Anulare act. Decizia 1363/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1974/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1363
Ședința publică din 22.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 2: Stere Learciu
JUDECĂTOR 3: Claudiu Marius
Grefier -
- XX -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta reclamantă, împotriva deciziei civile nr. 487 din 23.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți, și
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru anulare act.
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită, că recurenta a depus la dosar, prin registratura instanței, chitanța CEC Bank în cuantum de 28,5 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar de 0,5 lei, aferente cererii de recurs, iar intimații, și au depus întâmpinare.
Curtea constată cauza în stare de judecată și, având în vedere împrejurarea că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, reține dosarul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 03.04.2001, sub nr.3667/2001, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, și - SRL, solicitând ca pe calea acțiunii în revendicare să se dispună evacuarea pârâților și anularea contractului de vânzare cumpărare ce reprezintă titlul acestora, cu privire la apartamentul situat în B, strada - - 81, - scara A, sector 5
Reclamanta a precizat în motivarea ulterioară a cererii - fila 8 dosar - că nu este ea cea care a vândut apartamentul pârâților, fiind în continuare proprietar de drept al imobilului respectiv.
S-a arătat că mai multe persoane, respectiv numiții, și, cunoscuți sub numele "Clanul ", ca urmare a unor împrumuturi făcute de niște cunoștințe ale reclamantei - și, au pătruns în domiciliul reclamantei și prin amenințarea acesteia cu moartea și sechestrarea sa au furat actele casei și buletinul de identitate al reclamantei, după care sau deplasat la Biroul Notarului Public T, care a eliberat o procură prin care numitul era împuternicit să vândă apartamentul proprietatea reclamantei, fără a întreba însă proprietarii de drept dacă sunt de acord cu procura respectivă.
S-a arătat că pentru faptele săvârșite de numiții există un dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6
S-a mai arătat de reclamantă că atât ea, cât și fiul său, au fost victime ale notarului public și ale "Clanului, astfel că se impune anularea tuturor actelor făcute fără consimțământul său cu privire la apartament și restituirea bunurilor evacuate din acesta, situația de fapt putând fi confirmată de mai multe persoane, respectiv, -, a căror citare o solicită în calitate de martori.
La 23.05.2001, reclamanta a formulat din nou cerere precizatoare a acțiunii principale și a solicitat anularea tuturor exemplarelor contractului de vânzare cumpărare care reprezintă titlul pârâților și al pârâtei societate comercială și evacuarea persoanelor fizice și juridice din apartamentul în litigiu, solicitând de asemenea anularea tuturor autorizațiilor pe care le deține societatea comercială și repunerea apartamentului în situația anterioară mutării acestora în imobil.
La 22.06.2001, reclamanta a formulat altă cerere precizatoare, prin care a solicitat anularea următoarelor acte încheiate fără consimțământul său: procura nr.1042/16.02.1996, act de vânzare cumpărare încheiat între. vânzător și și, cumpărători, autentificat sub nr.423/1999 la BNP și actul de vânzare cumpărare încheiat între și - fostă, în calitate de vânzători prin mandatar și, în calitate de cumpărător, autentificat sub nr.1393/1996 la BNP T, solicitând de asemenea evacuarea pârâților și a societății comerciale pârâte din apartament, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
La 10.08.2001, pârâții, și - SRL, au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția anulării acțiunii ca insuficient timbrată, inadmisibilitatea cererii în anulare a contractului nr.423/1999 autentificat la BNP, excepția prescripției cererii în anulare privind același contract și pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată.
In ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.423/1999 la BNP a fost încheiat de către pârâți cu bună credință prin cumpărare de la vânzătorul și ulterior înscris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al Judecătoriei Sectorului 6.
S-a arătat că reclamanta a consimțit la înstrăinarea imobilului, că titlul autorului pârâților nu a fost anulat, iar plângerea penală formulată de reclamanta împotriva lui a fost soluționată în sensul neînceperii urmăririi penale prin rezoluția nr.6189/1997 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6.
