Anulare act. Decizia 135/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 135
Ședința publică de la 01 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Andronic
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Georgeta
Grefier
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de, și împotriva deciziei civile numărul 700 din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Iași
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 25.03.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, pentru a se da posibilitatea părților litigante să formulate concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru azi.
La dosar s-au depus prin serviciul de registratură note de concluzii formulate de recurenți însoțite de înscrisuri reprezentând genealogic, jurisprudență, procură nr. 4176/2005.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentinta civila nr. 4628/14.04.2008 pronunțată de Judecătoria Iașis -au dispus urmatoarele:
" Respinge excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamantului.
Admite acțiunea reclamantului G din orașul Câmpina, str. - - 3, jud. P în contradictoriu cu pârâții din I, str. - 31, --3,. B,. 1,. 3, din I, str. - - 60A și din B, str. - - 13, sector 4 și în consecință:
Constată nulitatea absolută a certificatului de calitate de moștenitor nr. 105 din 07.08.2002 emis de B-.
Constată că reclamantul este unicul moștenitor al defunctului.
Obligă pe pârâți în solidar să plătească reclamantului cu titlu de cheltuieli de judecată astfel cum au fost dovedite suma de 12,3 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar".
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanța a reținut ca moștenirea rămasă de pe urma defunctului s-a deferit în mod legal, soției supraviețuitoare și fiului acesteia și testamentar numiților și autorii pârâților.
Analizând aspectul de mai sus instanța reține că defuncții și au beneficiat doar de un legat particular din partea defunctului constând în câte dreptul de abitație asupra unei camere din imobilul moștenit în proprietate de ceilalți doi moștenitori legali.
Prin urmare urmașii celor doi legatari cu titlu particular nu puteau moșteni vreun bun sau drept rămas de pe urma defunctului. Aceasta întrucât autorii nu au moștenit altceva decât câte o cotă de dintr-un drept de habitație, care este prin natura sa viageră, stingându-se odată cu decesul celor doi.
În atare situație, certificatul contestat de reclamant este emis cu neobservarea acestui aspect.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, și.
Prin decizia civilă nr. 700 din 27 octombrie 2008 Tribunalului Iași se respinge apelul formulat de pârâții, și împotriva sentinței pe care păstrează.
Pentru a hotărî astfel se rețin, în esență, următoarele:
În ce privește excepția lipsei de interes si excepția lipsei calității procesuale active, parații-apelanți au invocat motive ce nu țin de condițiile exercitării dreptului la prezenta acțiune, ci argumente ce țin de procedura prevazuta de Legea nr. 18/1991, aspecte care exced analizei în cauza de față.
Referitor la fondul pricinii, instanța de apel retine că în conformitate cu dispozițiile art. 23 alin. 2 din Decretul nr. 40/1953, în vigoare la data eliberării certificatului de moștenitor nr. 67/19.02.1958 de către notariatul de Stat al orașului I, până la anularea lui, certificatul de moștenitor face dovada în ce privește calitatea de moștenitor și cota bunurilor ce revin fiecărui moștenitor.
Certificatul astfel eliberat reprezintă mijloc de insezinare si instrument probator si face dovada deplina in ce privește calitatea de moștenitor si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor in parte.
O data dezbătută, o succesiune nu mai poate fi supusa din nou procedurii succesorale notariale, persoana vătămată prin emiterea lui având posibilitatea de a solicita instanței anularea lui, stabilirea calității de moștenitor și a drepturilor sale conform legii si nicidecum nu poate solicita notarului eliberarea unui nou certificat de moștenitor, care sa le ateste calitatea.
Astfel, art. 23 alin.1 din Decretul nr. 40/1953 prevedea că "După eliberarea certificatului de moștenitor nu se mai poate elibera alt certificat. care au pretenții la moștenire sau au fost prejudiciați în alt fel prin eliberarea ori in cuprinsul certificatului, pot cere in justiție anularea lui si stabilirea drepturilor lor."
Aceeași dispoziție a fost reluată, in esență, si în art. 86 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale.
În condițiile in care succesiunea defunctului a fost supusa dezbaterii succesorale notariale in anul 1958, fiind eliberat certificatul de moștenitor nr. 67/1958, aspect cunoscut notarului B-, nimic nu autoriza eliberarea unui nou certificat de moștenitor in privința aceleiași succesiuni (cu referire la calitatea de moștenitor) acest din urma certificat fiind lovit de nulitate.
