Anulare act. Decizia 11/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 11
Ședința publică de la 09 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 3: Mona Maria
Grefier -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile numărul 485 din data de 23.06.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin încheierea din camera de consiliu din data de 07.01.2009 s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, din oficiu, pune în discuția părților admisibilitatea căii de atac a recursului având în vedere obiectul investirii inițiale a instanței ce constă în anularea contractului numărul 7644/1991, a contractului numărul 10125/1991, autorizației de înstrăinare numărul 483/1991 și a testamentului autentificat sub numărul 11825/1992, obiect ce are caracter patrimonial.
Văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă a rămas în pronunțare asupra aspectului invocat.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Prin sentința civilă nr. 1784 din 12 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Iașis -a dispus admiterea excepției lipsei coparticipării procesuale pasive și a acțiunii formulate de reclamanta în contradictoriu cu pârâta -.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Părți contractante în contractul de vânzare-cumpărare nr. 7644/1991 sunt fosta regie Autonomă "Locuința" I și defuncta. în drepturi a fostei "Locuința" I, nu a fost chemată în judecată, deși hotărârea privind constatarea nulității absolute a contractului trebuie să fie pronunțată în contradictoriu cu toți titularii actului (atât vânzătorul cât și cumpărătorul), fiind contrar principiilor de drept să fie chemat în judecată doar unul dintre ei - în speță cumpărătorul.
În ceea ce o privește pe aceasta a decedat la data de 29.12.1993, iar din actele dosarului reiese că moștenitoare nu sunt numai și u - (în calitate de fiice) ci și numiții și (fila 79 - dosar apel). în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, prima instanță trebuia să pună în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a tuturor moștenitorilor defunctei pentru ca în contradictoriu cu aceștia să verifice toate cauzele de nulitate invocate în speță.
Aceeași este situația și în cazul contractului de vânzare-cumpărare nr. 10.125/16.07.1991, în cauză nefiind chemați în judecată toți moștenitorii defunctei și nici (soțul defunctei), apartamentul având calitatea e bun comun (achiziționat în timpul căsătoriei).
La primirea cauzei spre rejudecare, instanța de fond, din oficiu, a invocat excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, iar la termenul din 12.02.2008 a pus în discuția părților această excepție, față de care reclamanta, prin apărător, arată că dorește să se judece în contradictoriu cu pârâții:,.
Instanța, ia act de precizările făcute de reclamantă prin apărător, pentru lămurirea cadrului procesual, arătând pârâții cu care dorește să se judece, și anume, văzând și obiectul cererii de chemare în judecată și anume "anulare contract de vânzare-cumpărare" nr. 7622/1991 în care a fost parte și "Locuința", precum și "anularea autorizației de înstrăinare" emisă de Primăria Municipiului
Văzând că reclamanta nu și-a modificat cadrul procesual, cu privire la pârâții cu care înțelege să se judece, instanța reține că excepția lipsei coparticipării procesuale pasive, este întemeiată atâta timp cât acțiunea nu este formulată și în contradictoriu cu semnatarele actului de vânzare-cumpărare nr. 7622/1991, adică "Locuința" și Primăria Municipiului I, ca semnatară a autorizației de înstrăinare, fapt pentru care în conformitate cu dispozițiile Codului d e procedură civilă, a admis excepția și a dispus.
Prin decizia civilă nr. 485 din 23 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Iașis -a dispus respingerea apelului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1784 din 12 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Iași, și păstrarea acesteia cu obligarea apelantei la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata -.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că reclamanta a investit instanța cu o acțiune având inițial mai multe capete de cerere: constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 7644/27.05.1991, încheiat între "Locuința" și mama reclamantei - precum și a procesului-verbal de predare-primire a acestei locuințe, constatarea nulității autorizației de înstrăinare nr. 483/33424 din 11.07.1991 emisă de Primăria municipiului I, a testamentului autentificat sub nr. 11825/29.05.1992 și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 10125/16.07.1991, încheiat între și -, cadrul procesual cuprinzând-o ca pârâtă numai pe aceasta din urmă.
Obiectul și finalitatea acțiunii presupun ca pretențiile reclamantei să fie valorificate, în plan procesual, în contradictoriu cu toate persoanele asupra cărora se întind efectele juridice ale actelor menționate, precum și cu autoritatea emitentă a actului, când este cazul, cerință impusă de necesitatea asigurării deplinei contradictorialități a dezbaterilor asupra legalității acestora, dezbateri în cadrul cărora fiecare dintre aceste persoane (fizice ori juridice) să își poată valorifica apărările ce se impun.