La 09.10.2001 s-a formulat de către reclamantă o nouă cerere precizatoare cu privire la obiectul cauzei, solicitându-se să se constate și în contradictoriu cu, nulitatea absolută a procurii autentificate sub nr.- de BNP T, nulitatea absolută a contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr.1393/1996 la BNP T și nr.423/1999 la BNP.
Prin încheierea din 07.11.2001, instanța a dispus introducerea în cauză, la solicitarea reclamantei, a numiților și, în calitate de pârâți.
Prin sentința civilă nr.2716/2002, instanța a anulat cererea formulată de reclamantă ca insuficient timbrată.
Prin decizia civilă nr.1174/2003 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în dosar nr.2739/2002, instanța a anulat ca netimbrată cererea de apel formulată de reclamantă.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat recurs, admis prin decizia civilă nr.33/2004 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a IV - Civilă, care a casat decizia nr.1174/2003 și a reținut cauza spre rejudecare ca instanță de apel.
Prin decizia civilă nr.892/2004 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a IV-a Civilă în rejudecarea apelului, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr.2716/2003 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta, recursul fiind trimis de înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.8460/2005 spre judecare la Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Prin decizia civilă nr.631 /R/2006 Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a IX-a Civilă a admis recursul reclamantei, a modificat decizia recurată nr.892/2004, a admis apelul declarat împotriva sentinței civile nr.2716/2002, a desființat în tot sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare la această instanță.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată la 21.03.2007 sub nr-.
Prin încheierea de ședință din 16.04.2007 - fila 14 dosar, instanța a pus în vedere reclamantei, prezentă personal la termen, să depună la dosar cerere precizatoare prin care să indice cadrul procesual respectiv pârâții în contradictoriu cu care înțelege să se judece, obiectul cauzei, temeiul de drept și felul nulității invocate.
Cum reclamanta nu s-a conformat acestor dispoziții, prin încheierea de ședință din 07.05.2007 - fila 22 dosar, instanța a apreciat că este investită cu judecarea cererii principale, așa cum a fost precizată la fila 101 din dosarul de fond nr.3667/2001, respectiv constatarea nulității absolute a procurii autentificate sub nr.- la BNP T, a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1393/1996 la BNP T și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.423/1999 la BNP, pentru lipsa consimțământului la vânzare, precum și cu capătul de cerere privind restabilirea situației anterioare.
De asemenea, a constatat că au calitate procesuală pasivă în cauză numiții, și - SRL, respingând ca neîntemeiată cererea reclamantei (formulată cu ocazia fondului primului ciclu procesual și cu privire la care instanța nu se pronunțase) de introducere în cauză a numitului.
La 16.05.2007, pârâții și au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată și au invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamantei.
In ceea ce privește anularea actului de vânzare subsecvent, s-a apreciat că acordul de voință al părților semnatare a fost dat în mod expres prin procura din 16.02.1996, neputându-se invoca lipsa consimțământului.
În ședința publică din 21.05.2007, pârâții, și, au depus concluzii scrise prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce-i privește, excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamantei, iar pe fond au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 21.05.2007, instanța a respins excepțiile prescripției dreptului la acțiune a lipsei calității procesuale active a reclamantei și a lipsei calității procesuale pasive a pârâților, și, ca neîntemeiate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de ședință de la acea dată - fila 31 dosar.
Prin sentința civilă nr.4505/30.06.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B - Secția Civilă, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții, și
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin procura autentificată sub nr. 1042/16.02.1996 de BNP T - fila 89 dosar rec!amanta și fostul său soț au împuternicit pe pârâtul să vândă apartamentul în litigiu, iar prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub DT.1393/05.03.1996 la BNP T - fila 88 dosar pârâtul, în baza procurii sus amintite vinde imobilul pârâtului, iar prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.423/l999 la BNP pârâtul vinde apartamentul pârâților și, la 04.05.1999.
