Anulare act. Decizia 1365/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 1365

Ședința publică de la 17 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alexandrina Marica

JUDECĂTOR 2: Dan Spânu

JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean

Grefier: - - -

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 10 2009 privind judecarea recursurilor formulate de pârâții, și reclamantul împotriva deciziei civile nr. 128 din data de 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- și a sentinței civile nr. 7014 din data de 27 2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL C - PRIN ADMINISTRATOR și intimata intervenientă ( fostă ).

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea recurentului reclamant, prin procurator C, să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 17 2009.

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față:

Prin sentința civilă nr. 7014 din 27.11.2008, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr-, s-a respins acțiunea principală având ca obiect anulare act privind pe reclamantul, în contradictoriu cu pârâții si, SC SRL C, prin reprezentant legal administrator și cererea de completare din data de 08.10.2008, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului autentic de vânzare-cumpărare 3059/19.04.2006, încheiat între părții, ca neîntemeiate.

S-a respins cererea reconvențională a pârâților și, ca neîntemeiată și cererea privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata către parata SC SRL C, ca neîntemeiata.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că niciuna dintre condițiile de valabilitate ale contractului încheiat de reclamant și pârâții nu sunt incidente în cauza de față, așa cum a susținut reclamantul, astfel că nu poate fi aplicată sancțiunea desființării contractului principal cerută.

Pornind de la dispoz. art. 948 pct. 2. Civ. care prevăd existența unui consimțământ valabil al părții care se obligă, instanța a reținut că prin contractul autentic de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâții și a cărui desființare se solicită în cauza de față la pct. A, din acesta au fost vândute cu clauză de întreținere bunuri mobile cu privire la care s-a dispus rezoluțiunea conform sentinței civile nr. 442/31.01.2007, rămasă irevocabilă prin decizia Tribunalului Olt 831/16.05.2007, iar la pct. B un imobil teren în suprafață de 1552,49 mp, punct cu privire la care în cauza de față se cere constatarea nulității absolute, după ce mai întâi a fost cerută rezoluțiunea pentru neplata prețului.

Analiza existenței capacității depline a reclamantului de a contracta ca, de altfel, și existenta consimțământului valabil exprimat de acesta, au fost reținute ca existând în privința întregii convenții, așa cum rezultă din considerentele acestora hotărâri.

Instanța a reținut și faptul că reclamantul, deși în vârstă, a fost asistat de un reprezentant al autorității tutelare la momentul încheierii contractului cu pârâții, asistare care s-a făcut cu respectarea cerințelor legale necesare a fi îndeplinite in acest scop. Așadar, instanța a reținut că, consimțământul exprimat de reclamant este valabil, el nefiind dat prin eroare, smuls prin violenta ori surprins prin dol, astfel că nu sunt incidente dispoz art. 953. Civ privitoare la nevalablitatea consimțământului, dispozițiile invocate ca temei juridic al cererii de către reclamant.

Cât privește motivul de nulitate, întemeiat pe dispozițiile art. 966 Cod Civ. a lipsei cauzei prin lipsa contraprestației, mai precis neplata prețului, instanța a reținut că nici aceasta nu operează în cauza de față.

Astfel, reclamantul a susținut că absența cauzei ar consta în neplata prețului bunului, teren imobil descris la pct. B din contractul autentic încheiat cu pârâții, susținând deopotrivă că mențiunea privind plata prețului făcută de notar în contract nu corespunde realității, potrivit chiar recunoașterii pârâtei atât în interogatoriul luat în dosarul 6075/2006 cât și cu ocazia declarațiilor date la Parchet cu ocazia cercetării penale declanșate la plângerea reclamantului.

prețului acestui imobil a fost invocată de reclamant în cauza ce a format obiectul dosarul nr. 6705/2006 și rezoluțiunea cerută de reclamant pe acest temei a fost respinsă, dându-i-se îndrumarea pe care acesta a și urmat-o, că are deschisă calea acțiunii în anulare.

Or, este unanim admis în practica și literatura de specialitate ca sancțiunea neplății prețului nu este nulitatea, ci o cu totul alta.

În caz de neexecutare, totală sau parțială a obligației de plata a prețului de către cumpărător, vânzătorul poate alege între mai multe posibilități. Astfel, vânzătorul poate cere obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligației ceea ce este întotdeauna posibil dacă debitorul este solvabil, iar acțiunea în plata prețului are caracter personal și se prescrie în termen de 3 ani.

Lipsa contraprestației echivalentă potrivit susținerilor reclamantului cu neplata prețului, nu constituie o cauză de nulitate, dispozițiile art. 966. Civ nefiind incidente, convenția dintre părți relativă la imobilul teren de la pct. B

Instanța a mai reținut că nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâți și societatea comerciala SC SRL nu poate fi dispusă, întrucât nu este incident principiul invocat de reclamant ca temei al cererii sale.

