Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 136/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 136
Ședința publică de la 01 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Andronic
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Georgeta
Grefier
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de - și - împotriva deciziei civile numărul 162/A/04.11.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile asupra fondului și asupra excepției privind nulitatea recursului formulat de - au avut loc în ședința publică din data de 25.03.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, când:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 1845 din 08.07.2008 Judecătoria Bârlad a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâții -, -, -, având ca obiect acțiune în constatare dobândire drept de proprietate prin uzucapiunea de 30 ani, completare certificat de moștenitor și ieșire din diviziune.
A constatat că defuncții - și -, autorii reclamantului - și ai pârâților -, - și -, au dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 383. situat în Bârlad,-(fostă - nr.6) cu următoarele vecinătăți: la -, la E-str. -, la - -, la - - și.
A dispus completarea certificatului de moștenitor nr.220 din 1.06.1994 eliberat de notariatul de Stat Bârlad, și prin care s-au dezbătut succesiunile defuncților - și -, cu suprafața de 383. teren situat în Bârlad,-, județul
A luat act de renunțarea pârâtei - la cota sa de 1/5 din masa succesorală.
A stabilit că valoarea totală a masei succesorale este de 194.508 lei iar îmbunătățire efectuate de reclamantul - la imobilul succesoral sunt în valoare de 12.346 lei, fiecăruia dintre cei patru moștenitori (-, -, și - ) revenindu-i bunuri în valoare de 45.540 lei.
A dispus ieșirea din indiviziune astfel:
1. atribuit reclamantului - lotul nr.1, în valoare de 53.464 lei, compus din: împrejmuiri înspre vecini și teren intravilan în suprafață de 467,02. lot identificat în punctele de contur 2-3-4-5 din schița aferentă suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauză de expert și depus la 81-83 dosar.
2. atribuit în indiviziune pârâților -, și - lotul nr.2, în valoare de 141.044 lei, compus din: casă de locuit cu anexe incluse, anexe gospodărești(beci, magazie, WC), garaj, terasă, alei betonate, racord la rețeaua de gaze și instalație de gaze la imobil, racord alimentare cu apă potabilă imobil, împrejmuiri, teren aferent în suprafață de 766,98. lot identificat în punctele de contur 1-2-5-6 din schița aferentă suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauză de expert și depus la 81-83 dosar.
A obligat pe reclamantul - să plătească fiecăruia dintre pârâții -, și - sultă în valoare de 2.641 lei, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
A obligat pe fiecare dintre pârâții -, și - să plătească reclamantului - suma de 4.115 lei, reprezentând contravaloarea dreptului de creanță al reclamantului rezultat din îmbunătățirile efectuate de acesta, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
La data de 4.05.1961, soții - și - au cumpărat prin contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 278/04.05.1961(8) suprafața de 850.teren intravilan situat în Bârlad,- (actualmente - nr.62). Prin actul sub semnătură privată intitulat, din 7.01.1961(11) soții - și au cumpărat de la. proprietarul unui teren de 460. situat în Bârlad,-, J din acest teren, respectiv 230. Restul terenului, de 230. vânzătorul l-a păstrat urmând a fi moștenit de fiica sa și soțul acesteia.
Cum terenul cumpărat prin act autentic și cel cumpărat prin înscris sub semnătură privată se aflau unul în continuarea altuia, soții - l-au împrejmuit și au stăpânit întreaga suprafață de teren de la data cumpărării, anul 1961, până la decesul ultimului dintre soți, respectiv -, decedată în anul 1993.
defuncților - și a fost dezbătută prin certificatul de moștenitor nr.220/1.06.1994(7) în care, la masa succesorală, s-a consemnat doar suprafața de 850. cumpărată prin contract autentic de vânzare-cumpărare.
Din înscrisul depus la 28 de pârâtul (ginerele numitului, de la care soții - au cumpărat teren sub semnătură privată prin înscrisul sub semnătură privată ) și din declarația martorului (61) rezultă că în anul 1961 soții - au cumpărat prin de la un teren situat în Bârlad,- (actualmente), cu suprafața cuprinsă între 300-400. teren pe care l-au stăpânit pașnic, continuu și sub nume de proprietar din 1961 până în 1993.
Din planul de amplasament și delimitare a bunului imobil(12 dosar), rezultă că întreaga suprafață de teren stăpânită de soții - este de 1234. reali măsurați, din care 383. teren deținut fără acte de proprietate.
