență senilă s-a stabilit la aproximativ 2 ani de zile de la semnarea contractului și nu s-a putut stabili cu certitudine asupra existenței sau nonexistenței capacității de dispoziție la momentul semnării contractului de împrumut cu garanție ipotecară autentificat sub nr.1354/28.07.1999 la Biroul Notarului Public Rosana-. S-a reținut că reclamanta nu a probat prin nici un mijloc de probă că a avut capacitate de dispoziție la momentul semnării contractului de împrumut.
Menționarea ipotecii convenționale în cuprinsul contractului de împrumut nu schimbă natura juridică a acestuia, deoarece reprezintă o clauză prin care părțile s-au înțeles să garanteze restituirea împrumutului. Chiar dacă această clauză nu ar fi fost stipulată, pârâții aveau în mod efectiv posibilitatea de a vinde bunul reclamantei în vederea obținerii sumelor împrumutate, pe calea executării silite, în cazul în care reclamanta nu își îndeplinea obligația de restituire. În această situație finalitatea era aceeași, respectiv pierderea de către reclamantă a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în B,-,.02, etaj 5, apartamentul nr.144, sector 4, ca urmare a neexecutării obligațiilor contractuale asumate prin contractul de împrumut cu garanție ipotecară autentificat sub nr.1354/28.07.1999 la Biroul Notarului Public Rosana-.
Prin decizia civilă nr.1512/A/26.11.2008, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis excepția autorității de lucru judecat; a admis apelul declarat de apelanta reclamantă și a schimbat în tot sentința civilă apelată, în sensul că a respins acțiunea pentru autoritate de lucru judecat.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că potrivit art.1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți.
Examinând sentința civilă nr.14072/2001 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B în dosarul nr.13205/2000, rămasă definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr.573A/3.04.2002 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a civilă în dosar nr.1645/2002 și irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civil nr.1872/5.09.2002 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a III a Civilă, tribunalul a constatat că acțiunea ce a format obiectul dosarului sus arătat a fost promovată de apelanta-reclamantă în contradictoriu cu intimații-pârâți și, solicitând să se constate vicierea consimțământului prin eroarea obstacol.
Fiind în prezența triplei identități prevăzută de art.1201 Cod civil, respectiv identitatea de părți - în ambele procese apelanta-reclamantă și intimații-pârâți au participat în aceeași calitate, de obiect - nulitatea absolută a contractului de împrumut cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1354/28.07.1999 de Rosana și de cauză - vicierea consimțământului prin eroarea obstacol, falsa reprezentare a realității căzând asupra identității obiectului, tribunalul în baza art.1201 Cod civil a admis excepția autorității de lucru judecat.
Împotriva aceste decizii a declarat recurs reclamanta, arătând că hotărârea recurată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii - art.304 pct.9 Cod de procedură civilă.
Recurenta susține că între cele două cereri de chemare în judecată nu există identitate de cauză, având în vedere că prezenta acțiune este fundamentată pe nulitatea absolută a contractului de împrumut cu garanție imobiliară autentificat sub nr.1354/28.07.1999 de Rosana pentru lipsa consimțământului datorită erorii obstacol, în timp ce prima acțiune este întemeiată pe lipsă de discernământ, astfel cum rezultă cu certitudine din lecturarea sentinței civile nr.14072/13.12.2001 și a deciziei civile nr.573/A/3.04.2002.
În al doilea rând, cele două acțiuni se diferențiază și în raport cu obiectul lor, având în vedere cauzele nulităților, în prima acțiune lipsa de discernământ fiind cauză de nulitate relativă, pe când lipsa consimțământului la încheierea actului datorită erorii obstacol constituie o cauză de nulitate absolută.
Verificând tripla identitate cerută de dispozițiile art.1201 Cod civil, Curtea constată că există identitate doar de părți și obiect, dar nu și de cauză.
Astfel, prin acțiunea introdusă de reclamantă la data de 12.10.2000 împotriva pârâților din prezenta cauză se solicită constatarea nulității contractului de împrumut în litigiu, pentru viciu de consimțământ, susținându-se că "acest contract este lovit de nulitate absolută, întrucât la data încheierii, consimțământul exprimat este lipsit de discernământ, eu suferind de mai mult timp de afecțiuni psihice, conform actelor medicale pe care le voi depune".
Singura probă solicitată în această primă acțiune a fost expertiza medico-legală pentru a se dovedi vicierea consimțământului, nu și alte probe pentru a se dovedi alte cauze de nulitate tocmai pentru că vicierea consimțământului a fost singura cauză de nulitate invocată.
În prezenta acțiune, înregistrată la data de 4.01.2007 aceeași reclamantă împotriva acelorași pârâți solicită nulitatea aceluiași contract pentru două cauze de nulitate: vicierea consimțământului pentru lipsă de discernământ datorat stării de boală a reclamantei, respectiv "demență senilă marcată de deficit cognitiv sever, tulburări severe de memorie și atenție" și eroare obstacol, reclamanta arătând că a crezut că semnează un contract de împrumut ce urma să fie achitat din pensie și nu garantat cu ipotecă "am făcut acest împrumut pentru a-mi rezolva anumite probleme financiare, urmând să restitui suma împrumutată din pensia pe care o am".
Curtea constată că față de primul motiv de nulitate invocat în prezenta acțiune, respectiv vicierea consimțământului pentru lipsa discernământului, există autoritate de lucru judecat, față de sentința civilă nr.14072/2001 a Judecătoriei sectorului 1
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de nulitate - eroare obstacol - nu există autoritate de lucru judecat, întrucât, nefiind investită cu acest motiv de nulitate, instanța care a pronunțat sentința civilă nr.14072/2001 nu s-a pronunțat pe acesta.
Ca atare, reținând că prin prezenta acțiune se invocă o cauză diferită de cauza invocată în primul proces dintre părți, Curtea va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr.1512/A/26.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru rejudecare apelului declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței civile nr.177/14.01.2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
-
GREFIER
Red.
Tehnodact.
2 ex/22.07.2009
- Secția a III-a -
-
Jud.Sector 4 -
Președinte:Elena VladJudecători:Elena Vlad, Andreea Doris Tomescu, Ioana
