Anulare act. Decizia 1136/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(789/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ și PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1136
Ședința publică de la 30.06.2009.
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold
JUDECĂTOR -
GREFIER -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul reclamant - pârât, împotriva deciziei civile nr. 150 din 18.12.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți-reclamanți,.
are ca obiect - anulare certificat de moștenitor.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc la termenul de judecată din data de 23.06.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrală din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la data de 30.06.2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1931/10.10.2008 Judecătoria Bolintin Valea admis excepția lipsei calității procesual active a reclamantului pârât; a respins excepția lipsei calității procesual active a pârâților reclamanți, invocată de reclamantul pârât; a admis cererea reconvențională, așa cum a fost precizată, formulată de pârâții reclamanți, și, pe cale de consecință, a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. A constatat nulitatea absolută a testamentului olograf încheiat de defunctul în favoarea reclamantului la data de 7.03.2003. a obligat reclamantul pârât să plătească pârâților reclamanți suma de 3.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că prin acțiunea precizată și modificată, reclamantul a solicitat anularea certificatului de moștenitor nr.278/21.07.2005, a certificatului de moștenitor nr.279/21.07.2005 și ca efect juridic firesc și radierea oricăror înscrisuri în cărțile funciare ale imobilelor defunctului, trecute de pârâți în cartea funciară în baza acestor testament.
La termenul din 22 noiembrie 2005, loniță, - au formulat întâmpinare - cerere reconvențională prin care au solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesual activă.
Totodată, s-a solicitat a se constata nulitatea absolută a înscrisului testamentului olograf. În subsidiar, pârâții au solicitat ca în cazul în care se va demonstra că testamentul olograf înfățișat de reclamant este real și îndeplinește condițiile prevăzute de lege, precum și dacă instanța va constata că reclamantul a acceptat în termen succesiunea, să fie obligat la plata despăgubirilor ce constau în achitarea contravalorii impozitului aferent imobilului din masa succesorală pentru anii 2004 - 2005, costul întocmirii dosarului notarial și a cheltuielilor de succesiune.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului pârât, a admis excepția lipsei calității procesual active a pârâților reclamanți ridicată de reclamantul pârât.
De asemenea, a admis cererea reconvențională, așa cum a fost precizată și pe cale de consecință,a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Față de concluziile raportului de expertiză din care rezultă că testamentul nu a fost scris semnat și datat de, instanța a constatat nulitatea absolută a acestui testament olograf încheiat în favoarea reclamantului la 7.03.2003.
Prin decizia civilă nr.65/16.05.2007 Tribunalul Giurgiua admis apelul împotriva sentinței civile nr.1931/10.10.2008 a Judecătoriei Bolintin Vale, pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Instanța de apel a reținut că nu s-a analizat în fond și motivul de nulitate vizând neîncadrarea pârâților în clasa de moștenitori ce ar fi avut vocație succesorală la succesiunea autorului.
Prin decizia civilă nr.1774/29.10.2007 Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis recursul formulat de recurenții pârâți, a casat decizia civilă nr.65/2007 și a trimis cauza spre rejudecarea apelului la același tribunal, reținând că prin decizia de apel nu s-au analizat toate motivele de apel cu care a fost investită instanța și a pus în discuția părților un motiv de nelegalitate cu care nu fusese investită și nici nu fusese pus din oficiu în discuția părților.
Prin decizia civilă nr.150/18.12.2008 Tribunalul Giurgiua respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1931/10.10.2008, reținând, în esență, următoarele considerente:
În rejudecarea apelului, s-a încuviințat o nouă expertiză grafologică în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
Expertiza a concluzionat că Testamentul pe numele, datat 07.03.2003 nu a fost scris, datat și semnat de către numitul.
Având în vedere că primul și al patrulea motiv de apel au vizat modul cum a fost efectuată expertiza grafologică, actele puse la dispoziția experților, tribunalul a apreciat că au fost respectate toate cerințele prevăzute de art.201 și urm. Cod de procedură civilă.
