Anulare act. Decizia 1399/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1091/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1399
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doina Anghel
JUDECĂTOR 2: Fănica Pena
JUDECĂTOR 3: Cristina Nica
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea recursului declarat de recurenta-reclamantă, împotriva deciziei civile nr.92 din 23.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte și.
are ca obiect - anulare act - nulitate procură.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 12.10.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie; pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării, Curtea a amânat pronunțarea la 19.10.2009, apoi la 26.10.2009, hotărând următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7973/15.10.2007, Judecătoria Sector 2 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei pe capătul de cerere privind nulitatea absolută a antecontractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.2173/22.08.2003 la BNP, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive pe capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.2409/01.10.2003 la BNP, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei pe capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a procurii autentificate sub nr.2172/22.08.2003 la BNP, respingând acest capăt ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins celelalte capete ale cererii formulată de reclamanta, împotriva pârâtelor și, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța aceasta sentință instanța de fond a reținut că prin promovarea acțiunii reclamanta urmărește desființarea celor trei acte juridice, pe considerentul nevalabilității consimțământului, ilicității cauzei, caracterului neserios al prețului vânzării. Pe aspectul calității procesuale pasive a pârâtei instanța de fond a apreciat că pe capătul de cerere privind nulitatea antecontractului de vânzare - cumpărare pârâta nu a fost parte în acest contract și deci nu are calitate procesuală pasivă, însă în ce privește contractul de vânzare - cumpărare pârâta a acționat în calitate de mandatar al reclamantei vânzătoare și deci are calitate procesuală pasivă.
Față de pârâta, instanța a constat că acțiunea de constatare a nulității absolute a procurii autentificate sub nr.2172/22.08.2003 la BNP nu este îndreptățită, această pârâtă neavând calitate procesuală pasivă întrucât pârâta este un terț față de acest act juridic.
Pe fondul cauzei instanța de fond a apreciat că lipsa discernământului la încheierea antecontractului de vânzare - cumpărare și procurii, datorită afecțiunilor de natură medicală de care suferea reclamanta la momentul încheierii acestor acte nu poate fi reținut, din înscrisurile medicale, concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, rezultând că reclamanta avea discernământ la epoca perfectării actelor analizate, aceasta având reprezentarea consecințelor juridice ale actelor încheiate, cu conținutul arătat în acestea, notarul care a instrumentat aceste acte luând act în prealabil de existența acestui consimțământ, iar reclamanta nu a făcut dovada că la momentul întocmirii actelor s-a aflat într-un caz de absență temporară a discernământului.
Instanța de fond nu a reținut nici susținerile reclamantei potrivit cu care pârâta ar fi folosit mijloace viclene în scopul obținerii consimțământului reclamantei la semnarea actelor, întrucât nu s-au probat aceste susțineri.
Cu privire la prețul achitat reclamantei, instanța de fond a reținut că potrivit antecontractului de vânzare - cumpărare, reclamanta a declarat că a primit suma de 3000 euro cu titlu de avans, iar în privința sumei de 650 euro care s-a pretins a nu fi primită de reclamanta de la mandatara sa, exista posibilitatea acțiunii în pretenții pentru executarea mandatului, neplata diferenței de preț neputând constitui un motiv de nulitate a contractului la fel cum nu poate constitui motiv de nulitate nici neînscrierea în evidențele fiscale ale dreptului de proprietate.
Prețul achitat a fost apreciat de către instanța de fond ca serios, obiectul vânzării fiind constituit de o cotă de din imobil, iar dreptul de proprietate era grevat de uzufructul viager rezervat reclamantei vânzătoare, prețul fiind în mod liber stabilit de părți.
Prin decizia civilă nr.92/23.01.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.7973/15.10.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, în contradictoriu cu intimatele - pârâte,.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Critica potrivit cu care instanța de fond nu a ținut seama la pronunțarea sentinței de actele depuse la dosar, din care rezulta că procura a fost semnată cu convingerea că o mandata pe pârâtă în scopul recuperării unor terenuri din comuna, nu a fost reținuta, întrucât așa cum corect a reținut instanța de fond mandatul dat pârâtei avea în vedere vânzarea cotei indivize de din imobilul proprietatea apelantei - reclamante și nu recuperarea unor terenuri, reclamanta - apelantă în calitate de mandant menționând olograf pe înscrisul autentic în care s-a consemnat mandatul, că a citit conținutul actului întocmit, fiind de acord cu conținutul acestuia.