Principiul actului subsecvent ca urmare a anularii actului inițial este regula de drept potrivit căreia "anularea actului inițial - primar - atrage după sine și anularea actului subsecvent din cauza legăturii juridice dintre ele". Principiul este o consecință a celorlalte două principii ale efectelor nulității respectiv al celui retroactivității și cel al restabilirii situației anterioare, dar și a unui alt principiu potrivit căruia nimeni nu poate transmite ceea ce nu are.

Deși, pârâta - societate comercială a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat, însă în probatoriul nu au fost depuse înscrisuri cu care să se facă dovada acestora, astfel încât cererea este neîntemeiată, fiind respinsă.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul și pârâții și, considerând-o netemeinică și nelegală

Apelantul a criticat sentința invocând următoarele motive:

În mod nejustificat instanța a respins cererea de probatorii testimonială solicitată de reclamant, instanța a confundat obiectul contractului de vânzare-cumpărare cu cauza ori scopul imediat al contractului de vânzare - cumpărare și în mod greșit instanța nu s-a pronunțat asuprea temeiului de drept prev. de art. 1021 cod civil privind rezoluțiunea contractului pentru neplata prețului.

Apelanții și au criticat sentința invocând faptul că în mod greșit în considerentele sentinței se reține de către instanța de fond că există putere de lucru judecat în ceea ce privește natura actului încheiat între părți, respectiv că acesta nu ar fi o donație, ci o vânzare-cumpărare pură și simplă, întrucât în cauză nu a existat o cerere de calificare a actului de vânzare-cumpărare ca și donație până la judecarea pe fond a prezentei cauze.

În apel, a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâților și numita, solicitând să se constate că prin contractul intitulat "vânzare-cumpărare" și autentificat sub nr. 27621-2762-2763 din 14.04.2006, intervenienta și fostul său soț reclamantul au urmărit de fapt o liberalitate, respectiv o donație către soții, iar pe cale de consecință având în vedere intenția reală a tuturor părților să se califice acest contract.

Intimatul pârât SRL Cad epus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelurilor și a cererii de intervenție ca nefondate.

Prin decizia civilă nr. 128 din 16.04.2009, pronunțată de Tribunalul O l t, s-u respins ca nefondate apelurile declarate de apelantul reclamant și apelanți pârâți și .

A fost obligat apelantul la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC SRL C, iar apelanții și la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC SRL

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Instanța de fond în mod corect a respins cererea de probatoriu formulată, întrucât contractele a căror nulitate se solicită reprezintă acte autentice, iar cele cuprinse în aceste înscrisuri fac dovada până la înscrierea în fals, mențiunile neputând fi combătute prin proba testimonială.

În consecință, această probă a fost respinsă ca inadmisibilă prin raportare la dispoz. art. 1191 Cod civil și față de natura de act autentic a contractului principal, întrucât se dorea a se face dovada neplății prețului.

Față de susținerile reclamantului ce vizează absența cauzei - neplata prețului, instanța de fond a apreciat în mod corect ca fiind o confuzie din partea reclamantului, întrucât obiectul contractului este reprezentat de obligațiile reciproce ale părților, constând în plata prețului de către cumpărător și predarea posesiei de către vânzător, iar cauza contractului este definită ca fiind scopul imediat urmărit a fi obținut de fiecare dintre părți prin încheierea contractului.

prețului nu este sancționată cu nulitatea, așa cum a susținut reclamantul, ci cu altă sancțiune, aspecte asupra căreia instanța de fond face o discuție teoretică detaliată în considerentele sentinței.

Critica pe care apelanții și o aduc sentinței se referă la faptul că în mod greșit s-a reținut puterea lucrului judecat, în sensul că operațiunea juridică ar fi o vânzare-cumpărare pură și simplă și nu o donație și că actul încheiat de reclamant și pârâți nu a fost calificat ca o liberalitate.

Prin cererea reconvențională formulată de pârâții și s-a solicitat în principal respingerea acțiunii formulată de reclamant și în subsidiar s-a solicitat ca în situația în care se constată ca fiind lovit de nulitate actul de vânzare-cumpărare, să se constate că în baza conversiei actelor juridice, acesta este valabil ca donație îndeplinind condițiile de formă și de fond ale acestui contract.

Reținând faptul că vânzarea dintre reclamant și pârâții și este una valabilă, fiind cert că părțile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare în formă autentică și că singura acțiune care ar putea fi exercitată de reclamant ar fi una prin care să se solicite obligarea la plata prețului, dacă acesta nu a fost plătit, nu se mai poate recurge în cauză la aplicarea principiilor conversiunii actelor juridice, așa cum de altfel a reținut în mod corect și instanța de fond.

Susținerea că ar fi o donație nu poate fi considerată reală, pentru că părțile au declarat în fața notarului că este vorba de o vânzare, în acest sens fiind și poziția reclamantului.