Instanța a reținut că, deși prin încheierea de ședință din 16.04.2007 - fila 14 dosar, s-a pus in vedere reclamantei prezentă personal la termen să depună la dosar cerere precizatoare prin care să indice cadrul procesual respectiv pârâții în contradictoriu cu care înțelege să se judece, obiectul cauzei, temeiul de drept și felul nulității invocate, reclamanta nu s-a conformat acestor dispoziții, prin încheierea de ședință din 07.05.2007-fila 22 dosar, instanța a apreciat că este investită cu judecarea cererii principale, așa cum a fost precizată la fila 101 din dosarul de fond nr.3667/2001, respectiv constatarea nulității absolute a procurii autentificare sub nr.1042/1996 la BNP T, a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1393/1996 la BNP T și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.423/1999 la BNP, pentru lipsa consimțământului la vânzare, precum și cu capătul de cerere privind restabilirea situației anterioare.
În ceea ce privește lipsa consimțământului la vânzare invocată de reclamantă, instanța a reținut că aceasta nu a fost dovedită în cauză, întrucât și din declarația martorei, depusă de reclamantă la fila 223 dosar, rezultă că martora nu cunoaște împrejurările în care au fost încheiate actele contestate. De asemenea, în ceea ce privește declarația extrajudiciară dată la filele 12-13 din dosar 3667/2001 martora a declarat că tot ceea ce a scris în declarația respectivă știe de la reclamantă, nefiind martorii oculară la presupuse amenințări exercitate asupra acesteia.
De asemenea, instanța a reținut că cealaltă martoră audiată la propunerea reclamantei - notarul public T, în fața căreia a fost încheiată procura, arată că nu își mai amintește împrejurările în care a fost încheiat actul, precizând că din moment ce a autentificat actul nu a avut nici o suspiciune cu privire la încheierea acestuia.
Au fost înlăturate declarațiile extrajudiciare, având în vedere că nu au fost date cu privire la cauza de față, iar martorii pot reveni asupra acelor declarații, așa cum s-a întâmplat și în cazul martorei.
În ceea ce privește ceilalți doi martori încuviințați reclamantei, instanța a motivat pe larg imposibilitatea audierii acestora în încheierea de ședință de la 02.06.2008 - fila 321 dosar.
Instanța a reținut și că, din declarațiile martorilor audiați pentru pârâți a rezultat situația contrară celei invocate de reclamantă, din declarația martorei rezultând ca aceasta fost de față când reclamanta ar fi încheiat contractul, că aceasta discuta cu pârâtul și avea o sumă de în mână, nu plângea și nu era stresată,
De menționat că lipsa consimțământului invocată de reclamantă prin precizarea de la fila 101 dosar fond ar presupune o lipsă totală a consimțământului, în sensul că nu ar fi semnat actul contestat, însă ulterior acestei precizări, reclamanta revine și arată - fila 78 dosar - că ar fi vorba de exprimarea unui consimțământ smuls prin violență, împrejurare de asemenea nedovedită cu probele administrate în cauză și cu privire la care s-a pronunțat instanța penală, așa cum rezultă din actele de la filele 100 și urm. dosar.
Instanța a apreciat de asemenea că întrucât bunul imobil era dobândit în timpul căsătoriei, atât timp cât nu s-a dispus prin aceeași sentință și cu privire la partaj, notarul public era ținut să solicite acordul ambilor foști soți la înstrăinarea bunului conform art.35 alin.2 Cod fam. având în vedere calitatea acestora de codevălmași. În ceea ce privește tranzacția sub semnătură privată de la fila 26 dosar, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada că notarul public a avut cunoștință de existența acesteia la momentul încheierii procurii.