Starea de sănătate în care se afla apelanta la momentul încheierii actelor contestate, dincolo de faptul că nu a fost dovedită, ar fi putut atrage nulitatea actului numai în măsura în care această stare ar fi afectat discernământul apelantei, ori apelanta - reclamantă a invocat ca și motiv de nulitate lipsa consimțământului la semnarea actului, iar prețul imobilului s-a primit la data semnării contractului de vânzare - cumpărare așa cum rezultă și din conținutul acestuia, apelanta consimțind la semnarea actului cu acest conținut.
Faptul ca a achitat în continuare taxele aferente imobilului, cota din cheltuielile comune, nu este de natură a duce la concluzia că apelanta a fost în eroare cu privire la natura juridică a actelor încheiate, cu atât mai mult cu cât rezervându-si uzufructul viager, deci folosind imobilul era obligația în a achita contravaloarea cotelor de întreținere.
Susținerile apelantei în sensul că actul a fost încheiat în frauda intereselor sale, cauza fiind ilicită, contrară ordinii și bunelor moravuri, nu au fost dovedite, iar prețul nu poate fi apreciat ca neserios, câtă vreme s-a vândut doar o cotă ideală din bun iar apelanta a păstrat uzufructul viager, manoperele viclene ale pârâtei la care face referire reclamanta nefiind dovedite.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta, criticând-o pe motive de nelegalitate, respectiv nu a avut discernământ la momentul semnării procurii, astfel că instanțele de fond și apel au reținut o situație greșită.
Prin concluziile scrise depuse în ședința publică de azi, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece aspectele invocate de recurentă cu privire la inexistența discernământului nu se regăsesc în probele administrate în cauză. Expertiza medico-legală a concluzionat că recurenta avea discernământ la epoca perfectării actelor analizate.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Curtea a constatat că recursul este nefondat și în baza art.312 Cod procedură civilă l-a respins, pentru următoarele considerente:
Recurenta a indicat ca temei juridic al recursului declarat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, respectiv nelegalitatea deciziei recurate, care presupune greșita aplicare a unei norme de drept material.
Curtea nu poate reține criticile recurentei, dat fiind faptul că la 22.08.2003 între recurentă și intimată a fost încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare prin care a fost stabilit prețul imobilului în litigiu și termenul la care urmează a fi încheiat contractul autentic.
Din cuprinsul antecontractului încheiat personal de recurentă rezultă că aceasta a primit un avans din prețul imobilului în litigiu, urmând să primească întregul preț la data autentificării contractului de vânzare - cumpărare.
Tot la 22.08.2003 recurenta a încheiat și procura prin care o mandata pe să vândă dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.45 situat în B,-,.5,.2, parter, sector 2, semnând personal procura. Totodată, recurenta a consemnat personal că a citit și este de acord cu conținutul actului. Această consemnare a recurentei contrazice susținerile din recurs.
Este adevărat că la 01.10.2003 contractul de vânzare - cumpărare a fost autentificat și că recurenta a fost reprezentată de mandatar, dar din expertiza medico-legală administrată în fața instanței fondului și ale cărei concluzii sunt la fila 129 din dosarul de fond rezultă că recurenta "are capacitate psihică, având discernământul păstrat în raport cu actele care s-au semnat".
Nici critica privitoare la preț nu poate fi reținută de C, dat fiind faptul că acesta a fost stabilit la 22.08.2003 la momentul încheierii antecontractului și reprezintă voința părților.
Pe de altă parte, prețul este corect față de împrejurarea că s-a vândut doar o cotă ideală din bun, recurenta păstrând uzufructul viager.
Față de aceste considerente, Curtea a respins recursul ca nefondat și a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta - reclamantă, împotriva deciziei civile nr.92/23.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatele - pârâte și.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
.
2 ex./30.10.2009
TB-5 -;
Jud.2 -
Președinte:Doina AnghelJudecători:Doina Anghel, Fănica Pena, Cristina Nica