Referitor la critica în sensul că instanța reține puterea lucrului judecat, deși nu a fost investită cu o astfel de cerere s-a constatat că instanța de fond a procedat corect în examinarea principiilor juridice, având o viziune de ansamblu a cauzei și a făcut vorbire de autoritatea lucrului judecat, ca prezumție de adevăr, stabilit printr-o hotărâre judecătorească, privind natura juridică a actului încheiat de către părți.

Existența unei hotărâri judecătorești poate fi invocată în cadrul unui alt proces cu autoritate de lucru judecat atunci când se invocă exclusivitatea hotărârii sau cu putere de lucru judecat când se invocă obligativitatea sa, fără ca în cel de-al doilea proces să fie aceleași părți și să se discute același obiect și aceeași cauză.

Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs pârâții, și reclamantul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

În recursul formulat de pârâții și se critică soluțiile instanțelor, arătându-se că acestea în mod greșit au respins proba cu martori privind calificarea contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la notar, ca fiind donație.

În dezvoltarea acestui motiv se arată că instanțele nu au avut în vedere declarațiile celor doi vânzători, precum și cea a lui (fostă ), din care rezultă voința părților.

O altă critică vizează faptul că instanțele în mod greșit au invocat puterea de lucru judecat privind calificarea actului încheiat de părți, ca un contract de vânzare-cumpărare.

În final, critica vizează modul în care instanțele au dispus cu privire la obligarea la cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește recursul formulat de, acesta arată că hotărârea este nulă, deoarece lipsește încheierea de dezbateri în primă instanță, iar instanța a făcut o greșită aplicare a legii, privind art. 297 Cod pr. civ.

Recursurile sunt nefondate.

Potrivit art. 304 Cod pr. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate face numai pentru motive de nelegalitate prevăzute la pct. 1-9.

Recurenții au invocat un prim motiv acela că instanțele au respins proba cu martori cu privire la calificarea ca donație a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 2761-2762-2763, cu privire la pct. b din acest contract, arătând că intenția părților la încheierea contractului a fost de a acel teren, în acest sens fiind declarația vânzătorilor și a numitei, fostă.

Acest motiv este neîntemeiat, deoarece instanțele au avut în vedere întregul material probator administrat în cauză.

Pe de altă parte, contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat în fața notarului, astfel că mențiunile referitoare la constatările personale ale notarului se bucură de cea mai deplină putere doveditoare, ele neputând fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals.

În acest sens, în fața notarului, declarația părților că enunțările cuprinse în înscris exprimă voința lor reală era de natură să ducă la convingerea instanței că voința părților la încheierea contractelor a fost de a vinde și nu de a, astfel că, în cauză, nu era necesară administrarea probei testimoniale.

În analiza voinței reale a părților, instanța a avut în vedere motivele invocate de recurenți și a concluzionat în mod corect că neplata prețului invocată nu echivalează cu o donație, că aceasta ține de executarea contractului și nu de momentul încheierii contractului.

În privința autorității de lucru judecat invocată de recurenți, instanțele au analizat-o și au arătat în mod expres că neplata prețului a fost invocată de reclamant în dosarul nr. 65705/2006, pentru care s-a solicitat rezoluțiunea contractului, iar instanța a respins această cerere, învederând faptul că sancțiunea neplății prețului nu este nulitatea.

Din acest dosar rezultă în mod clar, din considerentele instanței, că natura juridică a actului încheiat cu pârâții nu a fost o donație, ci o vânzare-cumpărare.

În privința cheltuielilor de judecată, nici acest motiv nu este întemeiat, în cauză fiind aplicabile corect dispoz. art. 274 Cod pr. civ. recurenții de azi fiind apelanți în acel dosar, iar apelul acestora a fost respins.

Nici recursul formulat de reclamantul nu este întemeiat, deoarece din examinarea sentinței civile nr. 7014/27.11.2008, dată în dosarul nr-, rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 20.11.2008, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării, care face parte integrantă din hotărâre.

De asemenea, nici motivul invocat de recurent privind neaplicarea art. 297 alin.1 Cod pr. civ. nu este întemeiat, deoarece nu se poate reține că instanța a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanțele analizând în mod amplu fiecare motiv de nulitate invocat de părți, argumentând în fapt și în drept netemeinicia susținerilor părților atunci când au fost respinse cererile sau când au fost respinse apelurile.

În consecință, având în vedere aceste considerente, instanța constată că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse, în baza art. 312 alin.1 Cod pr. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții, și reclamantul împotriva deciziei civile nr. 128 din data de 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- și a sentinței civile nr. 7014 din data de 27 2008 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL C - PRIN ADMINISTRATOR și intimata intervenientă ( fostă ).

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. jud. -

Tehn.

2 ex./15.12.2009

Președinte:Alexandrina Marica
Judecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 1365/2009. Curtea de Apel Craiova