Anulare act. Decizia 1407/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1407
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aștefănesei Petrina Manuela-JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu
- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurentul-reclamant împotriva deciziei civile nr.140/A din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul asistat de avocat; intimata fiind asistată de avocat, cu împuternicire avocațială și pentru intimata; avocat cu împuternicire avocațială pentru intimații și; lipsă fiind intimatele și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că:
- recursul se află la al doilea termen de judecată, procedura este completă, prin corespondență la fila 23 dosar recurentul a depus concluzii scrise, după care:
Avocat pentru recurent depune la dosar taxa de timbru învederată la termenul anterior.
Nemaifiind alte cereri și /sau excepții de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurent, pune concluzii pentru admiterea recursului așa cum a fost formulat și depus în scris la dosar, casarea deciziei din apel și pe fond, casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Arată că instanța de apel a motivat decizia pe dispozițiile 167/1958, care contravin dispozițiilor art.689 cod civil care prevăd că moștenitorii pot accepta tacit moștenirea, și însăși Lg.18/1991 repune în drepturi pe moștenitori. În cauză au fost audiați patru martori care au arătat că de la decesul mamei părților, recurentul mergea săptămânal la casa părintească, s-a ocupat de gospodărie și de teren, sporindu-i valoarea. Recurentul a fost citat o singură dată la domiciliul vechi și nu a semnat nici o citație, astfel încât a fost eliberat certificatul de moștenitor. În mod greșit instanța nu a anulat certificatul de moștenitor obținut printr-o citare defectuasă, și tot în mod greșit notarul la constatat pe recurent străin de succesiune, deoarece a fost o singură citare care este defectuasă întrucât este menționat și pe citație că nici o persoană nu a fost găsită la domiciliu. Solicită a se avea în vedere în mod generic dispozițiile al.2 din 167/1958 privind constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor.
Avocat pentru intimatele și, arată că la instanța de fond a fost formulată o întâmpinare prin care s-a invocat o excepție la care recurentul nu a răspuns. Instanța de fond în mod corect a constatat că anularea certificatului de moștenitor se face într-un anumit termen care a fost depășit de recurent. Consideră că recursul nu este fondat, motiv pentru care solicită menținerea celor două hotărâri întrucât instanțele au soluționat în mod corect cauza. Actele notariale au fost depuse la dosar de parte; recurentul a fost întrebat dacă a locuit pe str. -, devenită ulterior Str. -, și acesta a arătat că locuiește pe această stradă de peste 40 de ani și nu s-a prezentat la notariat întrucât surorile sale i-au spus că nu trebuie să se prezinte. Acțiunea este prescrisă. S-a afirmat că Lg.18/1991 repune în drepturi pe moștenitori, dar în speța de față nu este cazul întrucât defuncta la acea vreme era în viață. Solicită cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimații și, referitor la memoriul depus la dosar, arată că pe tot parcursul procesului recurentul a avut o poziție neconsecventă. Susținerile că a făcut lucrări la imobil sunt contrazise de martori. Acesta nu s-a ocupat de îngrijirea mamei sale pe timpul când aceasta era în viață. Certificatul de moștenitor a fost eliberat în baza legii, astfel încât solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea celor două hotărâri ca fiind legale și temeinice. Cu cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3473/02.11.2007 Judecătoria Oneștia constatat prescrisă acțiunea reclamantului împotriva lor, și privitor la anularea certificatului de moștenitor nr.1171/7.11.1992 al Notariatului de Stat Local O, a respins pentru lipsa calității procesuale active acțiunea reclamantului privitor la ieșirea din indiviziune, a obligat reclamantul să plătească lor 2000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
La data de 30.03.1992, a survenit decesul numitei, (mama reclamantului și a lor), ultimul domiciliu fiind în comuna Livezi, sat, jud.
In data de 07.11.1992, s-a eliberat certificatul de moștenitor pentru defuncta, în dosarul nr. 1298 al Notariatului de Stat Local O, înregistrat sun nr. 1171 (fila 8 dosar) din cuprinsul căruia rezultă că moștenitorii legali sunt le în calitate de fiică și nepoată, reclamantul fiind străin de succesiune prin neacceptare conform art. 700 cod civil.
Este știut că, certificatul de moștenitor face dovada deplină în ceea ce privește calitatea de moștenitor, cota sau bunurile ce revin fiecărui moștenitor, făcând astfel proba: calității de succesor, a întinderii chemării la succesiune, cât și compunerii masei succesorale.
Potrivit art. 3 din Decretul 157/1968 acțiunea în anulare a certificatului de moștenitor, se prescrie în termen de 3 ani, iar art. 9 din același act normativ, stabilește că, prescripția dreptului la acțiune în anularea unui act, începe să curgă de la data la care cel îndreptățit a cunoscut cauza anulării, însă cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului.
Coroborate cele două texte de lege, rezultă astfel, că dreptul la acțiune în anularea unui certificat de moștenitor poate fi exercitat în cel mult 4 ani și J de la data emiterii actu lui indiferent dacă cel interesat a luat sau nu cunoștință de acesta.
În speță, certificatul de moștenitor a cărui anulare se solicită a fost emis la data de 07.11.1992, reclamantul având posibilitatea să ceară anularea până la data de 07.05.1997,
Cum acțiunea în anulare a fost formulată la data de 12.07.2007, instanța constatat că, excepția prescrierii este întemeiată, constatând prescrisă acțiunea.