S-a constatat așadar că terenul pe care soții - l-au cumpărat prin zdelcă și pe care l-au stăpânit 32 de ani, are suprafața de 383. și că aceștia au dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra acestui teren. Pentru aceste motive, în temeiul art. 111 Cod procedură civilă și art. 1846-1847 și art. 1890. civ. urmează ca instanța să admită acțiunea formulată de reclamant cu privire la constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani de către autorii reclamantului și ai pârâților și, pe cale de consecință, să dispună completarea certificatului de moștenitor nr. 220 din 1.06.1994 eliberat de Notariatul de Stat Bârlad, prin care s-au dezbătut succesiunile defuncților - și -, cu suprafața de 383. teren situat în Bârlad,-, jud.
În ceea ce privește ieșire din indiviziune, instanța de fond a avut în vedere că potrivit certificatului de moștenitor mai sus amintit, au rămas ca moștenitori ai defunctei - (singura moștenitoare a soțului ei, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală a acestuia) descendenții -, -, - și -, fii și fiice ale defunctei, fiecare cu o cotă de 1/5 din moștenire. Cum la data de 16.06.2003 a decedat - (17), a fost citată în cauză - soția supraviețuitoare( 18) care, prin înscrisul depus la 96 dosar, a arătat că renunță la cota de 1/5 care i-ar reveni din moștenire în calitate de moștenitoare a numitului -.
Din Raportul de expertiză tehnică judiciară( 65-72) și din suplimentul la raportul de expertiză( 81-83), efectuate de expert, a rezultat că valoarea actuală de circulație a întregului imobil care compune masa succesorală a defunctei -, și cu privire la care s-a solicitat ieșirea din indiviziune, este de 194.508 lei, din care 12.346 lei reprezintă contravaloare îmbunătățirilor efectuate la imobilul succesoral de către reclamantul -, îmbunătățiri recunoscute de pârâți și calculate în raportul de expertiză( 69 dosar). S-a constatat, așadar că fără aceste îmbunătățiri, valoarea actuală de circulație a imobilului este de 182.162 lei, revenind fiecăruia dintre cei patru moștenitori bunuri în valoare de 45.540 lei.
Prin suplimentul la raportul de expertiză(81-83), expertul a propus o variantă de lotizare forțată, valabilă numai în situația în care toate părțile sunt de acord.
Din înscrisurile depuse la 92, 94 și 97 dosar, reclamantul și pârâții și - au arătat că sunt de acord cu această propunere de lotizare forțată, poziție pe care a avut-o și pârâtul - în fața instanței.
Potrivit acestei propuneri, și văzând disp.art.728 Cod civil, instanța de fond a dispus ieșirea din indiviziune prin atribuirea, către reclamantul -, a lotului nr. 1, în valoare de 53.464 lei, compus din: împrejmuiri înspre vecini și teren intravilan în suprafață de 467,02. lot identificat în punctele de contur 2-3-4-5 din schița aferentă suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauză de expert și depus la 81-83 dosar de fond, și prin atribuirea, în indiviziune, pârâților -, și -, a lotului nr. 2, în valoare de 141.044 lei, compus din: casă de locuit cu anexe incluse, anexe gospodărești(beci, magazie, WC), garaj, terasă, alei betonate, racord la rețeaua de gaze și instalație de gaze la imobil, racord alimentare cu apă potabilă imobil, împrejmuiri, teren aferent în suprafață de 766,98. lot identificat în punctele de contur 1-2-5-6 din schița aferentă suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuată în cauză de expert și depus la 81-83 dosar de fond.
Întrucât fiecare parte are dreptul la bunuri în valoare de 45.540 lei, iar lotul ce va fi atribuit reclamantului este în valoare de 53.464 lei, acesta a fost obligat să plătească sultă în valoare de 2.641 lei fiecăruia dintre cei trei pârâți, -, și -, iar aceștia au fost obligați, fiecare dintre ei, să plătească reclamantului - suma de 4.115 lei, reprezentând contravaloarea dreptului de creanță al reclamantului rezultat din îmbunătățirile efectuate de acesta.
Ca termen pentru achitarea sultelor și a contravalorii dreptului de creanță, s-a stabilit termenul de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
Apelul declarat de pârâții - și - împotriva sentinței civile nr. 1845 din 8.07.2008 a Judecătoriei Bârlada fost admis prin decizia civilă nr. 162/A din 4.11.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, care a schimbat în parte sentința cu privire la cote și sultă, a constatat că moștenitorii defuncților - și - decedați la 28.12.1977 și respectiv 21.02.1999 sunt reclamanții -, pârâții -, -, defunctul - reprezentat în proces de -, fiecare cu o cotă de 1/5 din moștenire; s-a constatat că valoarea cotei de 1/5 din moștenire este de 38.902 lei; s-a constatat că pârâta - a transmis cu titlu gratuit reclamantului - c/val. cotei de 1/5 moștenită de soțul său - astfel încât reclamantului îi revine suma de 77.804 lei corespunzător cotei de 2/5 din moștenire; au fost obligați pârâții -, - și să plătească reclamantului împreună suma de 24.340 lei cu titlu de sultă în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri și s-au păstrat restul dispozițiilor sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a constatat următoarele:
Instanța de fond a fost învestită și cu capătul de cerere având ca obiect ieșire din indiviziune ca urmare a dezbaterii succesorale a defuncților - și. Soluționarea acestei cereri presupune pe lângă stabilirea componenței masei de împărțit, a moștenitorilor cu vocație succesorală și stabilirea cotelor legale ce revin fiecărui moștenitor în parte. Acest ultim aspect nu a fost soluționat de instanța de fond prin dispozitivul sentinței, deși în considerente se face vorbire de aceste cote stabilite printr-un certificat de moștenitor eliberat în prealabil.