Instanța a reținut și că, la termenul de judecată din 11.06.2007 când au fost încuviințate probele reclamanta a fost reprezentată de apărător ales, fiind respectate drepturile procesuale ale acesteia, reclamanta având sarcina probei conform art. 1169 Cod civil.
Instanța a apreciat astfel, că reclamanta nu a făcut prin probele administrate în cauză dovada lipsei consimțământului la vânzare și nici a vicierii consimțământului, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.948 cod civil pentru valabilitatea procurii autentificate sub nr.1042/1996 la. T și a actelor subsecvente acesteia, respectiv contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1393/1996 la. T și contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.423/1999 la., astfel că, în consecință a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat apel reclamanta, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că, a formulat acțiune de nulitate a procurii nr.1042/16.02.1996, că procura a fost semnată și de fostul soț, fără a mai avea vreo calitate, avându-se în vedere faptul că apartamentul in litigiu i-a fost atribuit apelantei conform sentinței civile nr.76867/16.dec.1987, rămasă definitivă și irevocabilă, iar cât privește împărțirea bunurilor achiziționate în timpul căsătoriei, acestea au fost împărțite conform tranzacției încheiate la data de 10.dec.1987, între ei și reclamantă, fostul soț, de unde rezultă de asemenea cine beneficia de apartamentul din litigiu, tranzacție încheiată la data pronunțării sentinței de divorț nr.7686/1987.
Arată că procura a fost semnată sub amenințare, presiune și agresare, consimțământul fiindu-i smuls prin violență, astfel că apreciază că procura este nulă. Susține că, contractul de vânzare-cumpărare nr.1393/2150/06.03.1996 a fost încheiat în aceleași condiții, precum și procura la același birou și este de asemenea nul, avându-se în vedere faptul că are menționat la vânzători, prin mandatar.
Or, într-o atare situație lipsește semnătura, atât a reclamantei, cât și a fostului soț fără calitate chiar.
A susținut, în esență, că au fost interpretate greșit probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiați și de asemenea s-a reținut greșit că reclamanta a consimțit la înstrăinarea imobilului și că și-a exprimat liber voința în fața notarului, întrucât titlul nu a fost anulat și, deși la dosar a depus mai multe declarații extrajudiciare, instanța a refuzat să audieze martorii - și, întrucât aceste declarații nu pot forma convingerea instanței cu privire la soluționarea cauzei.
Instanța de fond refuză și nulitatea procurii, întrucât imobilul a fost dobândit în timpul căsătoriei, așa cum rezultă și din contractul de vânzare-cumpărare, instanța reținând că prin sentința de divorț nu s-a dispus și cu privire la partaj.
Prin întâmpinare, intimații au invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților, și. L, precum și excepția prescrierii dreptului la acțiune. Au solicitat, de asemenea, menținerea sentinței civile apelate ca legală și temeinică.
Prin decizia civilă nr.487/23.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că în cauză nu s-a dovedit inexistența consimțământului reclamantei-apelante, martorii acesteia necunoscând o astfel de situație, iar cei propuși de pârâți dovedind dimpotrivă, că părțile discutau la încheierea contractului, iar reclamanta avea în mână banii primiți.
Împotriva deciziei civile de mai sus a declarat recurs recurenta reclamantă, criticând următoarele:
- în mod eronat instanța de apel a reținut că din analiza judicioasă a materialului probator administrat în cauză nu s-a dovedit acțiunea;
- în cauză nu s-a administrat interogatoriul pârâților;
- instanța de fond nu a insistat în audierea martorilor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 și 312 Cod procedură civilă.
Intimații pârâți depun o întâmpinare, prin care invocă următoarele excepții: excepția lipsei calității procesuale active, excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților, excepția prescripției dreptului la acțiune al apelantei reclamante.
În drept, intimații au invocat dispozițiile art.1141pct.2, raportat la art.118 pct.1 Cod procedură civilă raportat la art.1898 - 1899 Cod civil, coroborat cu art.969 și art.992 Cod civil.
Recursul este nefondat.