Decesul moștenitorilor legali stabiliți cu ocazia dezbaterii inițiale (descendent in concurs cu soț supraviețuitor) nu determina accesul la moștenire a succesibililor din clasele următoare, aceștia din urma fiind străini de succesiune, potrivit principiului chemării la moștenire a rudelor in ordinea claselor de moștenitori legali.
La data deschiderii succesiunii defunctului exista un descendent de gradul I, ceea ce a condus la înlăturarea tuturor succesibililor din clasele următoare, intre care si autorii apelanților - colaterali privilegiați cu decujus.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, și pentru următoarele motive:
Hotărârea este nelegală deoarece intimatul nu are interes și calitate procesuală activă pentru a solicita constatarea nulității absolute a certificatului de calitate de moștenitor nr. 105/7.08.2002 și nici pentru a solicita să se constate că este unicul moștenitor al defunctului.
Intimatul se legitimă ca fiind moștenitorul legal al defunctului său tată -, care la rândul său este moștenitorul testamentar al defunctului.
Deși este moștenitoarea lui, în calitate de soție supraviețuitoare, iar moștenitorul defunctului, intimatul nu poate accede direct la moștenirea lăsată de către defunctul, prin retransmiterea drepturilor succesorale astfel cum susține acesta.
Atâta timp cât a decedat fără să-și fi manifestat interesul în sensul de a fi formulat vreo cerere de reconstituire dreptului de proprietate de pe urma lui, drepturile succesorale ale acesteia privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor s-au stins prin neexecutarea lor de către autor, astfel încât nu a putut transmite succesorilor săi acest drept.
Pe de altă parte instanțele nu motivează în nici un fel admiterea capătului de cerere prin care se solicită a se constata că intimatul este unicul moștenitor al defunctului, în condițiile în care recurenții au calitate de moștenitori ai acestui defunct.
Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
Instanțele de fond și de apel au stabilit o situație de fapt greșită și au aplicat greșit principiile devoluțiunii succesorale și testamentare.
Astfel una din condițiile de exercitare a acțiunii civile este interesul legitim, care este indisolubil legat de ocrotirea unui drept care conferă calitate procesuală activă.
În speță, reclamantul nu a justificat un drept ce se impune a fi apărat prin formularea acțiunii, astfel că nu are calitate procesuală activă și prin urmare nici un interes legitim în promovarea acțiunii de face obiectul litigiului.
Prin acțiunea introductivă reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 105 din 7 august 2002 prin care s-a constatat calitatea recurenților - pârâți de succesori în calitate de nepoți și strănepoți de frate a lui și constatarea că reclamantul este unicul moștenitor a lui .
Susține reclamantul intimat prin acțiune că a formulat prezenta acțiune motivat de faptul respingerii cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991.
Pârâții - recurenți au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a lipsei de interes al acestuia cu privire la acțiune, excepții greșit respinse de instanțe.
Reclamantul avea obligația să facă dovada gradului de rudenie pe care pretinde față de defunctul, respectiv clasa de moștenitor din care face parte, ori să facă dovada că defunctul l-ar fi gratificat printr-o liberalitate.
Astfel cum rezultă din actele de stare civilă, cât și din declarațiile reclamantului, acesta este fiul și moștenitorul defunctului său tată, neavând nici o legătură de rudenie sanguină descendentă sau colaterală cu.
Succesiunea lui s-a deschis în 1958, rămânând în calitate de succesor de pe urma acestuia, soția supraviețuitoare, împreună cu fiul, conform certificatului de moștenitor nr. 67/1958 precum și pârâții intimați.
Fiul moare în 1968, lăsând ca moștenitoare legală pe (fostă ) conform cu certificatul de moștenitor nr. 589/29.08.1969.
, fostă, a decedat la 21.07.1992 lăsând moștenitor legal și testamentar pe, fratele său, conform certificatului de moștenitor nr. 1497/1992. decedează la 2.09.2006 lăsând ca unic moștenitor pe Gr., reclamant din prezenta cauză, conform cu certificatul de moștenitor 14/27.02.2007.
Conform cu lui genealogic și susținut de acte de stare civilă rezultă cu claritate faptul că reclamantul succesor al liniei, nu are nici o legătură sanguină sau testamentară cu, deci nici cu moștenitorii acestuia.
Prin urmare, reclamantul care nu s-a legitimat ca succesor a lui, nici legal și nici testamentar, acesta nu poate justifica vreun drept în legătură cu succesiunea lui, și deci nu poate să se legitimeze activ și nici nu poate justifica interesul în promovarea acțiunii.