Stabilirea calității de moștenitor și a cotelor din moștenire sunt chestiuni esențiale care determină soluționarea celorlalte capete accesorii partajului care vizează componența loturilor, sultă și orice desocotire între moștenitori cu privire la moștenire.
Din considerentele și dispozitivul sentinței apelate rezultă că prima instanță a calificat cererea pârâtei -, aflată la fila 96 dosar fond, ca având ca având caracterul unei renunțări la moștenire, concluzie care este greșită deoarece moștenirea fusese acceptată irevocabil de soțul acesteia -, decedat ulterior părinților săi, iar cota sa a revenit în patrimoniul acestuia.
În consecință, nu erau îndeplinite condițiile impuse de Codul civil pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală în sensul renunțării la moștenire. Prin cererea adresată instanței, apelanta - a arătat că înțelege să renunțe cu titlu gratuit la contravaloarea cotei sale de 1/5 în favoarea reclamantului, cerere care este valabilă, deoarece vizând transmiterea cotei nu este necesară cerința formei autentice.
Pentru motivele arătate, critica apelanților cu privire la greșita calificare din punct de vedere juridic a cererii apelantei - (fila 96) este fondată.
Celelalte motive de apel formulate de reclamantul - nu sunt întemeiate. Astfel, partajul masei succesorale a fost făcut de instanță conform dorinței exprese a apelantului care nu a avut obiecțiuni la raportul de expertiză.
Reclamantul-apelant a fixat cadrul procesual cu privire la persoanele cu care înțelege să se judece în capătul de cerere având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. În aceste condiții, critica sa privind neintroducerea în proces a moștenitorilor lui nu este întemeiată. Tot el este cel care a învestit instanța cu cele două capete de cerere, iar susținerea în apel că primul capăt de cerere ar fi trebuit disjuns și judecat separat nu este justificată deoarece cele două cereri au o strânsă legătură și corect au fost soluționate împreună.
Instanța de prin grad a recunoscut toate îmbunătățirile enumerate de apelantul reclamant în cererea aflată la fila 27. Cele pretinse prin cererea de apel nu au format obiectul judecății la fond, sunt cereri noi și nu pot fi valorificate direct în apel.
Concluzionând, tribunalul în baza art. 296 Cod procedură civilă va admite apelul declarat de - și - împotriva sentinței civile nr. 1845 din 08.07.2008 a Judecătoriei Bârlad pe care o va schimba în parte conform dispozitivului prezentei decizii.
Conform certificatului de moștenitor nr. 220 din 1.06.1994 moștenitorii defuncților - și sunt reclamantul și pârâții -, -, și -, fiecare cu o cotă de 1/5. era decedat la momentul promovării acțiunii de partaj astfel încât, în calitate de pârâtă, a fost chemată soția acestuia, pârâta -.
Contravaloarea cotei de 1/5 ce revine fiecărui moștenitor este de 38.902 lei, determinată la valoarea de circulație a masei succesorale de 194.508 lei (care include și îmbunătățirile efectuate de reclamant și la plata cărora au fost obligați ceilalți moștenitori deoarece le-a fost atribuit lotul care le include).
Întrucât pârâta - a renunțat la contravaloarea cotei sale de 1/5 în favoarea reclamantului se va constata că acestuia din urmă îi revine valoric din moștenire suma de 77.804 lei echivalentul cotei de 2/5.
Cum reclamantului i s-a atribuit lotul 1 în valoare de 53.464 lei, iar pârâții au primit lotul 2 în valoare de 141.044 lei (care include și lucrările de îmbunătățiri efectuate de reclamant), urmează ca aceștia din urmă să plătească sultă primului în valoare de 24.340 lei (reprezentând diferența până la suma de 77.804 lei).
Au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței cu privire la compunerea masei succesorale, valoarea ei, atribuirea loturilor și plata dreptului de creanță.