Astfel, prima instanță a fost investită cu judecarea cererii principale având ca obiect constatarea nulității absolute a procurii autentificate sub nr.1042/1996 la BNP T, a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1393/1996 la BNP T și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.423/1999 la BNP, pentru lipsa consimțământului la vânzare.
Sub aspectul soluționării de către prima instanță a excepțiilor prescripției, lipsei calității procesuale active și lipsei calității procesuale pasive, Tribunalul a avut în vedere motivarea acesteia cuprinsă în încheierea din 21.05.2007.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, față de cauza de nulitate invocată, respectiv lipsa totală a consimțământului (nu vicierea acestuia), care este o cauză ele nulitate absolută, putând fi invocată oricând; cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, fiind vorba de nulitate absolută poată fi invocată de oricine are interes, or, reclamanta își dovedește interesul în reîntoarcerea bunului în patrimoniul său; cu privire la lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâți, aceștia sunt părți contractante in actul de vânzare subsecvent, iar cererea având ca obiect nulitatea acestui contract nu poate fi analizată decât în contradictoriu și cu acestea.
În ceea ce privește motivele de recurs invocate de recurentă, acestea nu pot fi reținute pentru următoarele considerente:
Instanțele anterioare au făcut o analiză judicioasă a materialului probator administrat în cauză, respectiv interogatorii, declarațiile martorilor coroborate cu înscrisurile depuse de părți prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată.
Cauza de nulitate invocată de reclamantă este aceea a lipsei totale a consimțământului atât la încheierea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1393/1996 la BNP T cât și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.423/1999 la BNP.
Or, cu martorii audiați nu s-a dovedit această inexistență a consimțământului reclamantei, martorii acesteia necunoscând o astfel de situație iar cei propuși de pârâți dovedind dimpotrivă, că părțile discutau la încheierea contractului, iar reclamanta avea în mână banii primiți.
Aceasta înlătură susținerea reclamantei potrivit cu care, așa cum precizează ulterior, consimțământul i-ar fi fost smuls prin violență, aspect de asemenea nedovedit.
De asemenea, nu poate fi reținută nici critica reclamantei în sensul că procura este lovită de nulitate întrucât fostul soț al acesteia nu mai avea nici un drept cu privire la apartament și deci nu avea nici o calitate pentru a semna actul contestat, fiind dovedită astfel complicitatea notarului la încheierea actului respectiv. Bunul imobil era dobândit în timpul căsătoriei, așa cum rezultă din contractul de la fila 153 dosar și prin sentința de divorț de la fila 75 din dosarul 2616/1987,s-a atribuit reclamantei numai folosința imobilului, nu au fost partajate bunurile.
În această situație, așa cum s-a reținut, notarul public era ținut să solicite acordul ambilor foști soți la înstrăinarea bunului conform art. 35 alin.2 Cod fam. având în vedere calitatea acestora de codevălmași.
In ceea ce privește tranzacția sub semnătură privată de la fila 26 dosar, nu s-a făcut dovada depunerii acesteia la notariat sau a invocării în fața acestuia a dreptului exclusiv de proprietate. De altfel, susținerile reclamantei sunt contradictorii. Astfel, deși susține că fostul soț nu trebuia să fie menționat în procura a cărei nulitate se solicită a fi constatată, se invocă nesemnarea de către acesta a procurii.
Față și de aceste susțineri făcute în chiar cererea de apel și în condițiile în care în urma trimiterii spre rejudecare a cauzei, aceasta nu a înțeles să-și precizeze cererea în sensul celor învederate de instanța de control judiciar, analiza făcută în baza probelor administrate este una corectă.
Astfel fiind, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 487 din 23.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți, și
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/3.12.2009
------------------------------------------
- Secția a V-a -
-
Jud.Sector 6 - A-
Președinte:Mirela VișanJudecători:Mirela Vișan, Stere Learciu, Claudiu Marius