Instanțele au greșit atunci când nu au lămurit interesul, scopul invocat de reclamant în acțiunea în constatare pentru că numai în solicitarea, identificarea și lămurirea interesului în formularea acțiunii se pot stabili și temeiurile de drept în funcție de care să se analizeze pretențiile părților.
Nici o acțiune nu tinde spre asigurarea ordinii de drept în sine, dezinteresat, cum eronat susține reclamantul, acțiunile în justiție având de fiecare dată, drept scop, fie recunoașterea unui
drept cu conținut patrimonial sau nepatrimonial încălcat, în apărarea unui interes legitim ce se pretinde a fi motivat.
În acest sens dovada cea mai clară că dreptul la reconstituire pentru terenul ce a aparținut lui se constituie a fi interesul și scopul promovării prezentei acțiuni în anularea certificatului de moștenitor sunt chiar susținerile reclamantului - intimat care își justifică acțiunea sa prin respingerea cererilor sale de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată în baza Legii nr. 247/2007, efect al atribuirii anterioare a acestor terenuri în favoarea recurenților, în baza Legii nr. 18/1991.
Instanțele aveau obligația să verifice, raportat la susținerile reclamantului din acțiune și la excepțiile invocate de pârâții recurenți, incidența în cauză alături de regulile dreptului comun în materie succesorală și de regulile impuse prin dispozițiile Legii nr. 18/1991.
Incidența dispozițiilor Legii nr. 18/1991 se impune a fi modificată - motivat de faptul că atât emiterea certificatului de calitate nr. 105/2002, cât și motivarea acțiunii reclamantului au fost determinate de interesele părților privind restituirea terenurilor proprietatea .
Or, în speță, autoarea reclamanților, de la care prin retransmitere Gh. ar fi putut dobândi dreptul la restituirea terenului în baza Legii nr. 18/1991 nu a înțeles să-și exercite acest drept, în condițiile și temeiurile prescrise de această lege, astfel că vocația ei la reconstituire s-a stins prin neexercitare, fiind decăzută din dreptul de a cere reconstituirea, astfel încât nici succesorii nu au deschisă calea reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.
În aceste condiții reclamantul - intimat, preluând această succesiune în care dreptul la reconstituire nu se regăsește, el fiind stins odată cu persoana autoarei sale, fiind de principiu că un succesor nu poate avea mai multe drepturi decât autorul său, nu justifică nici dreptul, deci calitatea procesuală - activă și nu interesul legitim în formularea acțiunii.
Singurele persoane care au înțeles să-și valorifice în propriul lor interes vocația recunoscută prin dispozițiile Legii nr. 18/1991 au fost recurenții pârâți care și-au adjudecat îndreptățirea în calitate de colaterali privilegiați repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii în baza Legii nr. 18/1991.
Recurenții - pârâți au formulat cereri în baza Legii nr. 18/1991, au dobândit calitatea de succesori ai lui, calitate reconfirmată prin certificatul de moștenitor 105/2002 nu făcut decât să confirme o îndreptățire recunoscută de lege, efect al soluției reconstituirii dreptului de proprietate.
Prin urmare, certificatul de moștenitor este emis în mod cert în raport de dispozițiile legii speciale.
Astfel, reclamantul - intimat în calitate de succesor al autoarei sale, nu justifică un drept, deci nu se legitimează acțiunea și nici nu a demonstrat că are un interes legitim și activ de natură să- confere dreptul de a solicita constituirea nulității absolute a certificatului de moștenitor având în vedere că în patrimoniul autoarei sale dreptul de proprietate asupra terenului nu existat, iar aceasta nu a înțeles să uzeze de vocația recunoscută de Legea 18/1991.
Drept urmare în temeiul art. 312 Cod procedură civilă se va admite recursul, se vor modifica hotărârile atacate și prin admiterea excepțiilor invocate de pârâții - recurenți va respinge acțiunea reclamantului în sensul și limitele dispozitivului care urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 700 din 27.10.2008 a Tribunalului Iași pe care o modifică în tot.
Admite apelul formulat de pârâții, și împotriva sentinței civile nr. 4628 din 14.04.2008 a Judecătoriei Iași pe care o schimbă în tot.
Admite excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes invocată de pârâți.
Drept consecință respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
30.04.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Adriana Elena AndronicJudecători:Adriana Elena Andronic, Elena Gheorghiu, Georgeta