Împotriva deciziei Tribunalului Vaslui au formulat recurs pârâții - și - criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Recurentul - susține că în mod greșit instanțele au admis capătul de cerere referitor la constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune de către autorii părților în condițiile în care aceștia erau decedați la momentul introducerii acțiunii chiar dacă el este cel ce a formulat acest capăt de cerere.
Se mai arată că instanța s-a pronunțat în contradictoriu cu o persoană care nu are calitate procesuală pasivă, respectiv soțul lui, care nu are calitate de moștenitor al socrului său . Pe de altă parte, în cauză nu apare ca pârât Consiliul Local al municipiului Bârlad, deși citarea acestuia era obligatorie într-o acțiune de constatare a prescripției achizitive.
Se mai susține că în mod greșit instanța nu a aplicat prevederile art. 244 Cod procedură civilă care impuneau suspendarea judecării capătului de cerere privitor la partaj până la judecarea irevocabilă a celui privitor la uzucapiune.
Cât privește capătul de cerere privind completarea certificatului de moștenitor prin adăugarea la masa succesorală a suprafeței de 383. situați în intravilanul municipiului Bârlad,-, acesta este inadmisibil deoarece completarea certificatului de moștenitor nu se poate face decât cu bunuri care erau în patrimoniul celor doi decujus la data deschiderii succesiunii.
Recurenta - arată că instanța de fond și cea de apel au aplicat greșit legea în ceea ce privește declarația acesteia de renunțare la dreptul asupra cotei din moștenire în favoarea reclamantului -. Susține recurenta că expresia pe care a utilizat-o în declarația olografă de la fila 96 dosar fond are toate elementele pentru o renunțare la drept, renunțare care nu se poate face decât prin act autentic sau în fața instanței, potrivit prevederilor art. 247 al. 3 Cod procedură civilă.
La termenul din 11.02.2009, instanța de apel, raportat la declarația de recurs formulată de și depusă la fila 6 dosar recurs și la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă a invocat excepția nulității recursului.
Verificând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de recurs formulate și la dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată următoarele:
Referitor la excepția nulității recursului formulat de -, potrivit art. 301 "termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii", dacă legea nu dispune altfel. Având în vedere că completările la motivele de recurs formulate de pârâta - prin apărător, au fost depuse la dosarul cauzei la data de 7.01.2009 (fila 12 dosar recurs), deci înlăuntrul termenului prevăzut de sus menționatul text de lege, și că acestea se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 8-9 Cod procedură civilă, Curtea va constata motivat recursul formulat de -.
Cât privește fondul recursului instanța reține că, - are calitatea de soție supraviețuitoare venită la succesiunea defuncților - și - în locul soțului său -, fiul acestora. Prin înscrisul de la fila 96 dosar fond, recurenta renunță în favoarea lui - la valoarea de 1/5 ce i se cuvine din moștenire, fără însă a se preciza cu claritate dacă este vorba de o renunțare la moștenire sau la contravaloarea cotei sale.
Renunțarea la moștenire nu poate fi decât expresă ea fiind un act juridic solemn și produce efecte juridice numai dacă este înscrisă într-un registru special la notariatul competent. Este adevărat că ea poate fi făcută și în fața instanței de judecată, dar având în vedere și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, aflându-ne în situația renunțării la un drept, ea trebuie să rezulte dintr-o declarație expresă din partea beneficiarului dreptului sau din fapte neechivoce a căror interpretare să ducă în mod necesar la o singură concluzie, aceea de renunțare.
În speță însă, deși recurenta pârâtă nu a fost prezentă în fața instanței de fond pentru a fi interpelată cu privire la declarația de la fila 96, atitudinea sa oscilantă manifestându-se și în faza apelului, instanța în mod greșit nu a depus diligențele necesare pentru a clarifica poziția procesuală a acesteia în funcție de care ar fi putut stabili în mod corect efectele juridice ale cererii sale, cotele ce se cuvin părților și formarea loturilor.
În consecință, față de cele expuse anterior și față de dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va constata motivat recursul pârâtei iar pe fond va desființa decizia Tribunalului Vaslui și va trimite cauza spre rejudecarea cererii de apel aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată motivat recursul formulat de -.
Admite cererile de recurs formulate de - și - împotriva deciziei civile nr. 162/A/ din 4-XI-2008 Tribunalului Vaslui pe care o desființează.
Dispune trimiterea cauzei Tribunalului Vaslui spre rejudecarea cererilor de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 1 aprilie 2009.
JUDECĂTOR JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
24.04.2009
Tribunalul Vaslui:
- -
-
Președinte:Adriana Elena AndronicJudecători:Adriana Elena Andronic, Elena Gheorghiu, Georgeta