Întrucât reclamantul este străin de succesiune, potrivit certificatului de moștenitor, acesta nu are calitate procesuală activă pentru capătul de cerere, privitor la ieșirea din indiviziune, situație în care, s-a admis excepția invocată de și s-a respins pe excepție cerere.
Soluția primei instanțe a fost menținută de tribunalul Bacău care prin decizia civilă nr. 140 din 13.04.2009 pronunțată în dosarul nr- a respins ca nefondat apelul reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen și legal timbrat, a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru următoarele motive:
- instanța de apel nu face nici un fel de discuții cu privire la probele administrate, s-au invocat nulități absolute care nu țin de termenul general de prescripție de 3 ani și care pot fi invocate în orice fază procesuală;
- în speță s-au invocat nerespectarea de către instanța de fond a dispozițiilor art.689 Cod civil;
- în motivarea deciziei tribunalul nu pomenește nimic de dispozițiile art.2 din decretul 167/1958;
- trei din martorii audiați au declarat că, după decesul mamei, reclamantul a fost periodic în casa părintească și a făcut lucrări de îmbunătățiri la acest imobil;
- în susținerea acțiunii vin și dispozițiile art. 88 din Legea nr.36/1995.
Recursul este nefondat.
Litigiul dedus judecății are ca obiect constatarea nulității relative a certificatului de moștenitor nr.1171/7.11.1992, încheiat la Notariatul local O, privind succesiunea defunctei, decedată la data de 30.03.1992, precum și partajarea averii rămase de pe urma acesteia.
Prin acțiunea promovată s-a susținut de către recurent că la momentul când s-a dezbătut succesiunea, fiind pe șantier, nu s-a putut prezenta și că intimatele și - surorile sale - l-au fi anunțat că nu este necesar să se prezinte la notar.
De asemenea, s-a susținut că în mod greșit a fost declarat străin de succesiune, întrucât el a făcut acte de acceptare prin cultivarea terenului și îngrijirea gospodăriei părintești.
Prin motivele de apel, recurentul a pretins că în speță nu ne aflăm în situația unui motiv de anulare ci că ar fi vorba de o nulitate absolută a certificatului de moștenitor și că acțiunea în constatarea nulității este imprescriptibilă.
Apărările recurentului sunt nelegale și aduc în discuție aspecte străine de obiectul judecății.
Cadrul procesual a fost stabilit de reclamant prin acțiunea introductivă și nu se poate analiza soluția raportând-o la alte cereri care, au fost formulate pentru prima dată în apel.
Susținerile reclamantului referitoare la pretinsa nulitate absolută a certificatului de moștenitor datorată încălcării dispozițiilor art.689 Cod civil sunt neîntemeiate. Nu ne aflăm în situația unei încălcări a normelor juridice ce ar atrage nulitatea absolută a actului. Certificatul de moștenitor a fost întocmit cu respectarea normelor legale în vigoare și în deplină concordanță cu situația succesiunii de la acel moment.
Pasivitatea manifestată de după decesul mamei sale a fost sancționată corespunzător, acesta fiind declarat străin de moștenire prin neacceptare.
Lipsei acestuia de la dezbaterea notarială cu toate că știa despre demersul promovat, fiind și legal citat ( a se vedea copia dosarului notarial nr.1298/1992, filele: 96-112 dosar apel) i s-a dat singura încadrare juridică posibilă: declararea lui străin de moștenire prin neacceptare în termenul de 6 luni de la decesul lui.
Dezbaterea notarială s-a făcut cu chemarea tuturor moștenitorilor, cu respectarea dispozițiilor legale, iar a devenit străin de succesiune nu pentru că nu ar fi fost chemat ci pentru că nu s-a prezentat la dezbateri, nu și-a manifestat dreptul de opțiune rămânând străin prin neacceptare. O asemenea împrejurare dă dreptul celui ce se constituie lezat la o acțiune în anulare și nu la o acțiune în constatarea nulității absolute. De altfel, pretinde că deși a știut de dezbaterea notarială nu s-a prezentat, apreciind la acel moment că nu este necesar.
Fiind vorba de o acțiune în anulare dreptul de aoe xercita se prescrie în trei ani, termen ce începe să curgă de la data când cel îndreptățit a cunoscut cauza anulării însă cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii acțiunii. În speță, certificatul de moștenitor a fost emis la 7.11.1992. deci se putea promova acțiune în anulare până cel târziu la 7.05.1997.
Excepția prescrierii dreptului la acțiune exclude posibilitatea administrării altor probatorii pentru existența în sine a faptului acceptării sau neacceptării. Ceea ce primează este răspunsul la întrebarea dacă dreptul material la acțiune a fost sau nu exercitat înăuntrul termenului legal de prescripție. Numai după rezolvarea, lămurirea acestui incident, se pot face discuții în legătură cu existența sau inexistența dreptului de succesiune ca atare, în speța noastră acceptarea sau neacceptarea moștenirii.
Dispozițiile art.88 al.1 din Legea nr.36/1995 invocate de reclamant în susținerea recursului, stipulează faptul că orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale prin emiterea certificatului de moștenitor poate cerere instanței anularea acestuia, deci promovarea unei acțiuni prescriptibile și nu a unei acțiuni în constatarea nulității absolute.
Față de considerentele expuse, se va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurentul-reclamant împotriva deciziei civile nr.140/A din 13 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Obligă recurentul să plătească intimaților suma de 2000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 11 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent.-
red.dec.apel - /
red.dec.rec. -
tehnored.BC/ 6 ex/ 04.12.2009
Președinte:Aștefănesei Petrina ManuelaJudecători:Aștefănesei Petrina Manuela, Sorina Romașcanu, Jănică