Apreciind că în elucidarea controverselor privind înscrisurile olografe, expertiza grafologică reprezintă proba esențială menită să conducă la stabilirea adevărului, tribunalul și-a însușit punctul de vedere exprimat de echipa de experți din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice în sensul că Testamentul olograf din 07.03.2003 prin care apelatul reclamant a fost instituit legatar universal de către, nu a fost scris, datat și semnat de acesta.
Opinia expertului parte a fost înlăturată, deoarece acesta asociază deteriorarea scrisului testatorului cu boala de care acesta suferea, or din actele dosarului rezultă că acesta a suferit un infarct miocardic, în luna noiembrie 2003, urmarea fiind decesul imediat al acestuia. Din nici o probă a dosarului nu rezultă că defunctul ar fi suferit anterior un accident cerebral care să-i fi afectat sistemul locomotor. Concluziile raportului de expertiză se coroborează și cu celelalte probe administrate în tot cursul judecății.
Astfel, deși pretinde că este beneficiarul testamentului în litigiu, reclamantul nu s-a prezentat niciodată la notarul public pentru a obține certificat de moștenitor.
Pe cale de consecință, nereținându-se existența unui testament valabil în favoarea apelantului reclamant, nu se poate reține că acesta are calitate procesuală activă și prin urmare nu poate invoca excepția lipsei calității procesuale active a pârâților reclamanți și nici să solicite nulitatea certificatului de moștenitor al acestora deoarece nu își justifică un interes legitim.
Faptul că a ridicat o construcție pe terenul defunctului poate face obiectul unei alte judecăți, în cadrul căruia își poate dovedi buna credință.
De asemenea, tribunalul a considerat ca fiind de prisos analiza celui de-al treilea motiv de apel referitor la nemotivarea instanței fondului, întrucât decizia pronunțată în recurs de Curtea de APEL BUCUREȘTIa apreciat că se impune casarea doar a deciziei pronunțate de Tribunal în primul apel, nu și a sentinței de fond.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul reclamant, criticând-o ca nelegală prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, pentru următoarele motive:
- instanța de apel, rejudecând apelul, nu a respectat directivele trasate de instanța de recurs în cuprinsul deciziei civile nr.1774/2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în sensul că nu a analizat motivele 1, 2 și 3 din cererea de apel. S-a reținut doar generic că s-au respectat dispozițiilor art.201 și urm. Cod de procedură civilă, fără a se analiza de fapt criticile apelantului care vizau faptul că expertiza grafologică efectuată în fața instanței de fond nu a ținut seama de toate scriptele de comparație prezentate de reclamant, respectiv de cărțile de beletristică adnotate și semnate de autor, depuse la termenul din data de 16.05.2006. Mai mult, pârâta a prezentat personal expertului grafolog scripte de comparație pe care nu le-a prezentat în instanță și la care reclamantul nu a avut acces. Față de aceste aspecte, expertiza grafologică întocmit de către prima instanță a fost efectuată nelegal, cu încălcarea flagrantă a drepturilor procesuale ale reclamantului, fapt care atrage în cauză incidența art.105 al.2 Cod de procedură civilă.
- prin neanularea expertizei grafoscopice realizată la nivelul și netrimiterea dosarului spre rejudecare Judecătoriei Bolintin Vale, instanța de apel a cauzat reclamantului un grav prejudiciu constând în lipsirea acestuia de dreptul legal de a beneficia de o expertiză legal efectuată, inclusiv din punct de vedere procedural la nivelul, fiind insuficientă expertiza efectuată în fața instanței de apel.
- ignorând probele administrate în cauză, instanța de apel a reținut în mod eronat că reclamantul nu are calitate procesuală activă în cauză.
- instanța de apel trebuia să rețină că pârâții nu au vocație succesorală la succesiunea autorului, nefiind moștenitori legali ai acestuia.