Este adevărat că prin cererea depusă la dosar în 05.02.2008 reclamanta arată că înțelege să cheme în judecată și pe ceilalți moștenitori ai defunctei, precum și că renunță la judecata capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare și a procesului-verbal de predare-primire nr. 7644/1991, formulate în contradictoriu cu "Locuința", renunțare de care instanța nu a luat act.
Insă, chiar în urma renunțării la judecata acestui capăt de cerere, instanța rămâne investită cu cererile având ca obiect anularea autorizației de înstrăinare emisă de Primăria mun. I, a testamentului autentic și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 10125/1991.
In raport cu cererea privind constatarea nulității autorizației de înstrăinare, lipsa coparticipării procesuale subzistă mai departe, întrucât nu a fost chemat în judecată emitentul actului - Primăria mun. Cum celelalte două capete de cerere sunt subsecvente, soluția care se impune este cea pronunțată de prima instanță, aceea a respingerii acțiunii pentru lipsa coparticipării procesuale pasive.
Constatarea nulității autorizației de înstrăinare fără a fi chemată în judecată autoritatea emitentă a actului nu este admisibilă, întrucât s-ar ajunge ca actul să fie declarat nul față de beneficiarii autorizației, aceeași autorizație rămânând valabilă față de emitentul ei, situație imposibilă din punct de vedere juridic.
Coparticiparea procesuală pasivă este obligatorie și derivă din necesitatea ca hotărârea ce urmează a se pronunța să fie opozabilă tuturor persoanelor ce ar putea pune în discuție același drept ca cel dedus judecății.
In considerarea celor mai sus expuse și în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul a respins apelul reclamantei si a păstrat sentința primei instanțe.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele aspecte.
Au fost încălcate disp. art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, instanța de fond după rejudecare încălcând toate normele procedurale.
Astfel, instanța de apel nu a aplicat corect disp. art. 137 Cod procedură civilă mai ales că instituția coparticipării procesuale are un caracter facultativ, și nu obligatoriu, cu atât mai mult cu cât obiectul judecății cauzei prezente privește nulitatea absolută a unor acte care operează de drept independent de voința părților actului juridic, astfel încât inexistența unei coparticipări procesuale nu poate impieta asupra dezlegării cauzei.
Procedând în acest mod, a fost încălcat principiul disponibilității, instanța neputând introduce în cauză un terț peste voința părților.
Solicită admiterea recursului, și a acțiunii cu cheltuieli de judecată.
La termenul din 09 ianuarie 2009 instanța din oficiu a pus în discuția părților excepția privitoare la admisibilitatea căii de atac a recursului.
Recursul este inadmisibil.
Curtea reține că acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 7644/1991 și respectiv nr. 10.125/1991, precum și a autorizației de înstrăinare și a testamentului autentificat sub nr. 11.825/29.05.1992 are caracter patrimonial, urmărind readucerea în patrimoniul autoarei părților a imobilului a cărui valoare se situează sub valoare de 100.000 lei Ron.
Potrivit disp. art. 2821Cod procedură civilă astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004 care a intrat în vigoare la 28.05.2004, anterior pronunțării hotărârii de către judecătorie (19.09.2006) nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect au o valoare de până la 1 miliard lei Rol (100.000 lei Ron).
Având în vedere că finalitatea demersurilor judiciare efectuate de reclamantă este una pecuniară, Curtea reține că, în raport de disp. art. 2821Cod procedură civilă hotărârea dată în primă instanță este supusă numai căii de atac a recursului, cale de atac care se soluționează de tribunal, conform disp. art. 2 pct. 3 Cod procedură civilă.
În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității și al celui constituțional al egalității în fața legii și autorităților.
Astfel, dacă potrivit disp. art. 2821Cod procedură civilă hotărârea primei instanțe este supusă numai căii de atac a recursului, iar părțile au uzat de această cale, ce a fost soluționată de tribunal, în cauză nu mai poate fi exercitat un nou recurs la Curtea de apel.
Împrejurarea că tribunalul a soluționat cauza în complet compus din 2 judecători și nu în complet de 3 judecători nu este de natură să confere recurentei dreptul de a exercita o cale de atac neprevăzută de lege.
Față de cele ce preced, în baza disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă se va respinge ca inadmisibil recursul declarat de și se va menține hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de împotriva deciziei civile numărul 485 din 23.06.2008 a Tribunalului Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 Ianuarie 2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red. -.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
09.02.2009
2 ex.-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Georgeta Protea, Mona Maria