- greșit instanța de apel a menținut hotărârea instanței de fond privind lipsa calității procesuale active a reclamantului. Acesta are calitate procesuală activă atât ca moștenitor testamentar, cât și ca persoană direct interesată ce își apără drepturile și interesele în justiție. Ca moștenitor testamentar, reclamantul recurent invocă relațiile de prietenie cu defunctul, faptul că l-a îngrijit pe acesta cât a fost bolnav și că a construit pe terenul defunctului, fiind sigur că acest teren îi revine lui în urma morții autorului. Reclamantul este și persoană îndreptățită, prin faptul că a construit pe terenul proprietatea autorului, să invoce nulitatea certificatelor de moștenitor în litigiu, având un interes legitim în apărarea drepturilor sale.
- instanța de recurs trebuia să aibă în vedere dispozițiile art.129 alin.5 Cod de procedură civilă și art.123 din Constituție și să statueze că reclamantul are calitatea de a solicita nulitatea certificatelor de moștenitor în litigiu și doar pentru faptul că a fost constructor de bună credință pe terenul autorului.
- decizia recurată nu este motivată în fapt și în drept.
Potrivit dispozițiilor art.312 alin.1 Cod de procedură civilă, Curtea va găsi nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Un prim aspect verificat de instanța de recurs vizează respectarea de către instanța de apel a dispozițiilor cuprinse în decizia de recurs nr.1774/2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
Sub acest aspect se reține că instanța de apel, în baza art.315 Cod de procedură civilă a respectat întocmai dispozițiile instanței de recurs, analizând fiecare motiv de apel în parte, justificând decizia pronunțată atât în fapt, cât și în drept. Ca atare, nu se poate reține nelegalitatea hotărârii recurate nici sub aspectul dispozițiilor art.304 pct.7 Cod de procedură civilă.
În ceea ce privește critica privind expertiza grafologică întocmită la instanța de fond și obligația pe care instanța de apel o avea în sensul trimiterii cauzei instanței de fond pentru refacerea acestei expertize, Curtea va găsi nefondat și acest motiv de recurs.
În cauză, s-au întocmit două expertize criminalistice grafoscopice, prima întocmită la instanța de fond și a doua în apel, ambele expertize fiind făcute de Institutul Național de Expertize Criminalistice.
Recurentul critică încălcarea normelor de procedură cu privire la administrarea primei probe cu expertiză grafoscopică din data de 26.07.2006.
Însă, Curtea constată inutile criticile formulate pe acest prim raport de expertiză, întrucât în concluziile acestui raport au fost avute în vedere de către instanța de apel la pronunțarea deciziei recurate, ci concluziile celui de-al doilea raport de expertiză nr.202/24.11.2008.
La termenul din data de 5.02.2008, în ședința publică, apelantul asistat de avocat a solicitat instanței de apel proba cu oad oua expertiză grafologică, susținând în fața instanței necesitatea efectuării unei noi expertize pentru aceleași motive invocate și în fața instanței de recurs. De subliniat că nici un moment apelantul nu a solicitat desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei către instanța de fond pentru refacerea primului raport de expertiză, așa cum pretinde prin motivele de recurs.
Instanța de apel, în virtutea rolului ei de instanță devolutivă, a considerat pertinente argumentele apelantului împotriva primei expertize și la termenul din data de 4.03.2008 a încuviințat efectuarea unei a doua expertize de către trei experți tot la Institutul Național de Expertize Criminalistice. Acest raport nr.202/24.11.2008 a concluzionat tot în sensul că testamentul în litigiu nu a fost scris, semnat și datat de către autor.
Obiecțiunile formulate de apelant la cel de-al doilea raport de expertiză au fost respinse de către instanța de apel, care a motivat în decizia recurată și de ce nu a reținut concluziile expertului parte.
Această măsură de respingere a obiecțiunilor formulate de apelant la raportul de expertiză efectuat în apel, precum și modul în care instanța de apel a interpretat concluziile raportului de expertiză și concluziile expertului parte, nu pot fi cenzurate de către instanța de recurs, întrucât acestea țin de temeinicia deciziei recurate. Instanța de recurs, ca instanță de control judiciar, nedevolutivă, nu poate verifica decât motivele de recurs imperativ și limitativ prevăzute de art.304 Cod de procedură civilă. Netemeinicia nu se mai numără printre motivele de recurs prevăzute de art.304 Cod de procedură civilă, astfel încât Curtea nu va verifica modalitatea în care instanța de apel a apreciat expertiza grafologică și nici restul probelor administrate în cauză.
Concluzionând pe acest motiv de recurs, Curtea constată că din moment ce primul raport de expertiză a fost înlăturat de instanța de apel, prin admiterea unui al doilea raport de expertiză, pentru motivele de încălcare a formelor procedurale invocate și prin motivele de recurs, și din moment ce instanța, în pronunțarea deciziei recurate, a avut în vedere doar cel de-al doilea raport de expertiză grafologică, recurentul nu mai are interes să susțină nelegalitatea primului raport de expertiză.
Instanța de apel a reținut în mod legal că reclamantul nu are calitate procesuală activă în cauză, din moment ce s-a constatat nulitatea testamentului care îi conferă lui calitatea de moștenitor al autorului.
Recurentul încearcă să-și justifice prin motivele de recurs calitatea procesuală activă, invocând atât calitatea sa de moștenitor, cât și calitatea sa de persoană interesată în apărarea dreptului său de proprietate asupra construcțiilor realizate pe terenul defunctului, în calitatea sa de constructor de bună credință.
Nici una dintre aceste apărări nu poate fi reținută de către instanța de recurs.
Atâta vreme cât sa constatat în mod legal nulitatea testamentului olograf în litigiu (care nu emană de la autorul ), a dispărut temeiul în baza căruia reclamantul se considera moștenitorul autorului. Pe de altă parte, Curtea constată că recurentul nici nu a valorificat acest testament și nu-și poate dovedi calitatea de moștenitor cu singurul mijloc de probă admis de lege în acest sens, respectiv cu un certificat de moștenitor. Testamentul face dovada vocației legatarului la succesiunea autorului, dar calitatea de moștenitor se dobândește de acesta doar în momentul acceptării succesiunii și a obținerii certificatului de moștenitor.
Nu prezintă relevanță în cauză relațiile prietenie pe care recurentul pretinde că le-a avut cu defunctul și nici faptul că acesta l-ar fi îngrijit, aceste aspecte nu pot înfrânge dispozițiile imperative ale art.859 cod civil care impun ca testamentul olograf, sub sancțiunea nulității, să fie scris, semnat și datat de autor.
Sub al doilea aspect pe care îl invocă recurentul, respectiv că este persoană interesată, în cauză fiind constructor de bună credință pe terenul autorului, Curtea va constata că această calitate nu-i conferă reclamantului calitatea procesuală activă în constatarea nulității certificatelor de moștenitor, întrucât prin eventuala admitere a acțiunii, dreptul de proprietate asupra construcțiilor, invocat de reclamant, tot nu ar fi ocrotit, din moment ce terenul pe care s-au realizat construcțiile nu ar intra în patrimoniul reclamantului (ca efect al nulității testamentului), ci eventual în patrimoniul statului care ar putea deveni moștenitor în lipsa altor moștenitori legali.
Lipsa calității procesuale active a reclamantului se extinde atât asupra acțiunii introductive de instanță, cât și asupra tuturor excepțiilor invocate de acesta împotriva pârâților, astfel încât în mod corect instanța de apel a reținut că apelantul nu poate invoca excepția lipsei calității procesuale active a pârâților intimați în cererea reconvențională.
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că instanța de apel a respectat dispozițiile art.129 alin.5 și 123 din Constituție, astfel încât recursul apelantului reclamant va fi respins ca nefondat, iar potrivit dispozițiilor art.274 Cod de procedură civilă va fi obligat recurentul la 2.000 lei cheltuieli de judecată față de intimați, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant-pârât, împotriva deciziei civile nr.150/A/18.12.2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți-reclamanți, și.
Obligă pe recurent la 2.000 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnodact.
2 ex/22.07.2009
-----------------------------------------------
G -
-
Jud.B V -
Președinte:Bianca Elena ȚăndărescuJudecători:Bianca Elena Țăndărescu, Ioana Aurora Herold
